ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH

FARIDULLAH’S D AY OFF

R e g i e: La 11 ani, Faridullah lucrează 60 de ore pe săptămână într-o fabrică de cărămidă

Taj Mohammad Bakhtari, din Afganistan pentru a plăti datoria tatălui său. Pentru că toata viaţa nu a făcut
Jens Pedersen altceva decât cărămizi, Faridullah vrea să înveţe, ca să-şi atingă visul de a deveni
Afganistan, Danemarca om de afaceri. Când crudul adevăr despre situaţia familiei lui iese la iveală,
/ 2013 / Faridullah caută o soluţie pe cont propriu.

17 min. Sursă: Festivalul ”One World”

 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
Tema: DREPTURILE COPIILOR

Ce știți despre Afganistan?

Afganistanul este o țară muntoasă din Asia Centrală. Se întâmplă să fie, de asemenea, o țară
foarte săracă, care a suferit de pe urma multor ani de război civil și, chiar în zilele noastre, în ciuda
prezenței forțelor de menținere a păcii din numeroase țări, se consideră a fi un teritoriu destul de
periculos. O mare parte a Afganistantului este așezată pe teren arid, având surse limitate de apă
potabilă. Principala religie a țării este Islamul.

Ce va face Faridullah când va crește mare dacă este trimis să muncească în loc să meargă
la școală? Va lucra oare întreaga viață în cărămidărie?

Cel mai probabil, Faridullah își va asigura traiul prin muncă fizică, fabricând cărămizi – și datorită
experienței acumulate în domeniu, va avea chiar un oarecare avantaj asupra celorlalți semeni de
vârsta sa. Dar pentru că nu a avut vreodată parte de educație, îi va fi peste puteri să găsească un
loc de muncă mai bun și, prin urmare, mai bine plătit. Cel mai probabil, va rămâne la fel de sărac și
își va continua traiul în același loc, în comunitatea celor la fel de săraci și fără educație, iar copiii săi
îi vor împărtăși soarta.

Trebuie menționat faptul că tocmai cărămidăriile din Afganistan și Pakistan sunt notorii pentru
exploatarea copiilor. Nu rareori se întâmplă ca familiile sărace să împrumute bani de la bogații
proprietari ai acestor fabrici de cărămidă și să compenseze apoi prin munca propriilor copii.
Ca urmare, copiii sunt „condamnați” la muncă forțată fără plată, doar pentru a achita datoriile
părinților. Munca în cărămidării este istovitoare, îndepărtând copiii de educație și dezvoltare.

Ce reprezintă munca copiilor și care îi sunt cauzele cele mai frecvente? De ce este munca
copiilor un factor de pericol?

Organizația Internațională a Muncii (OIM) definește „munca copiilor” ca orice activitate economică
a copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 7 ani, care influențează negativ dezvoltarea lor fizică,
6
5
intelectuală sau morală sănătoasă, sau care îi împiedică să dobândească o educație de bază
(primară).
Deosebit de periculoase sunt exemplele considerate a reprezenta „cele mai grave forme de muncă
a copiilor” și care implică activități în mine și cariere, în agricultură și silvicultură – acolo unde copii
sunt supuși acțiunii îngrășămintelor și pesticidelor chimice – precum și în domeniul construcțiilor
sau cel industrial. În plus, acest grup al celor mai grave forme de muncă include copiii care fac
obiectul traficului și care sunt ținuți în servitute sau sclavie, recrutați în scopul prostituării, utilizați
în traficul de stupefiante sau în conflicte armate.
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

Printre cauzele muncii copiilor, putem menționa inaccesibilitatea școlilor și a altor resurse și
servicii de bază, încălzirea globală care provoacă secetă și schimbări meteorologice extreme, ce
determină, la rândul lor, reducerea producției agricole (și, astfel, a posibilităților de asigurare a
traiului), precum și conflictele militare sau alte situații/evenimente catastrofale care forțează copiii
să părăsească școala, iar familiile – să își părăsească locuințele.

