CONSPECT

Mitropolitul Grigorie Dascălul

 Spre sfârșitul lui iunie 1822, Înalta Poartă întărește numirea banului Grigorie Ghica
ca domn al ȚR. Ce a îndemnat pe sultan? Revenirea la domniile pământene și anume apostasia
fanrioților, arătați ca pricinuitori ai suferințelor PR;
 G. Ghica recheamă pe mit. Dionisie Lupu, pe episcopi și pe membrii Divanului;
 Se purcede la alegerea mitropolitului unde au fost 3 candidați printre care și
ierodiaconul Grigorie de la Măn. Căldărușani;
 Ghica dorea un călugăr român, cu inimă și cu învățătură;
 Ierodiaconul Grigorie a fost chemat la curte la 5 ianuarie;
 Este un caz unic și neobișnuit pentru Biserica noastră;
 Ghica era primul domn pământean după o perioadă de domnii fanariote;
 N. București din părinți pământeni și buni de neam 1765; a urmat școala la Sf. Sava
unde a învățat limbile eliniească, latinească, românească, teologia și alte științe;
 1790- însoțește pe prietenul său Gherontie la Mănăstirea Neamț unde s-a dat în
ucenicie și l-a ales ca părinte duhovnicesc pe Gherontie;
 Ca ascultare a primit tălmăcirea din elinește în românește;
 Mit. Dositei Filitti cere doi călugări tălmăcitori și astfel au fost trimiși în 1796
Gherontie și Grigorie; 1799- tipăresc Carte folositoare de suflet; Chiriacodromionul; Octoihul;
Tâlcuirea la epistolele Sfinților Apostoli;
 Primește ca ascultare și îngrijirea bibliotecii; 1802- se întorc la Iași pentru a tălmăci
Tâlcuirea la Evanghelii a lui Teofilact care este tipărită în 1805;
 1807- se retrag la Neamț unde se pun bazele unei noi tipografii;
 1812- pleacă spre Athos; Gherontie moare; sunt atacați de tâlhari;
 1814- Grigorie este la Neamț unde continuă ascultaerea;
 1816- vine la București sub ocrotirea lui Iosif al Argeșului și se așază la Antim; aici
rămâne puțină vreme după se îndreaptă spre Căldărușani; traduce iar o serie de cărți;
 1823- este chemat la cea mai înaltă demnitate; situație grea: episcopiile erau
văduvite; țara era într-o situație grea; mitropolia avea datorii mari; încă mai erau egumeni greci;
ierarhii greci de peste Dunăre încă hirotoneau; dările se înmulțiseră;
 Măsuri:

1
 o Se îngrijește de ocuparea scaunelor vacante
o Pentru că preoii pe atunci erau scutiți de dări către visteria țării intrau foarte mulți în
preoție fără pregătire, fiind hirotoniși, pe bani de ierarhi de peste Dunăre. Cere în 1824 ca mit de
Vidin și episcopul de Vrața să înceteze hirotoniile;
o A luat măsuri împotriva protopopilor care jefuiau pe preoți și diacnoi cu felurite dări;
o S-a îngrijit de școli;
o A desființat obiceiul de a da Sf. Mir pe bani;
o A pus ordine în viața călugărească; rea mentalitate prin are cei căsătoriți care se vor
călugări înainte de moarte se vor mântui;
o Măsura de schimbare a egumenilor greci cu cei români; a înființat Casa mănăstirilor;
a hotărât cu ajutorul Porții să dea a treia parte din venit Locurilor Sfinte;
 Probleme dupa convenția de la Akerman (1826) când Rusia câștiga dreptul de
protectorat asupra PR, iar grecii au din nou puterea să revină în funcții de conducere; Mit. Grigorie
ia atitudine;
 1828- un nou război între ruși și turci, iar PR trec iar sub protecția rușilor care pun un
conte rus ca președinte al Divanului; Ghica se retrage; Rămâne mit. Grigorie dar atacurile boierilor
se înrăutățesc și acesta este surghiunit la Chișnău în februarie 1829; după pacea de la Adrianopol se
cere reîntoarcerea lui în țară, dar răspunde că e mai bine să rămână acolo până în 1832;
 1831- generalul Kiseleff mijlocește pe lângă țar pentru a da permisiune mit. Grigorie
să revină; face un popas la Iași, Focșani și Buzău, unde află că trebuie să rămână pe loc; i se solicită
să facă paretisis, și răspunde că atunci când îi va ieși sufletul, atunci va lăsa eparhia;
 Rămâne până în 1833, după care revine la Căldărușani. Reia scaunul la 22 august
1833. În 1834 este aprobat Proiectul pentru organizarea mănăstirilor precum și cel pentru
seminaruri, protopoi și preoți; a păstorit până la 22 iunie 1834 fiind înmormântat stând în scaun
lângă catedrala din București; după 7 ani osemintele lui au fost duse la Căldărușani;
 Diverse cărți: Dovedire împotriva eresului armenilor, Două cuvinte ale Sf. CASIAN,
Cuvinte puține, Învățătura pentru nunți, Patericul; La Buzău- 22 de cuvinte despre Purcederea Sf.
Duh, Împărțitea de grâu și Puțul de aur ale Sf. IGA; a trimis tineri la studii în străinătate;

