Sondaj privind creditarea

companiilor nefinanciare
și a populației
Februarie 2022
 Sondaj* privind creditarea
companiilor nefinanciare
și a populației
Trimestrul IV 2021
Februarie 2022

*
A se vedea Anexa și notele metodologice pentru aspecte legate de caracteristicile și terminologia folosite în sondaj
(http://www.bnro.ro/Anexe--6352.aspx).
NOTĂ

Toate drepturile rezervate.

Reproducerea informațiilor este permisă numai în scopuri educative
și necomerciale și numai cu indicarea sursei.

Banca Națională a României

Str. Lipscani nr. 25, cod 030031, București
tel.: 021/312 43 75; fax: 021/314 97 52

ISSN 2458-0538
Cuprins

Sinteză 5

1. Creditarea companiilor nefinanciare 5

1.1. Standardele de creditare 5

1.2. Termenii creditării 8
1.3. Cererea de credite 8
1.4. Evoluții ale riscului de credit asociat creditării companiilor nefinanciare 10

2. Creditarea populației 11

2.1. Standardele de creditare 11

2.2. Aspecte specifice creditării ipotecare (achiziția de locuințe și terenuri) 12
2.3. Aspecte specifice creditului de consum 16

Anexă 19
 Sinteză
Rezultatele ediției curente a sondajului ilustrează abordarea instituțiilor de credit
bazată pe atitudinea de expectativă și consecvență în contextul incertitudinilor
persistente, băncile menținând și în ultimul trimestru al anului 2021 nemodificate
standardele de creditare aferente împrumuturilor destinate sectorului privat.
Pentru primul trimestru al anului 2022, instituțiile de credit estimează că standardele
de creditare se vor păstra relativ constante, indiferent de tipul creditului, atât în
cazul împrumuturilor acordate populației, cât și pentru cele acordate companiilor
nefinanciare. Percepția la nivel sectorial a riscului de credit asociat creditării
companiilor nefinanciare s-a deteriorat, băncile apreciind că șase dintre cele
10 sectoare considerate au fost mai riscante în T4 2021.

În ceea ce privește creditele acordate populației, băncile au avut opinii contrastante

în ceea ce privește creditele imobiliare, peste jumătate dintre acestea susținând că
cererea a rămas constantă în T4 2021 (51,5 la sută), iar 41,1 la sută consideră că aceasta
a scăzut moderat. Așteptările pentru T1 2022 sunt de păstrare nemodificată a cererii
sau de creștere modestă a acesteia. Pentru creditele de consum a fost înregistrată o
scădere moderată a cererii în T4 2021, iar în T1 2022 băncile prognozează menținerea
nemodificată. În cazul companiilor nefinanciare, cererea nu s-a modificat în T4 2021,
indiferent de dimensiunea firmelor sau de maturitatea împrumuturilor, această
tendință fiind estimată și pentru următorul trimestru de către majoritatea instituțiilor
de credit participante.

1. Creditarea companiilor nefinanciare

1.1. STANDARDELE DE CREDITARE

T4 2021 reprezintă cel de-al treilea trimestru consecutiv în care băncile autohtone
au menținut în unanimitate nemodificate standardele de creditare în cazul
împrumuturilor și liniilor de credit acordate companiilor nefinanciare, evoluție
constatată atât la nivel agregat, cât și în cazul corporațiilor, indiferent de maturitate.
La nivelul IMM, T4 2021 este al doilea trimestru consecutiv în care instituțiile de
credit mențin nemodificate standardele de creditare pentru toate maturitățile.
Pentru trimestrul următor, T1 2022, 88 la sută dintre băncile respondente au indicat
menținerea standardelor de creditare, iar 12 la sută dintre acestea au anticipat
înăsprirea într-o anumită măsură a standardelor de creditare în cazul împrumuturilor
acordate companiilor nefinanciare la nivel agregat, cât și cel al împrumuturilor
pe termen lung acordate corporațiilor. Totodată, instituțiile de credit anticipează
o relaxare moderată a standardelor de creditare (17 la sută) pentru împrumuturile
pe termen scurt acordate corporațiilor și majoritar menținerea standardelor de

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 5

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

creditare, iar pentru împrumuturile acordate IMM, atât pentru cele pe termen scurt,
cât și pentru cele pe termen lung, băncile previzionează în unanimitate o evoluție
constantă (Grafic 1.1).

