EVALUAREA

Actele didactice din procesul de învățământ sunt PREDAREA, ÎNVĂȚAREA, EVALUAREA. Ele
nu sunt consecutive, ci se realizează împreună, deci trebuie proiectate împreună, deoarece se influențează
una pe alta. Următoarea schemă arată strânsa legătură dintre cele trei procese:

OBIECTIVE SITUAȚIE DE PLECARE PROCEDURI REZULTATE

EVALUAREA

Evaluarea reprezintă totalitatea activităților prin care se colectează, se organizează și se

interpretează datele obținute în urma aplicării unor instrumente de măsurare, în scopul emiterii unei
judecăți de valoare, pe care se bazează o anumită decizie pe plan educațional.
(Ghid de evaluare – Limba și literatura română)

ROLUL STANDARDELOR CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Standardele curriculare de performanță sunt repere de evaluare a rezultatelor efective ale

învățării, manifestate în activități concrete, pe care elevii le pot realiza după desfășurarea procesului
de învățare.
Rolurile standardelor curriculare de performanță:
Prin ele se verifică aplicarea curriculum-ului național și gradul în care acesta se poate realiza.
Vizează cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum.
Reprezintă pentru toţi elevii un sistem de referinţă comun şi echivalent care priveşte sfârşitul
unei trepte de şcolaritate.
Facilitează raportarea elevilor la cerințele programei
Standardele curriculare de performanță pot constitui repere de evaluare nu doar pentru
evaluarea sumativă de la sfârșitul clasei a IV-a, cât și pentru evaluarea inițială din clasa a V-a.
Ele arată abilitățile pe care un elev trebuie să le dobândească pe parcursul celor 5 ani.

Sunt elaborate pentru finele nivelurilor de învățământ:

1. Dezvoltarea capacității de receptare a unui mesaj oral
S1. Desprinderea semnificației globale și a inf. de detaliu dintr-un unui mesaj ascultat
S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la context
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
S3. Adaptarea mesajului la partener în comunicare dialogată
S4. Formularea unor enunțuri corecte d.p.d.v. fonetic, lexical și gramatical
S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut, pe baza unui plan de idei
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
S6. Citirea conștientă și corectă a unui text
S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ
S8. Identificarea secvențelor narative, descriptive și dialogate dintr-un text citit
S9. Desprinderea unor trăsături fizice și morale ale unui personaj dintr-un text citit
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text narativ
S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei
S12. Redactarea unor texte scurte cu destinație specială (bilet, felicitare, invitație)
S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de despărțire în silabe, a celor ortografice,
de punctuație, de așezare a textului în pagină
S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere lexical și gramatical
 REALIZAREA EVALUĂRII NIVELULUI DE PREGĂTIRE A ELEVILOR
ÎN FUNCȚIE DE STANDARDELE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Performanța școlară include în componența sa trei subdomenii

volumul de informație
gradul de înțelegere a respectivei inoformații
capacitatea de aplicare practică a informației

Pentru a fi autentic, demersul evaluativ trebuie să reflecte concomitent toate cele trei subdomenii.
La nivelul învățământului primar, standardele curriculare de performanță au rolul de a facilita
raportarea fidelă a performanțelor elevilor la cerințele programei.

Standardele curriculare de performanță sunt repere de evaluare a rezultatelor efective ale

învățării, manifestate în activități concrete, pe care elevii le pot realiza după desfășurarea procesului
de învățare. Prin ele se verifică aplicarea curriculum-ului național și gradul în care acesta se poate
realiza. Vizează cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum şi reprezintă
pentru toţi elevi un sistem de referinţă comun şi echivalent care priveşte sfârşitul unei trepte de
şcolaritate.

Fiind formulate în termeni calitativi pot face referire la nivelul minim de performanță admis
la nivelul mediu
la nivelul superior de performanță

Fac astfel posibilă ierarhizarea elevilor în raport cu aceste seturi criteriale

observarea măsurii în care performanțele școlare se înscriu pe
coordonatele unei curbe de tip gaussian.

