Arseni Daniela

Grupa 2109

Rezolvare

Refuzul drepturilor tatălui ca parte vătămată: Refuzul ofițerului de urmărire penală de a recunoaște
cererea tatălui decedatei ca parte vătămată pare să se bazeze pe motive personale (certurile cu fiica
sa și lipsa contactului cu ea). Potrivit CPP, o astfel de decizie ar trebui să se bazeze pe motive legale
sau obiective.

Comportamentul ofițerului de urmărire penală ridică anumite întrebări cu privire la respectarea

drepturilor și nevoilor părților implicate. De regulă, într-o procedură penală, este responsabilitatea
ofițerului de urmărire penală să ofere asistență părților implicate și să le ofere acces la informații, în
special când este vorba despre situații sensibile, cum ar fi un deces sau o infracțiune gravă. Faptul că
acesta i-a sugerat să consulte singură codul de procedură penală poate fi considerat ca o omisiune a
obligației de a furniza asistență adecvată și informații într-o manieră mai accesibilă. Putea să o
îndrume să se adreseze avocatului pentru a se asigura că drepturile și interesele lor sunt protejate
corect și în conformitate cu legea. Avocatul poate contesta orice decizii sau acțiuni ale autorităților
care par a fi incorecte sau încălcă drepturile persoanelor implicate în caz. Acesta fiind un drept al
părții vătămate reglementat în CPP art 60 al1. Pct.18 să fie reprezentată de un avocat ales, iar dacă
nu are mijloace pentru a plăti avocatul, să fie asistată, în condiţiile legii, de un avocat care acordă
asistenţă juridică garantată de stat.

Schimbarea statutului de martor la cel de bănuit: În general, schimbarea statutului unui martor la
cel de bănuit trebuie să fie procedată cu respectarea unor garanții procedurale. Martorul trebuie să
fie informat clar și în mod legal cu privire la schimbarea statutului său, este important ca bănuiții să
fie informați cu privire la drepturile lor, inclusiv dreptul de a nu se autoincrimina.

Respectiv conform CPP art63. (1) Bănuitul este persoana fizică faţă de care există anumite probe că a
săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire. Persoana poate fi recunoscută în calitate de
bănuit prin unul din următoarele acte procedurale, după caz: 1) procesul-verbal de reţinere; 2)
ordonanţa sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonanţa
de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit. După cum vedem Șoimu Valentin a fost dus în
eroare de ofițer că a fost recunoscut în calitate de bănuit în baza procesului vrbal de audiere.
Ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit şi informaţia despre drepturile
prevăzute la art. 64 se aduc la cunoştinţă în decurs de 5 zile din momentul de emitere a ordonanţei,
dar nu mai tîrziu de ziua în care bănuitul s-a prezentat sau a fost adus silit, ori din momentul de
începere a primei acţiuni procedurale efectuate în raport cu acesta.

În cazul lui Şoimu Valentin, ofițerul de urmărire penală a spus că va putea să telefoneze părinții când
va sosi apărătorul. Acest lucru pare să sugereze că dreptul de a notifica familia nu a fost respectat
imediat, ceea ce poate ridica întrebări cu privire la legalitatea procedurii. Dreptul la contactarea
familiei ar trebui să fie disponibil imediat după reținere sau arest.

Renunțarea la asistență juridică:

Persoanele reținute au dreptul să aibă un avocat și să renunțe la asistența juridică în orice moment.
Renunțarea la avocat ar trebui să fie voluntară și informată.În cazul lui Mişu Anatolie, el a fost asistat
de apărător în momentul reținerii, dar apoi a solicitat renunțarea la asistență juridică. Motivul
invocat a fost că el are studii juridice superioare și dorește să-și exercite singur apărarea . Dacă
renunțarea sa la asistență juridică a fost voluntară și informată, acest lucru poate fi în conformitate
cu drepturile sale. Cu toate acestea, avocații și instanțele trebuie să se asigure că această renunțare
este făcută în mod conștient și liber, fără presiune sau amenințări. Conform art 71 CPP (1)
Renunţarea la apărător înseamnă voinţa bănuitului, învinuitului, inculpatului de a-şi exercita el însuşi
apărarea, fără a apela la asistenţa juridică a unui apărător. Cererea de renunţare la apărător se
anexează la materialele cauzei. (2) Renunţarea la apărător poate fi acceptată de către procuror sau
instanţă numai în cazul în care ea este înaintată de către bănuit, învinuit, inculpat în mod benevol,
din proprie iniţiativă, în prezenţa avocatului care acordă asistenţă juridică garantată de stat.

Deasemenea în caz că nu poate face față ,conform aceluiași articol din CPP al.(5) Bănuitul, învinuitul,
inculpatul care a renunţat la apărător este în drept, în orice moment al desfăşurării procesului penal,
să revină asupra renunţării şi să invite un apărător sau să solicite desemnarea unui avocat care
acordă asistenţă juridică garantată de stat, care va fi admis din momentul cînd a fost invitat sau
solicitat.

Cererea de expertiză psihiatrică: Mama lui Mişu Anatolie a prezentat informații relevante cu privire
la accidentul și la starea sa de sănătate mentală, care ar putea influența capacitatea sa de a înțelege
și de a controla acțiunile sale la momentul comiterii infracțiunii. Acest lucru ridică o preocupare
legitimă cu privire la discernământul său în momentul comiterii faptei. Cu toate acestea, respingerea
cererii de expertiză psihiatrică pe baza faptului că Mişu Anatolie a fost recunoscut sănătos de către
comisia medico-militară și a fost încorporat în Forțele Armate este problematică. O astfel de
recunoaștere poate fi relevantă pentru starea sa de sănătate la momentul respectiv, dar nu exclude
posibilitatea că această stare s-a schimbat sau că nu a fost evaluată corespunzător în contextul
penal.

În consecință, decizia ofițerului de a respinge cererea pentru expertiză psihiatrică ar putea fi

nejustificată din punct de vedere legal, având în vedere informațiile furnizate de mama lui Mişu
Anatolie cu privire la traumă și comportamentul său ulterior. Un expert psihiatru ar trebui să
evalueze detaliat această situație pentru a stabili dacă inculpatul avea discernământul necesar în
momentul comiterii infracțiunii. Este important să se asigure că procesul penal respectă drepturile
inculpatului și că se ajunge la o concluzie justă cu privire la starea sa mentală în momentul comiterii
faptei.

Denumirea părților civile a fost corect aplicată în conformitate cu prevederile legale. SRL Joc" a fost
recunoscută în mod corespunzător ca parte vătămată în ceea ce privește infracțiunea de furt prin
pătrundere din depozit, deoarece a suferit daune în urma acestei infracțiuni. De asemenea,
directorul întreprinderii a fost recunoscut în mod corespunzător ca reprezentant legal al părții
vătămate, având dreptul să acționeze în numele SRL-ului pentru a proteja interesele acestuia și
pentru a solicita despăgubiri pentru pagubele suferite. Este important ca părțile civile să fie
identificate corect în cadrul unui caz penal, deoarece acest lucru le permite să participe la
procedurile legale, să-și protejeze drepturile și să solicite despăgubiri în mod corespunzător în cazul
în care au suferit daune din cauza unei infracțiuni.