Grafic 1.1. Modificări ale standardelor de creditare

procent net (%) procent net (%)

75 30
valori realizate valori așteptate
60 24
45 18
30 12
15 6
0 0
-15 -6
România zona euro
-30 -12
T1 2019
T1 2020
T1 2021
T1 2022
T1 2019
T1 2020
T1 2021
T1 2022
T1 2019
T1 2020
T1 2021
T1 2022
T1 2019
T1 2020
T1 2021
T1 2022
T1 2019
T1 2020
T1 2021
T1 2022

T4 2018

T4 2019

T4 2020

T4 2021
Total Companii Companii Companii Companii
Sursa: BCE, The Euro Area Bank Lending Survey,
companii mari, TS mari, TL mici și mijlocii, TS mici și
februarie 2022
mijlocii, TL
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare. Valorile așteptate privesc atât standardele de creditare,
cât și termenii creditării.

În T4 2021, instituțiile de credit din zona euro au indicat înăsprirea ușoară a

standardelor de creditare (2 la sută procent net) pentru împrumuturile și liniile de
credit acordate societăților nefinanciare, fiind al treilea trimestru consecutiv în care
modificările standardelor de creditare sunt reduse. Băncile au avut o perspectivă
bună asupra riscului de credit al firmelor, aceasta fiind explicată de evaluările
generale pozitive privind evoluțiile economice viitoare, în pofida situației pandemice
curente, precum și a impactului negativ al blocajelor din lanțurile de aprovizionare.
De asemenea, băncile au indicat o creștere considerabilă a cererii de credite din
partea companiilor în T4 2021 (18 la sută procent net), după majorarea puternică
înregistrată în prima parte a anului 2020. Cererea de credite a fost determinată de
nevoia de capital de lucru pe termen scurt (din cauza întreruperilor în lanțurile de
aprovizionare), dar și de o majorare semnificativă a nevoilor de finanțare pe termen
lung a activelor imobilizate, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru redresarea
economică. În T1 2022, băncile din zona euro anticipează menținerea relativă a
standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate companiilor nefinanciare
și creșterea, în continuare, a cererii de credite pentru acest segment.

Pentru al treilea trimestru consecutiv, factorii care influențează evoluția standardelor

de creditare autohtone au rămas nemodificați și în T4 2021, Grafic 1.2.

Similar trimestrului anterior, toate instituțiile de credit respondente au indicat

menținerea constantă standardelor de creditare pentru creditele garantate cu
ipoteci asupra imobilelor comerciale și în T4 2021 (Grafic 1.3). Pentru următorul

6 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 Februarie 2022

trimestru (T1 2022) așteptările sunt mixte, 72 la sută dintre bănci anticipând
menținerea condițiilor de creditare pentru acest tip de credite, în timp ce 17 la sută
dintre acestea mizează pe relaxarea într-o anumită măsură a condițiilor de creditare,
iar 11 la sută se așteaptă la o înăsprire moderată a acestora.

Grafic 1.2. Factorii care au contribuit la modificarea standardelor de creditare

procent net (%)

120
F1 F2
100 F3 F4
80 F5 F6
F11 standarde de creditare
60
40
20
0
-20
T1 2019 T2 2019 T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021 T4 2021

F1 – Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii F7 – Riscul asociat unei creșteri/scăderi rapide și accentuate a prețurilor imobilelor
F2 – Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR (doar pentru creditele garantate cu ipoteci asupra imobilelor comerciale)
F3 – Așteptările privind situația economică generală F8 – Presiunea concurenței din sectorul bancar
F4 – Riscul asociat industriei în care activează compania F9 – Presiunea concurenței din sectorul nebancar
F5 – Modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul băncii F10 – Concurența cu alte surse de finanțare (piața de capital și acționariat etc.)
F6 – Riscul asociat colateralului/garanției solicitate F11 – Alți factori
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare. Factorii F7, F8, F9 și F10 nu au suferit modificări în perioada analizată.