Regulamentele organice

 Au fost ceea ce astăzi se numește o Constituție. Cuprindeau alături de principiile generale și

dispozițiile amănunțite cuprinse în principiile generale. NU mai era nevoie de alte legi explicative.

2
Cuprindeau norme privitoare la Biserică. Relația era de tip bizantin – statul legiferează pentru
Biserică;
 Dpdv politic ȚR erau vasale turcilor; Domnitorii dețineau atât puterea legislativă cât și cea
judecătorească și executivă. La noi s-au aplicat Pravilele românești, cât și anumite legiuri grecești
însă de la începutul sec. 18 încep să fie nesocotite făcându-se multe abuzuri;
 În ȚR se disting două clase: boierii cu pământul, funcții și scutiri pe care și le măreau mereu
și țăranii cu dări și contribuții care la fel creșteau neîncetat. Pe lângă cele două categorii erau
negustorii și clericii precum și țiganii (robi);
 La începutul sec. 19 boierimea la noi s-a divizat: marii boieri care doreau să mențină
vechiile privilegii iar micii boieri care doreau o participare mai intensă la viața politică precum și
înfăptuirea unor reforme liberale;
 Rusia își făcea tot mai simțită prezența. După Adrianopol (1829), Rusia obține dreptul de
protectorat asupra Principatelor. O condiție pusă de către ruși, chiar înainte de această pace, a fost
aceea ca domnitorii noștri să facă Regulamente pentru organizarea Principatelor;
 Astfel, sub Grigorie Ghica și Ioan Sandu Sturza (1822-1828) se rânduiesc membrii
comisiilor pentru elaborarea acestor Regulamente; 1828-1834- rușii iau sub supravegherea lor
întocmirea acestor Regulamente; Ei rânduiesc o nouă comisie din opt boieri câte patru din fiecare
Principat, plus doi secretari. Această comisie elaborează în 1829 partea politică a Regulamentelor.
Sub generalul Kiseleff se elaborează partea administrativă a Regulamentelor, operă încheiată la 30
martie 1830;
 Regulamentele nu sunt operă pur rusească!!!! La alcătuirea lor au participat și boieri români;
Au părți negative (menținerea privilegiilor unor clase sociale, știrbirea autonomiei Principatelor),
dar și pozitive prin aeea că se punea început organizaării moderne a Statului NOSTRU. Au intrat în
vigoare la 1 iulie 1831 în ȚR și la 1 ianuarie 1832 în MD; ele cuprind și probleme privitoare la
Biserică ( cap 8 pentru ȚR iar cap 9 pentru Moldova)
 Privitor la Biserică sunt mai multe prevederi ele referindu-se: instituirea, judecarea situația
materială și cultura preotului, la averea bisericească la actitvitatea politcă și socială a clerului. În
generale sunt consfințite tradițiile și starea de lucruri existente, însă aduc și elemente noi.
 Instituirea clerului
o Mitropolitul și episcopii se vor alege numai dintre preoții pământei cunoscuți pentru credina
destoinicia și învățătura lor. Alegerea avea să fie făcută de Adunarea Obștească obișnuită, împreună
cu boierii din treapta întâi care nu sunt membri ai acestei Adunări. Mitropolitul se alegea dintre
episcopii în funcțiune și urma să primească întărirea canonică de la Ctinopol