O altă cauză importantă a muncii copiilor poate fi lipsa cunoștințelor în domeniul drepturilor
omului și a drepturilor de muncă sau incapacitatea de lua atitudine în mod activ pentru susținerea
acestora. Exploatarea copiilor prin muncă este interzisă prin lege în majoritatea țărilor, însă în
condiții de sărăcie extremă și lipsă de educație, oamenii sunt deseori incapabili de a preveni
propria exploatare de către angajatori sau de a forța funcționarii publici să ia măsuri de protecție
a copiilor lor. Cu toate acestea, atunci când familiile primesc ajutor din partea organizațiilor
non-profit, sindicatelor și autorităților locale, așa cum s-a întâmplat în mai multe regiuni din
India, retragerea copiilor din rândul forței de muncă și înmatricularea lor în școli are perspective
semnificative. Ca urmare, apar mai multe locuri de muncă pentru părinții copiilor. Pe scurt, sărăcia
este mai degrabă rezultatul muncii copilului decât cauza sa.

Câți copii sunt forțați să muncească, la nivel mondial? În ce țări problema muncii copiilor
este mai stringentă?

În prezent, numărul copiilor obligați să muncească se ridică la aprox. 168 mln., ceea ce la nivel
statistic global înseamnă aproape unul din zece. În valoare absolută, cel mai mare număr de copii
exploatați se găsește în Asia, unde munca copiilor afectează 78 mln. de copii, adică aproximativ
unul din unsprezece. Țările cele mai afectate sunt India, Pakistan, Nepal, Bangladeș, Cambodgia
și China, în care copiii lucrează pe câmpurile familiale pentru asigurarea subzistenței, precum
și pe plantații de bumbac sau de ceai pentru export, în cărămidării, mine sau cariere, țesătorii
de covoare și în industria textilă, precum și în cea a deșeurilor toxice sau în calitate de vânzători
ambulanți. Unii dintre acești copii se nasc în familii îndatorate, confruntându-se cu soarta unei vieți
în sclavie care nu oferă practic șanse de scăpare.

În valori relative, însă, situația este mult mai gravă în Africa, unde peste unul din cinci copii este
obligat să muncească (59 mln.). De ex., în Somalia, Sudan, Republica Democrată Congo, Burkina
Faso, Niger, Zambia, Zimbabwe sau în special în statele exportatoare de cacao – Coasta de Fildeș
și Ghana – peste o treime dintre copii își petrec astfel copilăria. În Etiopia, Camerun, Ciad, Rwanda
sau Sierra Leone, raportul este de peste unu din patru. În America Latină, regiunea care s-a bucurat
57 în ultimii ani de cel mai mare succes în lupta împotriva muncii copiilor, raportul este unul din
doisprezece copii (12,5 mln.).

Este adevărat că banii câștigați de copii constituie de multe ori o parte indispensabilă a
bugetului familiei? Cum s-ar putea descurca familiile fără acest venit?

Lucrurile nu stau deloc așa. Peste două treimi din copiii aflați în sistemul care îi exploatează nu sunt
retribuiți pentru munca depusă. Foarte adesea, ei doar ajută familia la producerea unor culturi (de
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

ex. de tutun sau ceai), fără a obține vreun venit. Problema, în această situație, constă în faptul că
prețurile de achiziție sunt atât de mici, încât întreaga familie este forțată să muncească. De fapt,
doar unul din cinci copii primește sume în numerar, acestea fiind însă, în marea lor parte, cu mult
sub plafonul unui salariu minim sau echitabil.