Grafic 1.3. Modificări trimestriale ale standardelor de creditare pentru credite garantate cu ipoteci asupra
imobilelor comerciale

procent net (%)

25
standarde de creditare valori așteptate
20

15

10

-5

-10

-15
T4 2015

T1 2016

T2 2016

T3 2016

T4 2016

T1 2017

T2 2017

T3 2017

T4 2017

T1 2018

T2 2018

T3 2018

T4 2018

T1 2019

T2 2019

T3 2019

T4 2019

T1 2020

T2 2020

T3 2020

T4 2020

T1 2021

T2 2021

T3 2021

T4 2021

T1 2022

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 7

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

1.2. TERMENII CREDITĂRII

Similar edițiilor anterioare ale sondajului, singurul termen al creditării care a contribuit
la evoluția standardelor de creditare, în sensul relaxării, a fost spread-ul ratei medii a
dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR 1M (-19 la sută procent net), restul termenilor
creditării menținându-se relativ constanți, Grafic 1.4.

Grafic 1.4. Modificarea termenilor contractelor de creditare

procent net (%)

25
20
15
10
5
0
-5
-10
-15
-20
-25
T4 2019

T4 2020

T4 2021

T4 2019

T4 2020

T4 2021

T4 2019

T4 2020

T4 2021

T4 2019

T4 2020

T4 2021

T4 2019

T4 2020

T4 2021

T4 2019

T4 2020

T4 2021

T4 2019

T4 2020

T4 2021
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7

F1 – Spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR F5 – Clauze contractuale

F2 – Prima solicitată pentru creditele mai riscante F6 – Scadența maximă
F3 – Plafon maxim pentru valoarea creditului F7 – Costurile creditării, altele decât dobânzile
F4 – Cerințe de colateral/garanții (comisioane etc.)

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a termenilor de creditare.

1.3. CEREREA DE CREDITE

În T4 2021, cea mai mare parte a instituțiilor de credit respondente (89 la sută)
au indicat menținerea constantă a cererii de credite și linii de credit din partea
companiilor nefinanciare la nivel agregat, iar 11 la sută dintre acestea au considerat
că cererea de credite din partea firmelor a crescut moderat (Grafic 1.5). De asemenea,
85 la sută dintre bănci apreciază că cererea de credite pe termen scurt din partea
companiilor mari a rămas constantă, în timp ce 11 la sută dintre acestea consideră
că aceasta a crescut ușor pentru astfel de împrumuturi. În cazul creditelor pe termen
lung acordate corporațiilor, 72 la sută dintre respondenți au indicat menținerea
constantă a cererii, 15 la sută au apreciat creșterea moderată, iar 12 la sută au
considerat că cererea a scăzut în T4 2021. La nivelul IMM, peste 90 la sută dintre
participanții la sondaj au indicat menținerea constantă a cererii de credite, indiferent
de maturitatea împrumuturilor. Pentru trimestrul următor (T1 2022), peste 88 la sută
dintre băncile respondente anticipează menținerea cererii de credite, indiferent de
dimensiunea companiilor și de maturitatea împrumuturilor. La nivel agregat, dar și
în cazul corporațiilor, 12 la sută dintre respondenți estimează o reducere moderată
a cererii de credite, în timp ce în cazul IMM 8 la sută dintre aceștia se așteaptă la
o creștere moderată a acesteia pe acest segment.

8 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 Februarie 2022

În T4 2021, 83 la sută dintre instituțiile de credit au indicat menținerea constantă a

ponderii creditelor solicitate și respinse atât la nivel agregat, cât și pentru segmentul
corporațiilor. În plus, 16 la sută dintre acestea au semnalat o creștere moderată a
acestei ponderi pentru cele două secțiuni menționate. La nivelul companiilor mici
și mijlocii, peste 95 la sută dintre bănci au indicat menținerea constantă a ponderii
creditelor solicitate și respinse pentru toate maturitățile luate în considerare
(Grafic 1.6).