Un mare avantaj al evaluării pe baza standardelor curriculare de performanță este posibilitatea

utilizării nu doar la nivel micro ci și la nivel macro al clasei de elevi.
 SPECIFICUL APRECIERII ELEVILOR PRIN CALIFICATIVE

Reforma învățământului presupune o serie de schimbări, printre care este evaluarea pe baza unor
bareme de notare. La clasele I-IV, cuantificarea rezultatelor se face prin calificative, un sistem foarte elastic
de apreciere, despre care se consideră că are un efet educativ pronunțat. Aprecierea prin calificative s-a
realizat și în perioada interbelică. Reintroducerea lor are o justificare psihopedagogică și tehnică.
 Semnificație este mai ușor de perceput de către elevi.
 Corespund reprezentărilor pe care cadrul didactic și le face asupra performanțelor elevilor
 Sunt mai ușor de folosit

Calificativele reprezintă codarea nivelului performanței sub formă descriptivă, în conformitate

cu reguli anterior precizate. Notarea presupune căutarea la nivelul performanței a unor caracteristici
care corespund modelului ideal al acelei performanțe. un rol important al creșterii acurateței în
măsurare și interpretare îl au descriptorii de performanță.

Aprecierea prin calificative cuprinde patru trepte: f. bine, bine, suficient, insuficient. Calificativele
se acordă pe baza descriptorilor de performanță. Descriptorii de performanță nu trebuie confundați cu
obiectivele.
Sunt repere evaluative concrete și permit evaluarea cu grad de rigurozitate și obiectivitate.

Se elaborează pentru fiecare item în parte și pentru fiecare calificativ în parte. Asta înseamnă că
fiecare item, va avea specificat ce trebuie să realizeze elevul pentru respectivul nivel. Descriptorii sunt – așa
cum le spune și numele – descriptivi, se formulează în propoziții clare.

În funcție de descriptori, calificativele înseamnă:

 F. bine, capacitatea de a opera ceea ce s-a cerut, acumularea cunoștințelor cerute
 Bine exprimă capacitatea de a utiliza în situații similare cunoștințe
 Suficient este pragul minim acceptabil; se referă la faptul că elevul are șanse de reușită
 Insuficient arată faptul că elevul are nevoie de măsuri recuperatorii.

Avantaje:
Evaluarea prin calificative este o evaluare calitativă cu caracter formativ, deoarece are în vedere
activizarea elevului ca participant la propria formare, determinându-l să conștientizeze permanent
nivelul propriilor performanțe, dar și căile pe care trebuie să le urmeze în învățare.

Dificultăți:
În adoptarea aprecierii cu calificative s-a pornit de la ideea că acordarea notelor este de o precizie abuzivă.
„Din păcate, inovaţiile, chiar cu bune intenţii, nu sunt întotdeauna însoţite de explicaţiile necesare mai ales
atunci când ele trebuie aplicate în spiritul şi nu în litera lor. Spiritul şi intenţia urmăresc, de regulă, să se
schimbe mentalitatea partenerilor de evaluare”. (Y. Abernot) Întrucât motivaţiile de acest gen – schimbarea
notelor cu calificative în ciclul primar din ţara noastră - nu au fost precedate şi însoţite de explicaţii, stagii
de formare prealabilă a institutorilor şi învăţătorilor (cu alte cuvinte noul sistem a fost administrat fără reţetă
- model de folosire), cadrele didactice n-au avut nici dificultăţi, nici scrupule în traducerea vechii notaţii în
sistemul nou: 9 şi 10 au devenit „Foarte bine” etc. O altă dificultate rezidă în faptul că limitele dintre
calificative nu sunt tranşante (M. Manolescu). În practica şcolară cadrele didactice fac frecvent aprecieri
asupra elevilor, cu referire la inteligenţa lor, motivaţia pentru studiu etc., bazându-se pe o informaţie
globală, realizată în urma observării îndelungate şi sub multiple aspecte. Cel mai adesea sunt apreciate în
această manieră atitudinile, conduitele de ansamblu, ceea ce „pune în evidenţă unul din paradoxurile
evaluării în educaţie, şi anume acela că fenomenele care pot fi cel mai greu de măsurat reprezintă obiective
de mare valoare ale formării omului (trăsături, capacităţi, atitudini, conduite etc.).
 ELABORAREA DESCRIPTORILOR DE PERFORMANȚĂ
LA DISCIPLINELE OPȚIONALE