3
o Referitor la clerul de rând hirotoniile de preoți și diaconi se vor face numai cu aprobarea
scrisă a domnitorului; această aprobare se dădea în urma raportului logofătului bisericesc – un fel de
ministru al cultelor, în care se arăta că este nevoie de un preot sau diacon și că respectivul candidat a
absolit seminarul, iar arhiereul l-a găsit vrednic; În MD s-a făcut excepție de la regulă;
o Alegerea egumenilor se putea face nuai după ce aceștia primeau întărirea domnească și că
orice alegere de stareț trebuia anunțată logofătului bisericesc; regulamentele interne interziceau
luarea de bani pentru hirotonie sau pentru așezarea egumenilor;
 Astfel, amestecul domnitorului căpăta temei legal. Progres, deoarece încetau abuzurile din
perioada fanariotă;
 Judecarea clerului
o Ierarhii și protopopii vor avea competență să judece numai pricinile duhovnicești și
bisericești dintre clerici, cele civile urmând să fie judecate de către judecătoriile laice; în judecățile
civile clericii vor fi reprezentați prin avocați; mitropolitul și episcopii pot pierde scaunele pentru
abateri duhovnicești și politice; ierarhiii cu abateri duhovnicești vor fi judecați de 12 arhierei
eparhioți și titulari din Principate. Pentru abateri politice ei urmau să fie judecați de cei 12 arhierei
și 12 boieri cu condiția ca aceștia să nu fi fost rude sau dușmani; dacă vinovăția era dovedită se
trimitea patriarhului de Ctinopol spre catereisire. Pârâtorul era pedepsit dacă se dovedea invers;
preoții făceau parte din comisia de împăciuire;
o Judecare prin mandatari, judecarea după canoane, judecarea de către instanțele civile numai
după ce li s-a ridicat darul preoției și nesupunea la înjosire;
 Atribuții politice și sociale ale clerului
o Mitropolitul și episcopii vor face parte din Adunarea electivă respectivă
o Rolul protopopilor era foarte redus ei făcând doar parte la alegerea deputaților ținutali pentru
AOE. Administrarea cutiei obștei;
o Clerul dădea bani din Cutia Miellor celor săraci; avea sarcina d ea anunța căsători, mutarea
sau moartea vreunuia dintre cei ajutorați; ținerea actelor de stare civilă; pastorația țiganilor-
sălbăticia consta în îndepărtarea lor față de religie – eliberarea țiganilor 1844 MD 1847 Muntenia;
 Cultura clerului
o Regulamentele opreau hirotonia celor fără studii; înființarea de seminarii și menținerae celui
deja existent de la Socola; grija materială a seminariilor este trecută pe seama Statuluui; Statului i se
dă drept de control asupra învățământului; logofătul bisericesc!!!!! Conducerea seminariilor a fost
dată ierarhilor;
 Situația materială a clerului;

4
o Preoți și diaconi – scutiri de orice fel;
o Dacă preotul avea oi vie trebuia să dea dijmă; 20 lei an pt preoți 14 lei an diacon 8 lei pt
dascăli;
o Preoții din ȚR erau scutiți integral, cei din MD parțial;
o Două dări tradiționale: domn, vlădică;
o Se lăsa preoților încasarea veniturilor de epitrahil, se legiuia să se dea preoților o suprafață
de teren pentru arătură și pășune. Pământul urma să fie lucrat de ăsteni; dascălii lucrau ei înșiși;
o Taxele pentru botezuri cununii și înmormântări se vor fixa printr-un Regulament făcut de
autorități;
o La oraș bisericile să nu mai fie înăbușite d eclădiri; înființarea de cimitire, cu un praclis la
mijloc pt slujbă și două chilii la poartă
 Rolul ierarhului se strânge, crește rolul domnului; earu necesare măsurile fiindcă Biserica
slăbise în perioada fanariotă;