Grafic 1.5. Dinamica cererii de credite

procent net (%)

30
valori realizate valori așteptate
20

10

-10

-20

-30
T1 2020

T1 2021

T1 2022

T1 2020

T1 2021

T1 2022

T1 2020

T1 2021

T1 2022

T1 2020

T1 2021

T1 2022

T1 2020

T1 2021

T1 2022
Total companii Companii mari, TS Companii mari, TL Companii mici Companii mici
și mijlocii, TS și mijlocii, TL

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a cererii de credite.

Grafic 1.6. Evoluția ponderii solicitărilor de credite respinse

procent net (%)

30
25
20
15
10
5
0
-5
-10
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

Total companii Credite garantate Companii mari, TS Companii mari, TL Companii mici Companii mici
cu ipoteci asupra și mijlocii, TS și mijlocii, TL
imobilelor comerciale

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a ponderii solicitărilor de credite respinse.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 9

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

1.4. EVOLUȚII ALE RISCULUI DE CREDIT ASOCIAT

CREDITĂRII COMPANIILOR NEFINANCIARE

Majoritatea instituțiilor de credit (peste 95 la sută) au considerat că riscul de credit

asociat împrumuturilor acordate IMM și corporațiilor s-a menținut constant în T4 2021,
evoluțiile fiind similare celor din ultimele trei trimestre. Din perspectiva dimensiunii
IMM, procentul băncilor care consideră că microîntreprinderile au devenit mai riscante
din punct de vedere al acordării de împrumuturi a rămas relativ constant față de
trimestrul anterior, la valoarea de 4 la sută. În continuare, sectorul bancar consideră
că cel mai riscant segment este cel al întreprinderilor mici. În T4 2021, 29 la sută dintre
bănci și-au înrăutățit perspectiva asupra riscului de credit pentru acest segment,
în creștere față de 18 la sută în T3 2021 (Grafic 1.7).

Grafic 1.7. Evoluția riscului de credit pe tipuri de companii

procent net (%)

36

30

24

18

12

-6
T3 2019

T3 2020

T3 2021

T3 2019

T3 2020

T3 2021

T3 2019

T3 2020

T3 2021

T3 2019

T3 2020

T3 2021

T3 2019

T3 2020

T3 2021
IMM Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii Corporații

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a riscului de credit.

Percepția la nivel sectorial a riscului de credit asociat creditării companiilor

nefinanciare s-a deteriorat, băncile apreciind că șase dintre cele 10 sectoare
considerate au fost mai riscante în T4 2021 (Grafic 1.8). Pe fondul evoluțiilor
nefavorabile și al incertitudinilor din piața de energie, sectorul energetic rămâne
cel mai riscant, 81 la sută dintre bănci considerându-l mai riscant față de trimestrul
anterior. Al doilea cel mai riscant sector în acest trimestru este considerat a fi cel
industrial (38 la sută procent net), fiind urmat de sectoarele construcții (32 la sută
procent net), turism și transporturi (28 la sută procent net) și sectorul intermediere
financiară (16 la sută procent net). Pe de altă parte, riscul de credit s-a menținut
relativ constant pentru sectoarele agricultură, tranzacții imobiliare, comerț și alte
servicii.

10 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 Februarie 2022

La nivel agregat, valoarea pierderii în caz de nerambursare (LGD1) a înregistrat în

T4 2021 o creștere cu 3 puncte procentuale față de trimestrul anterior, atingând
40 la sută. În structură, nivelul LGD a înregistrat creșteri pentru majoritatea sectoarelor
de activitate, cu excepția celor aferente utilităților și construcțiilor. Cea mai importantă
creștere (+7 puncte procentuale) a fost consemnată de sectorul agricol, care a ajuns
la un nivel LGD de 34 la sută. Cel mai ridicat nivel LGD în T4 2021 a fost înregistrat în
sectorul comerț (47 la sută), similar trimestrului anterior.

Grafic 1.8. Evoluția riscului de credit pe ramuri de activitate

procent net (%)

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
-10
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
T4 2019
T4 2020
T4 2021
Agricultură, Industrie Energie Construcții Comerț Turism Transport, Intermediere Tranzacții Alte servicii
piscicultură comunicații, financiară imobiliare
poștă

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a riscului de credit.