În elaborarea testelor de evaluare finală organizată la încheierea cursurilor primare, programa şcolară
va fi utilizată astfel:

Competențe Competențe Descriptori de Itemi

generale specifice performanţă

În activitatea de evaluare, competențele specifice ale programei sunt transformate în descriptori de

performanţă exprimaţi în termeni de realizare.

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE a elaborat descriptorii de

performanță pentru fiecare disciplină școlară, pe clase. Aceștia stabilesc capacitățila care pot ajunge elevii,
potrivit cu particularitățile psihofizice individuale. Disciplinele opționale vor avea descritori de performanță
realizați în cadrul programei opționalului de cștre cadrul didactic.

Descriptorii de performanță
 Nu trebuie confundați cu obiectivele. Sunt repere evaluative concrete și permit evaluarea cu
grad de rigurozitate și obiectivitate.
 Se elaborează pentru fiecare item în parte și pentru fiecare calificativ în parte. Asta înseamnă
că fiecare item, va avea specificat ce trebuie să realizeze elevul pentru respectivul nivel.
 Descriptorii sunt – așa cum le spune și numele – descriptivi, se formulează în propoziții
clare.
 Vor folosi dascălului pentru elaborarea fișelor de evaluare scrisă, precum și la evaluările
orale. Până când învățătorul ajunge la o experiență bogată, se recomandă studiul unor
evaluări din culegerile de exerciții, din caietele de lucru și din manual. Pentru disciplinele
opționale descriptorii vor urmări modelele mai sus amintite.
 Trebuie înțeleși inclusiv de copii. Este util, în acest sens, ca elevii să participe activ la actul
evaluării, în scopul educării aptitudinii de autoapreciere. Modalități:
Notarea în colaborare cu copiii
Notarea încrucișată
Autonotarea

Baremul de notare
 Se referă la elaborarea unei liste, pe cât posibil detaliate a criteriilor și elementelor de
performanță, precizându-se în cadrul fiecărui indicator, punctajul / ponderea pe care o deține.
 Dacă baremul este coerct construit și suficient detaliat, este un instrument important în
realizarea unei evaluări obiective și facilitează demersul autoevaluator al elevului.
 AUTOEVALUAREA LECȚIILOR DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Azi, mai mult decât oricând, se impune ca fiecare cadru didactic să își analizeze activitatea periodic
și de câte ori este nevoie, să selecteze aspectele reușite și să elimine pe cele mai puțin reușite în ideea unei
îmbunătățiri ulterioare a întregii activități profesionale.
Din acest punct de vedere, autoevaluarea trebuie să fie reală, să reprezinte punctele forte și pe cele
slabe.
La ce se face referire?
 Concepere, proiectare
o Conceperea proiectului precizarea clară a competențelor
precizarea clară și ierarhizarea obiectivelor
stabilirea strategiei
respectarea etapelor lecției
formularea concretă a sarcinilor
 Modul de realizare
o Respectarea principiilor didactice
o Eficiența îmbinării formelor de activitate
o Stimularea și îndrumarea copiilor
o Asigurarea activității diferențiate, oferind condiții de învățare atât pentru copiii cu
CES, cât și pentru cei dotați peste media vârstei
o Valorificarea aspectelor educative intelectual
emoțional
moral
atitudinal
estetic
o Depistarea și corectarea diverselor dificultăți / erori apărute
o Obținerea conexiunii inverse

Scopul autoevaluării trebuie de a încuraja profesorul să examineze îndeaproape activitatea sa.

Este importantă pentru activitatea sa profesională, cât și pentru cea personală.

