FINALITĂŢI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DIN DOMENIUL

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI

SCRIERII

Pe axa Programei pentru educaţia timpurie se regăsesc următoarele repere pentru proiectarea activităților
de învățare:

DOMENIILE DE DEZVOLTARE → DIMENSIUNILE DE DEZVOLTARE →

COMPORTAMENTELE, ca premise ale formării ulterioare a competențelor.

Având în vedere domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul pentru educaţia timpurie și detaliate în
Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, cadrul didactic

- va selecta dimensiunile de dezvoltare specifice nivelului de vârstă și comportamentele aferente

- va „operaţionaliza” comportamentele selectate, prin proiectarea unor activități de învăţare adecvate.

Sunt menționate 5 domenii de dezvoltare:

În ceea ce privește domeniul DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A
PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII, Curriculumul pentru educație timpurie prevede
următoarele 3 dimensiuni de dezvoltare:

1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Mesaje orale în diverse situații de comunicare
3. Premise ale citirii și scrierii în contexte de comunicare cunoscute
Fiecare dimensiune de dezvoltare are, potrivit nivelului de vârstă, o serie de comportamente specifice,
după cum urmează:
Activităţi de operaționalizare a comportamentelor (formulare de obiective operaţionale)

În vederea desfășurării în bune condiții a activităţii didactice, este necesară ȋnţelegerea

modului în care se pot formula obiectivele operaţionale, adică acele obiective care exprimă
comportamente observabile şi măsurabile.

Plecăm de la premisa că obiectivele trebuie să descrie ceea ce ne aşteptăm să apară

sau să se consolideze la copii ca rezultat al procesului instructiv-educativ; astfel, ȋn
definirea acestor așteptări, trebuie să cuprindem:

 identificarea (denumirea) comportamentului observabil

 descrierea condiţiilor în care trebuie să se manifeste comportamentul respectiv

 criteriile unei performanţe acceptabile

Pe lângă obiectivele operaţionale, activitatea didactică are un obiectiv fundamental: scopul

activităţii.

Acesta cuprinde/rezumă intenţia cadrului didactic cu privire la modificările pe care le vizează

ȋn comportamentul elevilor și reprezintă criteriul după care se stabilește tipul activităţii didactice:

 de predare-ȋnvăţare (de dobândire de noi cunoştinţe)

 de consolidare şi formare a unor priceperi şi deprinderi (în care se
reactualizează cunoştinţele predate sub altă formă)
 de sistematizare şi verificare
Ex.:

 Scopul activităţii: consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii simple și dezvoltate,

enunţiative, interogative și exclamative

Obiective operaţionale:

Pe tot parcursul și la sfarșitul activităţii, preșcolarii vor fi capabili:

 Să alcătuiască propoziţii simple și dezvoltate, enunţiative, interogative și exclamative pe

baza ilustraţiilor
 Să recunoască semnele de punctuaţie și rolul lor ȋn propoziţie folosind intonaţia potrivită
 Să identifice propoziţii interogative și exclamative în textele literare cunoscute

Obiectivul operaţional (sau performativ) trebuie să ȋndeplinească următoarele

criterii

 Să se realizeze pe termen scurt

•să urmărească activitatea prescolarului, nu pe aceea a profesorului
•să fie realizabil ţinând seama de particularităţile de vârstă şi de experienţa anterioară a
prescolarului
•să descrie comportamente observabile şi măsurabile
•să redea condiţiile de realizare a sarcinilor şi nivelul de performanţă la care trebuie să se
ajungă
•să precizeze o singură operaţie, un singur comportament ce urmează să fie obţinut

Obiectivul operaţionalizat trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

•cine să facă? (preşcolarii)

•ce să facă? (să dea exemplu, să recite, să enumere, să identifice)
•în ce condiţii? unde şi când ? (la sfârşitul activităţii, prescolarii vor putea să …)
•cât de bine? în ce cantitate? în cât timp? (vor ordona corect trei imagini din patru, după
câte minute...).
Toate obiectivele încep cu un verb, pentru că scopul principal al formulării/operaţionalizării
obiectivelor este acela de a observa/măsura activitatea/performanţa ca o dovadă a realizării
învăţării.
Obiectivul nu este acelaşi lucru cu sarcina didactică. Sarcina didactică este doar mijlocul prin
intermediul căruia se ajunge la atingerea obiectivului.
Obiectivele se referă la activitatea preșcolarului, nu la cea a profesorului!
De aceea, la finalul fiecărei activităţi didactice se va aprecia măsura în care obiectivele stabilite
au fost îndeplinite în urma desfăşurării unor sarcini didactice adecvat alese/selectate.
Conform clasificării din 1956 a lui Benjamin Bloom, un renumit psiholog al educației de la
Universitatea din Chicago, obiectivele operaţionale sunt:

- cognitive (cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, algoritmi, priceperi etc.)

- psihomotorii (deprinderi, priceperi, tehnici, modele etc.)
- afective (atenţie concentrată, voinţa de a acţiona, manifestarea preferinţelor, argumentarea
unei opţiuni etc).
Prezentăm ȋn cele ce urmează o listă de verbe (la modul conjunctiv), care pot fi
utilizate în formularea obiectivelor operaționale:

- să enumere, să identifice, să exemplifice, să explice, să indice, să analizeze, să separe,

să răspundă, să recunoască, să denumească, să numească, să povestească, să redea,
să relateze, să aplice, să utilizeze, să aprecieze, să eticheteze, să formuleze, să
folosească, să descrie, să argumenteze, să clasifice, să combine, să compare, să
concluzioneze, să creeze, să decidă, să definească, să demonstreze, să descompună, să
desemneze, să determine, să distingă, să exprime (în cuvinte proprii), să generalizeze,
să justifice, să măsoare, să propună, să reconstruiască, să schimbe, să scrie, să
specifice, să stabilească, să susţină etc.

În structura obiectivului operaţional nu se utilizează verbe de tipul a înţelege, a şti, a

aprecia, a cunoaşte, a sesiza, a se familiariza, a asimila, a dobândi pentru că acestea au

un caracter general şi creează ambiguitate în delimitarea acţiunii care se cere a fi realizată!

Iată câteva exemple de obiective operaţionale:

Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, preşcolarii vor fi capabili:

- să răspundă corect din punct de vedere gramatical la întrebările educatoarei

- să formuleze corect propoziții (simple/dezvoltate) cu ajutorul întrebărilor și al imaginilor
- să povestească conținutul unui text pe baza imaginilor prezentate
- să denumească corect materialele de lucru
- să identifice un sunet (nou) în silabe/cuvinte
- să pronunțe corect sunetul la începutul, la mijlocul şi la finalul unor cuvinte
- să numească și alte cuvinte care încep cu sunetul dat
- să numească emoțiile personajelor din povești și consecințele acestora într-o situaţie dată
- să spună corect titlul poveștii pornind de la o imagine-pretext
- să răspundă corect la întrebări legate de conținutul textului
- să numească personajele /personajele pozitive-negative dintr-o poveste
- să argumenteze respingerea personajelor negative
- să recunoască episodul din poveste corespunzător imaginii prezentate
- să reprezinte grafic silabele cuvintelor