2. Creditarea populației

2.1. STANDARDELE DE CREDITARE

În ultimul trimestru al anului 2021, băncile autohtone au păstrat în unanimitate
nemodificate standardele de creditare, atât pentru creditele imobiliare, cât și pentru
cele de consum, în concordanță cu așteptările raportate în trimestrul precedent.
Pentru primul trimestru al anului 2022, cele mai multe instituții de credit mizează
pe menținerea relativ constantă a condițiilor de creditare indiferent de tipul creditului,
însă în proporție de 48 la sută în cazul împrumuturilor destinate achiziției de locuințe
și terenuri, respectiv 32 la sută în cel al creditelor de consum, participanții la sondaj
anticipează înăsprirea standardelor de creditare (Grafic 2.1).

La nivelul zonei euro, în ceea ce privește creditele imobiliare, băncile au raportat o

evoluție constantă a standardelor de creditare în T4 2021, factori precum scăderea

1
Informația despre LGD pentru creditele acordate atât companiilor, cât și populației trebuie interpretată cu prudență, având
în vedere seria scurtă de date disponibile pentru a cuantifica acest indicator.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 11

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

toleranței la risc a băncilor, costul finanțării și situațiile bilanțiere având un impact în

sensul înăspririi ușoare. În același timp, băncile din zona euro au evidențiat o creștere
puternică a cererii pentru acest tip de credit în ultimele trei luni din 2021. Așteptările
pentru trimestrul I al anului 2022 sunt de înăsprire netă moderată a standardelor de
creditare aferente creditelor imobiliare. Băncile mizează și pe o continuă creștere a
cererii de astfel de credite. În cazul împrumuturilor de consum, condițiile de creditare
au fost relaxate într-o măsură moderată, determinanții fiind aceiași ca în cazul creditelor
imobiliare, însă în sens contrar. Băncile participante la sondaj au raportat o ușoară
creștere a cererii pentru creditele de consum în T4 2021, așteptările pentru T1 2022 fiind
de relaxare a standardelor de creditare și de creștere a cererii pentru acest tip de credit.

Grafic 2.1. Modificarea standardelor de creditare a populației

procent net (%) procent net (%)

120 120
valori realizate România
valori așteptate zona euro
90 90

60 60

30 30

0 0

-30 -30

-60 -60
T1 2019

T1 2020

T1 2021

T1 2022
T1 2019

T1 2020

T1 2021

T1 2022

T4 2018

T4 2019

T4 2020

T4 2021
T4 2018

T4 2019

T4 2020

T4 2021
Credite pentru achiziția de locuințe Credite de consum Credite pentru achiziția de locuințe Credite de consum
și terenuri și alte credite și terenuri și alte credite

Sursa: BCE, The Euro Area Bank Lending Survey, februarie 2022
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare. Valorile așteptate privesc atât standardele, cât și termenii creditării.

Pierderea medie în caz de nerambursare (LGD1) pentru creditele populației intrate

în stare de nerambursare2 s-a majorat cu 0,5 puncte procentuale în T4 2021 față de
trimestrul precedent, până la valoarea de 47,3 la sută. Evoluțiile au fost modeste în
funcție de tipul creditului, cea mai semnificativă modificare fiind înregistrată în cazul
cardurilor de credit, respectiv o majorare cu aproximativ 2 puncte procentuale, de la
59,4 la sută în T3 2021 la 61,3 la sută în T4 2021.

2.2. ASPECTE SPECIFICE CREDITĂRII IPOTECARE

(ACHIZIȚIA DE LOCUINȚE ȘI TERENURI)

Factorii care determină evoluția standardelor de creditare aferente împrumuturilor

destinate achiziției de locuințe și terenuri s-au menținut constanți în T4 2021,
Grafic 2.2.

2
Starea de nerambursare este definită conform Regulamentului BNR nr. 5/2013.

12 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 Februarie 2022

Grafic 2.2. Factorii care au contribuit la modificarea standardelor de creditare

procent net (%)

250
200 F1 F2 F3
F4 F5 F6
150 F7 F8 standarde de creditare
100
50
0
-50
-100
-150
T1 2019 T2 2019 T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021 T4 2021
F1 – Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii F5 – Modificarea ponderii creditelor neperformante pentru locuințe
F2 – Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR în portofoliul băncii
F3 – Așteptările privind situația economică generală F6 – Modificarea concurenței din sectorul bancar*
F4 – Așteptările privind piața imobiliară (modificarea probabilității apariției F7 – Modificarea concurenței din sectorul nebancar*
unei creșteri/scăderi rapide și accentuate a prețurilor imobilelor) F8 – Alți factori
* creșterea concurenței – relaxare; scăderea concurenței – restrictivitate
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare.