Este la fel de adevărat că munca copiilor deformează piața forței de muncă, eliminând locurile de
muncă pentru adulți. Copiii sunt mai ușor de controlat și pot fi plătiți cu sume mai mici sau forțați
să muncească în condiții mai proaste. Ca urmare, pot fi găsite multe locuri unde cei mai mulți
dintre copii muncesc, părinții acestora neputând, însă, găsi ceva de lucru care să asigure un salariu
rezonabil. În regiunile din India, acolo unde copiii au fost „transferați” cu succes de la locul de
muncă la școală, s-a înregistrat o creștere a cererii pentru adulți în rândul forței de muncă, precum
și o creștere a salariilor și condiții de muncă îmbunătățite. În sfârșit, părinții pot aduce banii în casă,
în timp ce copiii lor merg la școală.

Există un mecanism juridic internațional care să interzică munca copiilor?

Interzicerea muncii copiilor este abordată în cadrul a două convenții fundamentale ale Organizației
Internaționale a Muncii. „Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă” stabilește vârsta
de 15 ani ca vârstă minimă la care copilul poate fi economic activ (cu anumite excepții ce reduc
vârsta la 14 ani). Convenția a fost aprobată în 1973, fiind semnată până în prezent de 166 (din 187)
de state. În mod similar, „Convenția privind cele mai grave forme ale muncii copilului” din 1999 a
fost semnată de 177 de state. Drepturile copilului sunt, de asemenea, protejate prin „Convenția
ONU privind Drepturile Copilului”, care conferă fiecărui copil dreptul la viață, securitate și sănătate,
la educație și dezvoltare personală, dreptul la protecție împotriva violenței, exploatării și condițiilor
de muncă periculoase, dreptul la odihnă și timp liber – pe scurt, dreptul la copilărie.

Mai mult, la nivelul fiecărui stat în parte, există seturi de reglementări legale aprobate care interzic
munca și exploatarea copiilor. În multe țări în curs de dezvoltare, guvernele nu sunt însă în măsură
să pună în aplicare legile relevante și să pedepsească încălcările drepturilor copiilor. În același
timp, crearea de către fiecare stat în parte a unui cadru legal propriu pentru lupta împotriva muncii
copiilor reprezintă un bun pas de început. În cazul în care, fie și la o dată ulterioară, sistemul politic
al țării va da dovadă de voință reală în aplicarea legilor, iar guvernul își va uni forțele cu organizațiile
locale și internaționale, sindicatele, corporațiile multinaționale și, mai presus de toate, cu copiii din
câmpul muncii și familiile lor, suprimarea eficientă a muncii copiilor va avea sorți reali de izbândă.
8
5
Există cineva care să urmărească cu atenție comportamentul proprietarului fabricii de
cărămizi din Afganistan față de copii?

Siguranța la locul de muncă și condițiile de muncă din Afganistan se află, în general, la niveluri
destul de joase, nefiind supuse supravegherii statale. Chiar dacă există legi care nu doar privesc
condițiile de muncă, ci chiar permit efectuarea inspecțiilor de către funcționarii publici, acestea
aproape că nu sunt vreodată aplicate în fapt. Mai mult, Afganistanul este unul dintre statele cele
mai corupte din lume, ceea ce, în combinație cu salariile mici ale angajaților de stat, se traduce prin
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

lipsa oricărei autorități reale a guvernului asupra angajatorilor.

De ce nu există învățământ obligatoriu în Afganistan?

În Afganistan, legea stabilește numărul obligatoriu al anilor de școlarizare la trei (până la vârsta de
nouă ani). Educația este gratuită începând cu vârsta de grădiniță și până la împlinirea a doisprezece
ani (sfârșitul școlii secundare). Cea mai ridicată frecvență școlară este înregistrată în primii trei
ani de școală primară, dat fiind că la această vârstă fetele pot frecventa cursurile în aceeași sală
de clasă cu băieții. Ulterior, însă, elevii sunt împărțiți în clase pe criteriu de sex și nu toate școlile
pot face față cerințelor de spațiu și timp; de asemenea, nu toți părinții sunt la fel de dispuși să
își trimită fiicele la școală. Astfel, fetele sunt cele care, în majoritatea cazurilor, nu absolvesc nici
școala primară. Destul de frecvente sunt și cazurile în care, deși înmatriculați la școală, copiii nu
frecventează cursurile – o consecință nu doar a practicilor culturale (ideea educării fetelor continuă
să fie privită cu neîncredere de către mulți părinți), dar în primul rând a sărăciei materiale a
familiilor.