Autoevaluarea lecțiilor de evaluare orală

Se poate realiza printr-o analiză SWOT pentru relevarea punctelor tari, a punctelor slabe, a
oportunităților și a riscurilor unei anumite activități de comunicare orală. (M. Norel)
O altă metodă este fișa de autoevaluare, care ar putea avea itemi ca:
1. Am creat situații în care elevii să se exprime oral în diferite scopuri:
 Observare  Povestiri
 Lectură orală  Jocuri de rol
 Dramatizări  Convorbire

2. Elevii au interacționat:
 În perechi  Frontal
 În grupe  Nu au interacționat

3. Am avut în vedere:
 Receptare de mesaje orale  Adaptarea la o situație
 Producere de mesaje orale  Comunicare nonverbală și
 Corectitudinea exprimării paraverbală

4. Am încurajat activitatea de comunicare orală prin:

 Ghidarea și încurajare să găsească singuri răspunsuri
  Acceptarea întrebărilor elevilor
 Practicarea regulilor unei comunicări civilizate
 Propunerea unor situații diverse de folosire a registrelor limbii

Autoevaluarea lecțiilor de predare-învățare a scris-cititului

Predarea-învățarea scris-cititului este un act de responsabilitate. Autoevaluarea cadrului didactic
poate preveni dezechilibre și poate ameliora actul didactic.

O fișă de autoevaluare poate fi:

1. Pe parcursul lecției am respectat:
 Algoritmul metodei fonetice, analitico-sintetice
 Particularitățile psihopedagogice ale copiilor
 Ritmul de lucru al fiecărui elev
 Structira unei lecții de predare-învățare a unui sunet nou
2. Elevii au interacționat:
 În perechi
 În grupe
 Frontal
 Nu a fost cazul

3. Am oferit elevilor posibilitatea citirii cuvintelor din coloane și a textului

 În gând
 Cu voce tare
 În cor
 Nu a fost cazul
4. Am încurajat activitatea de citire a elevilor
 Da
 Nu
5. Am încurajat activitatea de scriere a elevilor
 Da
 Nu

Autoevaluarea lecțiilor de limbă română

1. Am folosit demersuri didactice variate. DA/NU
2. Am utilizat diferite forme de organizare a clasei DA/NU
3. Am folosit materiale didactice potrivite DA/NU
4. Am acordat atenție potrivită respectării normelor de ortografie DA/NU
5. Metodele folosite au fost: ................................. DA/NU
..............
În același mod se pot întocmi fișe pentru autoevaluarea lecțiilor de lectură și de redactere de text.
 CRITERII DE SELECTARE A MANUALELOR ȘCOLARE

Manualele alternative nu sunt o realitate nouă în România, ele existând şi în perioada interbelică.
Reflectând programa şcolară care prevede ceea ce este comun pentru toţi elevii, manualele alternative
asigură egalitatea şanselor. Pe de altă parte, manualele răspund nevoilor diferite ale elevilor şi profesorilor,
căci nici profesorii nu sunt identici şi nici elevii.

1. Conformitatea cu programa școlară

2. Caracterul nediscriminativ al manualului
3. Calitatea conținutului științific al manualului
a. Valorificarea conținuturilor
b. Calitatea relațiilor intra- și interdisciplinare
c. Calitatea relațiilor logice
4. Calitatea ilustrațiilor și a tehnoredactării
a. Adecvarea lor la conținut
b. Corectitudine
c. Claritatea ilustrațiilor, armonia cromatică
d. Echilibrul text-ilustrație
5. Calitatea manualului la organizarea și conducerea procesului de învățare
a. Valorificarea competențelor
b. Oferta de moduri de instruire
c. Oferta de contexte practice și teoretice
d. Oferta de demersuri inductive/deductive/analogice implicate
e. Calitatea aplicațiilor, a schemelor, a rezumatelor de consolidare, sistematizare a
achizițiilor
f. Gradarea nivelului de dificultate
g. Concordanța dintre aplicații și standardele naționale de evaluare