(i) Termenii creditării

Unicul termen al contractelor de credit care a înregistrat modificări în sensul înăspririi

în T4 2021 a fost spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR
(+27,4 la sută procent net).

Grafic 2.3. Termenii creditării ipotecare

procent net (%)

40

20

-20

-40

-60
T4 2019

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T4 2019

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T4 2019

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T4 2019

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T4 2019

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

F1 F2 F3 F4 F5

F1 – Spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR (spread mai mare = restrictivitate; spread mai mic = relaxare)
F2 – Ponderea maximă a creditului în valoarea garanției imobiliare (LTV)
F3 – Ponderea maximă a serviciului datoriei lunare în venitul lunar (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F4 – Scadența maximă (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F5 – Costurile creditării, altele decât dobânzile (comisioane etc.)
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a termenilor creditării.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 13

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

Indicatorul loan-to-value (LTV) pentru creditele nou-acordate în ultimele trei luni

a rămas constant la valoarea medie de 72 la sută în T4 2021 (Grafic 2.4), în timp ce
la nivel agregat LTV s-a micșorat cu 1 punct procentual comparativ cu trimestrul
precedent, ajungând la 68 la sută (Grafic 2.5).

Grafic 2.4. LTV – medie bănci și interval de variație Grafic 2.5. LTV – medie bănci și interval de variație
la nivelul sectorului bancar pentru creditele la nivelul sectorului bancar pentru total credite
ipotecare nou-acordate în trimestrul analizat ipotecare acordate

procente procente
120 120

110 110

100 100

90 90

80 80

70 70

60 60

50 50

40 40
T4 2015
T1 2016
T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

T4 2015
T1 2016
T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021
Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul
valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj. valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj.

Grafic 2.6. Grad de îndatorare – medie bănci și Grafic 2.7. Grad de îndatorare – medie bănci și
interval de variație la nivelul sectorului bancar interval de variație la nivelul sectorului bancar
pentru creditele ipotecare nou-acordate în pentru total credite ipotecare acordate
trimestrul analizat

procente procente
70 70

60 60

50 50

40 40

30 30

20 20
T4 2015
T1 2016
T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

T4 2015
T1 2016
T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021

Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul
valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj. valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj.

14 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 Februarie 2022

Nivelul mediu al gradului de îndatorare a rămas nemodificat de la începutul anului 2021,

situându-se la 33 la sută pentru creditele nou-acordate în ultimele trei luni și la
42 la sută pentru întreg portofoliul de credite imobiliare (Graficele 2.6 și 2.7).

(ii) Evoluția cererii de credite ipotecare și a prețurilor la locuințe

Mai mult de jumătate dintre instituțiile de credit respondente au raportat

menținerea relativ constantă a prețului mediu pe metru pătrat al unei locuințe
în ultimul trimestru din 2021, iar restul de circa 47 la sută au semnalat creșterea
într-o anumită măsură a acestuia. Pentru primul trimestru al anului 2022, o pondere
importantă (72,9 la sută) a băncilor anticipează menținerea nemodificată a prețurilor
proprietăților imobiliare rezidențiale, în timp ce 27,1 la sută se așteaptă la o creștere
moderată a prețurilor locuințelor, Grafic 2.8.

Grafic 2.8. Evoluția prețurilor locuințelor conform aprecierii băncilor

procente
100

80

60

40

20

-20

-40 proporția băncilor care consideră că prețul a scăzut

proporția băncilor care consideră că prețul a rămas aproximativ constant
-60 proporția băncilor care consideră că prețul a crescut
-80
T1 2016

T2 2016

T3 2016

T4 2016

T1 2017

T2 2017

T3 2017

T4 2017

T1 2018

T2 2018

T3 2018

T4 2018

T1 2019

T2 2019

T3 2019

T4 2019

T1 2020

T2 2020

T3 2020

T4 2020

T1 2021

T2 2021

T3 2021

T4 2021

T1 2022

Notă: Valorile pentru T1 2022 reprezintă așteptările băncilor.