Întrebări şi răspunsuri formulate de:

Pavla Začalová, Jaroslav Petřík, People in Need, Cehia

Este bine ca să muncească copiii? La ce fel de munci pot participa ei?

Desigur, este bine ca şi copiii să muncească. Principala lor muncă este învăţătura. Ei pot participa,
alături de părinţii lor la munci uşoare, pe care le recunoaştem, prin faptul că:
• nu obosesc copiii peste măsură;
• nu le încurcă să meargă la şcoală şi să-şi pregătească temele pentru acasă;
• nu-i lipsesc de distracţia cu prietenii;
• nu trebuie făcute în secret. Dacă un adult le cere să facă ceva ruşinos, în ascuns, ei trebuie
neapărat să-şi anunţe părinţii sau profesorii;
• nu trebuie să-şi pună sănătatea în pericol, prin munca în condiţii nocive, care ar putea avea
consecinţe negative.
Natura exploatării prin muncă a copiilor se referă la muncile susceptibile de a dăuna sănătăţii,
securităţii sau moralităţii copiilor şi include:
• munca de la vîrste foarte mici;
• munca grea şi periculoasă (cu utilizarea instrumentelor ascuţite, cu electricitate, cu
59 • ridicarea greutăţilor, în condiţii nocive, la temperaturi înalte etc.);
• munca îndelungată; care presupune prea multe responsabilităţi, ce nu permit copiilor să
participe la activităţile specifice vârstei (să frecventeze şcoala, să se odihnească, să se joace);
• munca neplătită sau în contul unor datorii ale adulţilor;
• munca stresantă din punct de vedere fizic şi psihologic
• munca în condiţii de abuz şi violenţă (fizică, psihologică, emoţională, economică);
• munca în condiţii de exploatare sexuală;
• cerşitul în stradă ş. a
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

Ce fel de munci îndeplinesc copiii din Republica Moldova?

Din păcate, foarte mulţi copii din R. Moldova sunt implicaţi de la o vârstă fragedă în diverse
munci în detrimentul şcolii, al sănătăţii şi al dezvoltării lor normale corespunzătoare vârstei sau
potenţialului lor.

Majoritatea dintre ei muncesc din greu împotriva propriei lor voinţe, fie în gospodăria părinţilor,
implicându-se în diverse munci agricole şi construcţii, fie în afara ei: lucrând în stradă ca vânzători,
hamali, cerşetori, spălând maşini sau adunând fier uzat; fie în câmp: culegând şi înşirănd frunze de
tutun, pascând animalele, lucrând cu ziua etc.

Sute de copii moldoveni cerşesc în străinătate (Rusia, Polonia, Turcia). Pentru aceşti traficanţi,
copilul este doar o sursă de venit. Traficanţii nu respectă drepturile copiiilor şi nu le pasă de viaţa şi
viitorul acestora.

Ce prevede Constituţia ţării cu privire la ocrotirea copiilor? De ce este important să cunoaştem

acest lucru?

Articolul 50 din Constituţie, intitulat Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor prevede:

(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în
afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială.
(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor
bolnavi ori handicapaţi. Alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin
lege.
(4) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau
care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
(5) Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa socială,
economică, culturală şi sportivă a ţării.
Este important să cunoaştem acest lucru ca oricărui copil să i se respecte toate drepturile.

0
6
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ACTIVITĂȚI

DORINȚE ȘI VISE

Subiecte relevante DREPTURILE OMULUI (COPILULUI), MIGRAŢIA, SĂRĂCIA,

TRAIUL ÎN CONDIŢII DIFICILE

Obiective • Formularea ideilor.

