Preda Alina Maria

Stimularea si energizarea comportamentului

Procesele informational operantionale sunt necesare pentru buna desfasurare a

activitatii, dar nu suficiente. O persoana poate dispune de o perceptie buna, de o gandire
dezvoltata, de capacitati mnezice si transformative cu un inalt nivel functional si totusi sa fie
insuficienta, sau sa nu obtina performante in actiunile intreprinse. Si aceasta deoarece nu se afla
intr-o stare de receptivitate optima sau chiar crescuta in momentele receptionarii, stocarii,
prelucrarii informatiilor, mai mult decat atat, pentru ca nu este impinsa, stimulata, mobilizata
pentru a desfasura activitatile respective. De asemenea, ea se poate descurca in situatii obisnuite,
dar nu si in cele noi, neasteptate, perturbatorii. In aceste cazuri din urma se impune cu stringenta
reactivarea, restructurarea si redistribuirea energetica a organismului, tensionarea sau
detensionarea acestuia. Asadar, pentru ca activitarea sa fie eficienta, omul trebuie sa faca apel la
o serie de mecanisme psihice cu rol de stimulare si activare, de sensibilizare selectiva si imbold,
pe de o parte, de energizare si sustinere, pe de alta parte. Exista deci un sistem activator care are
efecte de intensificare a activitatii. Acesta este constituit din motivatie si afectivitate.

Motivatia

Definita motivatiei, ca si specificul si rolul ei in explicarea compotamentului au la baza o

diversitate de puncta de vedere care au facut din aceasta o notiune foarte confuza. Astfel, rand pe
rand, motivatia a fost considerata:
-ca o stimulare si descarcare de energie (Freud-1900, Lorentz-1937, Hull-1943)
-ca o reactive invatata, asociata unui stimul
-ca un factor psihologic care influenteaza comportamentul
-ca o activitate spontana care energizeaza organismal si explica trecerea de la o stare de repaus la
una de actiune

Motivatia a fost studiata cand dupa modelul darwinist al adaptarii, cand dupa modelul fizic al
descarcarii de energie al lui Freud, cand dupa modelele cognitive care substituie motivatia
proceselor de adaptare cognitiva (comportamentele omului sunt determinate de rezultatele
anticipate de motivatie). Dupa Nuttin, motivatia reprezinta un ansamblu de factori interni care
determina comportamentul. Nuttin se bazeaza in definitia sa pe conceperea relationala a
comportamentului, plasand punctul de plecare al motivatiei nu in stimulii intra-organici, nici in
mediu, ci in caracterul dinamic al relatiei care uneste individul cu mediul sau. Astfel, “termenul
general si abstract de motivatie va fi folosit pentru a desemna caracterul dinamic si directional al
comportamentului. Motivatia este cea care, in ultima analiza, este responsabila de faptul ca un
comportament se orienteaza, de preferinta, spre o categorie de compotamente mai mult decat
spre alta”.

Este evident ca motivatia nu se reduce la o activare de celule nervoase, nici la o cantitate de

energie sau la impulsuri oarbe si inconstiente; gratie functiilor cognitive, care penetreaza
dinamismul relatiilor dintre subiect si lume, motivatia devine o structura cognitiv-dinamica care
dirijeaza actiunea spre scopuri concrete si regleaza astfel comportamentul individului.

Afectivitatea:

Omul nu se raporteaza indiferent la realitate, dimpotriva, obiectele, fenomenele, evenimentele

care actioneaza asupra lui au un ecou, o rezontanta in constiinta sa, trezesc la viata anumite trebuinte,
corespund sau nu nevoilor lui, ii satisfac sau nu interesele, aspiratiile, idealurile. Intre stimulii interni(pe
care i-am reunit sub denumirea de motivatie) si realitatea inconjuratoare au loc confruntari si ciocniri ale
caror efecte sunt tocmai procesele afective. In timp ce aprobarea sau satisfacerea ceintelor interne
genereaza placere, entuziasm, bucurie, contrazicerea sau nesatisfacerea lor duce la neplacere,
nemultumire, indignare, tristete,etc.

Procesele afective sau starile emotionale ne coloreaza viata: suntem gri de invidie, rosii de furie
sau suntem albastrii din cauza tristetii. Starile afective pozitive, precum dragostea si dorinta, sunt cele
care aduc placerea vietii, pe cand cele negative, precum frica, depresia si furia, pot face in asa fel incat
viata noastra sa fie un chin.