În proporție de 51,5 la sută, băncile participante la sondaj au raportat menținerea

aproximativ constantă a cererii de credite imobiliare în T4 2021, 41,1 la sută consideră
că aceasta a scăzut moderat, iar 7,1 la sută au raportat o cerere moderat mai mare.
În T1 2022, circa 57 la sută dintre băncile autohtone anticipează păstrarea constantă
a cererii de credite destinate achiziției de locuințe și terenuri, restul de 28,5 la sută
și 14,5 la sută estimând creșterea moderată, respectiv scăderea moderată a cererii,
Grafic 2.9.

Totodată, proporția creditelor imobiliare solicitate de către persoane fizice şi respinse

de către instituțiile de credit, calculată ca raportul între volumul total al creditelor
solicitate şi respinse şi totalul volumului de credite solicitate de către persoanele fizice,
s-a menținut relativ constantă în T4 2021 conform răspunsurilor majorității băncilor
(85 la sută), Grafic 2.10.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 15

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

Grafic 2.9. Modificarea cererii de credite

procent net (%)

100
valori realizate valori așteptate
75

50

25

-25

-50

-75

-100
T1 2020

T1 2021

T1 2022

T1 2020

T1 2021

T1 2022

T1 2020

T1 2021

T1 2022

T1 2020

T1 2021

T1 2022
Credite pentru achiziția de locuințe Total credit de consum, din care: Credite de consum cu ipotecă Carduri de credit
și terenuri
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a cererii de credite.

Grafic 2.10. Evoluția ponderii solicitărilor de credite respinse

procent net (%)

60
45
30
15
0
-15
-30
-45
-60
-75
T4 2020

T1 2021

T2 2021

T3 2021

T4 2021

T4 2020

T1 2021

T2 2021

T3 2021

T4 2021

Credite pentru achiziția de locuințe și terenuri Credite de consum și alte credite

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a ponderii solicitărilor de credite respinse.

2.3. ASPECTE SPECIFICE CREDITULUI DE CONSUM

Factorii care influențează modificarea standardelor de creditare aferente creditelor de
consum s-au menținut constanți în ultimul trimestru al anului 2021, Grafic 2.11.

16 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 Februarie 2022

Grafic 2.11. Factorii care au contribuit la modificarea standardelor de creditare

procent net (%)

200
F1 F2
160
F3 F4
120 F5 F6
F7 F8
80
standarde de creditare
40
0
-40
-80
-120
T1 2019 T2 2019 T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021 T4 2021

F1 – Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii F5 – Riscul asociat colateralului/garanțiilor

F2 – Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR F6 – Modificarea concurenței din sectorul bancar*
F3 – Așteptările privind situația financiară a populației F7 – Modificarea concurenței din sectorul nebancar*
F4 – Riscul asociat bonității clienților F8 – Alți factori
* creșterea concurenței – relaxare; scăderea concurenței – restrictivitate
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare.

(i) Termenii creditării

În ceea ce privește termenii contractelor de credit de consum, s-au remarcat

înăspriri generate de evoluția spread-ului ratei medii a dobânzii la credite față
de IRCC/ROBOR (14 la sută procent net), Grafic 2.12.

Grafic 2.12. Termenii creditului de consum

procent net (%)

40

20

-20

-40
T4 2019

T4 2020

T4 2021
T4 2019

T4 2020

T4 2021
T4 2019

T4 2020

T4 2021
T4 2019

T4 2020

T4 2021
T4 2019

T4 2020

T4 2021
T4 2019

T4 2020

T4 2021
T4 2019

T4 2020

T4 2021

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7
F1 – Spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR (spread mai mare = restrictivitate; spread mai mic = relaxare)
F2 – Avans minim (creștere = restrictivitate; scădere = relaxare)
F3 – Ponderea maximă a serviciului datoriei lunare în venitul lunar (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F4 – Scadența maximă (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F5 – Plafon maxim pentru valoarea creditului (mai mare = relaxare, mai mic = restrictivitate)
F6 – Costurile creditării, altele decât dobânzile (comisioane etc.)
F7 – Alți factori
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a termenilor creditării.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 17