• Discutarea valorilor.
• Dezvoltarea empatiei.

Instrumente O foaie de lucru pentru fiecare elev, o foaie de hârtie pentru

fiecare grup, creioane

Abordare • Începem activitatea cu proiecţia filmului.

• Apoi le dăm elevilor foile de lucru și îi rugăm să le completeze.
• Împărţim elevii în grupuri de câte patru și îi rugăm să își
compare
răspunsurile.
• După activitatea în grup, inițiem discuţii între elevi. Întrebăm:
De ce nu poate Faridullah să meargă la școală? Care-s visurile lui
şi cum se înscriu ele în realitatea cotidiană? Ce îl poate ajuta să-şi
îndeplinească visurile?
• După discuţii, rugăm elevii să scrie o scrisoare pentru
Faridullah.

Reflecție Fiecare grup citeşte scrisoarea sa pentru Faridullah. După

prezentare, îi întrebăm de ce au scris astfel.

61
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ACTIVITĂȚI
DORINȚE ȘI VISE
FOAIE DE LUCRU

1 ) Ce vis are Faridullah?

2) Ce își doreşte el foarte mult?

3) Ce trebuie să înfrunte Faridullah în fiecare zi?

4) Ce doreşte el să facă în viitor?

5) Când se va simţi el liber?

2
6
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ACTIVITĂȚI

SCARA VALORILOR

Subiecte relevante DREPTURILE OMULUI (COPILULUI), MIGRAŢIA, SĂRĂCIA,

TRAIUL ÎN CONDIŢII DIFICILE

Obiective • Definirea valorilor în viață.

• Înţelegerea importanţei educaţiei.

Instrumente O foaie de hârtie și creioane colorate pentru fiecare elev, tablă

sau flipchart

Abordare • Înainte de proiecţia filmului, elevii întocmesc o scară cu cele

mai importante 5 sau 7 lucruri din viaţa lor, explicând de ce le-au
ales și leau plasat în locul respectiv (de exemplu - 1. Sănătatea,
deoarece fiind sănătoşi putem realiza alte lucruri...).
• După ce elevii au stabilit scara valorilor, îi întrebăm: Ați inclus
educaţia printre cele mai importante valori ale voastre? Pe ce
loc? De ce?
• Întrebăm elevii: Cum influenţează educaţia viaţa și viitorul
vostru? Cum ar afecta lipsa educaţiei viaţa și viitorul vostru?
Scriem toate răspunsurile pe tablă sau pe flipchart.
• Vizionăm filmul.
• Apoi întrebăm elevii dacă doresc să-și modifice scara valorilor. Îi
întrebăm și de ce.

Reflecție În timpul discuţiei finale, comparăm cu elevii diferenţa dintre

percepţia noastră privind valoarea educaţiei și atitudinea lui
Faridullah.

63
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ACTIVITĂȚI

INTERZIS / PERMIS

Subiecte relevante DREPTURILE OMULUI (COPILULUI), MUNCA COPIILOR

Obiective • Cunoaşterea muncilor care pot și care nu pot fi efectuate de

copii.

Instrumente Foaia de lucru ”fișe cu situații”, decupată pe diverse situaţii din

viaţă

Abordare • Împărţim elevii în grupuri de 4 sau 5.

• Fiecare grup va completa o parte a foii de lucru - relatarea
situaţiei. Timp de 5 minute, grupurile vor crea o povestire simplă
care este bazată pe relatarea de pe foaie și este continuarea
acesteia. Atenționăm elevii că povestirea nu trebuie să aibă
neapărat un final fericit.
• După expirarea timpului, grupurile prezintă povestirile pe care
le-au creat.
• După ce fiecare grup își încheie prezentarea, clasa votează dacă
personajul-copil din povestire are voie să efectueze munca
respectivă sau nu.

Reflecție După fiecare vot are loc reflecția. După fiecare vot, profesorul
întreabă elevii de ce au decis astfel. La sfârșitul activităţii
profesorul rezumă de ce copiii de o anumită vârstă nu ar trebui
să lucreze și de ce unele munci nu sunt potrivite pentru copii, ci
doar pentru adulţi. Profesorul poate da exemple.

4
6
 O LUME DE VĂZUT
FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF
ACTIVITĂȚI
FOAIE DE LUCRU
FIȘE CU SITUAȚII
Un băiat de 12 ani ar dori să-l ajute pe
prietenul lui și pe mama acestuia să vândă
legume și fructe la un târg duminical al
fermierilor. Unul din părinţii băiatului nu
este de acord, iar celălalt părinte crede că
ideea este bună.
Copiii unui proprietar de magazin îşi ajută
părintele în magazin la sfârșit de
săptămână și nu sunt plătiţi pentru munca
lor. Volumul de lucru în magazin creşte, iar
proprietarul angajează un băiat de 15 ani
căruia îi plăteşte un salariu per oră. Copiii
proprietarului doresc și ei să primească un
salariu.
Un băiat de 16 ani doreşte să abandoneze
gimnaziul și să înceapă să câștige
bani, pentru a nu depinde financiar de
părinţii lui. Părinţii și dirigintele încearcă
să-l convingă să termine cel puţin
învăţământul secundar.
65 Trei prieteni minori doresc să meargă la
film într-o zi de vineri. Unul din ei nu are
destui bani și vrea să împrumute de la
prietenii lui. Al doilea lucrează part-time
la sfârșit de săptămână, iar al treilea
primeşte lunar bani de buzunar de la
părinţi.
O mamă singură și-a pierdut locul
de muncă, iar fiii ei, de 15 și 17 ani,
frecventează un gimnaziu. Ambii au note
bune, au multe pasiuni și mulţi prieteni.
Totuși, ei trebuie să înceapă să lucreze,
măcar cu normă incompletă, pentru a
contribui la bugetul familiei.
Profesorul invită la şcoală părinţii unui
elev de 14 ani, deoarece a aflat că acest
elev distribuie ziare în fiecare dimineaţă la
6:30 înainte de începerea lecțiilor. El este
obosit în timpul lecțiilor și uneori chiar
adoarme.
O fată de 15 ani face curăţenie într-un bar
după sfârșitul lecțiilor, fără ştirea
părinţilor. După ce se accidentează la locul
de muncă, patronul o duce acasă și le
explică părinţilor ce s-a întâmplat.
Părinţii ar dori ca fiica lor minoră să
aibă grijă de fratele ei mai mic, să tundă
gazonul și să gătească cina, fără să o
plătească pentru aceasta. Fiica afirmă că
acest lucru nu este corect. Ea crede că
aceasta este o muncă precum oricare alta
și ar trebui plătită cu ora.
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ACTIVITĂȚI

FOAIE DE LUCRU

DREPTURILE COPIILOR
DREPTURI (Convenția ONU privind drepturile copiilor) I.N.S.E.R.T. FARIDULLAH
Toţi copiii au dreptul la viață.

Toţi copiii au dreptul la un nume înregistrat legal.

Copiii nu vor fi separaţi de părinţii lor, cu excepţia
situaţiei în care această separare este spre binele lor.
Copiii au dreptul să spună ceea ce gândesc și să fie
ascultați.
Copiii au dreptul să obțină și să comunice informaţii.
Copiii au dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă și
religie.
Copiii au dreptul la intimitate.
Copiii au dreptul la informaţii veridice din mass-media.

Statele trebuie să asigure îngrijirea adecvată a copiilor și

protejarea acestora de violenţă, abuz și neglijare din
partea părinţilor sau a oricărei persoane care se ocupă
de ei.
Copiii care nu pot fi îngrijiți de propria familie trebuie să
primească o îngrijire corespunzătoare.
Copiii care au un tip de dizabilitate trebuie să
beneficieze de îngrijire și asistenţă specială, astfel încât
să poată trăi o viaţă normală și independentă.
Copiii au dreptul la asistenţă medicală de calitate, apă
curată, hrană nutritivă și un mediu curat pentru a
rămâne sănătoși.
Statul trebuie să asigure fonduri suplimentare pentru
copiii din familiile nevoiașe.