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

(ii) Evoluția cererii de credit de consum

O proporție de 69,7 la sută dintre instituțiile de credit participante la sondaj au

remarcat scăderea moderată a cererii pentru creditele de consum în ultimele trei luni
(T4 2021), în timp ce 30,3 la sută susțin că cererea a rămas aproximativ constantă.
Bazat pe tipul creditului de consum, 78,6 la sută dintre bănci au raportat păstrarea
nemodificată a cererii pentru creditele de consum garantate cu ipotecă, 21,4 la sută
considerând că cererea a scăzut. În cazul creditelor de consum negarantate,
69,7 la sută dintre participanții la sondaj consideră că această categorie de credit
a înregistrat o scădere moderată a cererii. Peste 57 la sută dintre respondenți
au remarcat o cerere moderat mai mare pentru cardurile de credit, circa 26,5 și
16,4 la sută raportând o evoluție constantă, respectiv scăderea moderată a acesteia.
Așteptările pentru următorul trimestru (T1 2022) sunt de menținere aproximativ
constantă a cererii de credite de consum (75,3 la sută), în timp ce 24,7 la sută mizează
pe creșterea acesteia.

Similar creditelor imobiliare, rata de respingere a solicitărilor de credite de consum

s-a menținut constantă, 84 la sută dintre bănci susținând această evoluție, restul de
16 la sută raportând creșterea moderată a ponderii solicitărilor de credit de consum
respinse, Grafic 2.10.

18 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 Februarie 2022

Anexă
Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie.
Are la bază un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) care este
transmis primelor 10 bănci alese după cota de piaţă aferentă creditării companiilor
şi populaţiei. Aceste instituţii deţin aproximativ 80 la sută din creditarea acestor
sectoare.

Chestionarul este structurat în două secţiuni, urmărind distinct caracteristicile

creditului către (A) companii nefinanciare şi (B) populaţie. Întrebările vizează opiniile
băncilor privind evoluţia:

▪ standardelor de creditare (normele interne de creditare sau criteriile ce ghidează

politica de creditare a instituţiilor de credit);

▪ termenilor şi condiţiilor de creditare (obligaţiile specifice agreate de creditor şi debitor

în contractul de credit încheiat, ex. rata dobânzii, colateralul, scadenţa etc.);

▪ riscurilor asociate creditării;

▪ cererii de creditare;

▪ altor detalii specifice creditării (aşteptări privind preţul mediu pe metru pătrat al unei
locuinţe, ponderea serviciului datoriei în venitul populaţiei, ponderea creditului în
valoarea garanţiei ipotecare etc.).

Răspunsurile la întrebări sunt analizate din perspectiva procentului net

(sold conjunctural).

În cazul întrebărilor care se referă la standardele de creditare, procentul net reprezintă

diferenţa dintre procentul băncilor care au raportat înăsprirea standardelor şi
procentul băncilor care au raportat relaxarea acestora. Un procent net pozitiv
semnalează că o proporţie mai mare de bănci au înăsprit standardele de creditare,
în timp ce un procent net negativ presupune că o proporţie mai mare de bănci au
relaxat standardele de creditare.

În cazul întrebărilor care se referă la cererea de credite, procentul net reprezintă

diferenţa dintre procentul băncilor care au raportat creşterea cererii de credite
şi procentul băncilor care au raportat scăderea acestora. Un procent net pozitiv
semnalează că o proporţie mai mare de bănci a raportat creşterea cererii de credite,
în timp ce un procent net negativ presupune că o proporţie mai mare de bănci a
raportat scăderea cererii de credite. Procentul net este calculat ţinându-se cont de
cota de piaţă a băncilor respondente. În mod similar sunt tratate răspunsurile şi la
celelalte întrebări, cu specificaţia că în notele graficelor sunt explicate valorile pozitive
ale procentului net.

Opiniile acoperă evoluţiile din ultimele trei luni, iar aşteptările se referă la următoarele
trei luni.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 19

Sondaj privind creditarea
companiilor nefinanciare
și a populației
Februarie 2022