Toţi copiii și tinerii au dreptul la învăţământ primar, care 6

trebuie să fie gratuit.
Învăţământul trebuie să dezvolte la maxim
personalitatea și talentul fiecărui copil.
Toţi copiii au dreptul să se relaxeze, să se joace și să
participe la o gamă largă de activități.
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ACTIVITĂȚI

DREPTURILE COPIILOR

Subiecte relevante DREPTURILE OMULUI (COPILULUI), MUNCA COPIILOR

Obiective • Dezvoltarea unei atitudini active de susținere și apărare a

drepturilor omului.
• Înţelegerea semnificaţiei normelor și legilor într-o societate
funcțională.
• Formarea abilității de a reflecta asupra problemelor printr-o
analiză mai minuţioasă.
• Formarea abilității de a gândi critic.

Instrumente Foaie de lucru pentru fiecare elev, tablă sau flipchart

Abordare • Înainte de a viziona filmul, rugăm elevii să definească termenul

”drepturile copilului”. Scriem definiția pe tablă sau pe flipchart.
Drepturile copilului sunt drepturile omului aplicabile copiilor,
care pun accent pe drepturile la protecţie specială și îngrijire,
inclusiv dreptul acestora de a trăi cu ambii părinţi biologici,
dreptul la identitate umană, precum și dreptul la asigurarea
necesităţilor de bază (hrană, învăţământ general finanţat de
stat, asistenţă medicală, legi penale adecvate pentru vârsta și
dezvoltarea copilului).
• Împărţim elevii în grupuri. Fiecare elev primeşte câte o foaie de
lucru.
• Elevii trebuie să citească atent toate drepturile, utilizând
metoda
inserției. La fiecare drept se adaugă următoarele semne:
+ – drept pe care nu-l ştiam, cunoştinţe noi
√ – drept pe care îl ştiu, îi cunosc esenţa și semnificaţia
? – drept pe care nu-l înțeleg
• După ce elevii termină acest exerciţiu, îi rugăm să spună
drepturile pe care nu le-au înţeles și împreună cu clasa explicăm
aceste drepturi. Rugând elevii să dea un exemplu, ne putem
67 convinge că ei înţeleg drepturile (de ex. dreptul copiilor la
protecţie împotriva exploatării = utilizarea abuzivă a unei
persoane sau a muncii acesteia).
• Discutăm cu elevii despre drepturile pe care nu le știau sau de
care nu erau conștienți.
• Apoi rugăm elevii să selecteze primele 5 drepturi pe care le
consideră cele mai importante și indispensabile pentru ei la acest
moment din viață. Pentru aceasta, elevii vor ajunge la un consens
de grup și vor oferi motive valabile pentru alegerea făcută.
 O LUME DE VĂZUT

FILM ZI LIBERĂ PENTRU FARIDULLAH / FARIDULLAH’S D AY OFF

ACTIVITĂȚI

• Apoi vizionăm filmul.

• După vizionare, revenim la foaia de lucru. Drepturile pe care
Faridullah nu și le poate exercita sunt marcate de către elevi cu X.
• Rugăm elevii să comunice clasei rezultatele activităţii lor.

Reflecție Recapitulăm lecţia, reamintim fiecare drept și rezumăm

informaţiile din foaia de lucru. Întrebăm elevii dacă printre
drepturile pe care Faridullah nu și le poate exercita sunt și cele pe
care ei le-au considerat ca primele 5 drepturi indispensabile. În
concluzie, rugăm elevii să revină la cele 5 drepturi indispensabile
pe care le-au selectat la începutul lecției și să se gândească dacă
opinia lor privind acestea s-a schimbat.

8
6