ÄWÖC X I I I , N o.
4 5 8 9 , M a r ţ i 19 N o e m itrie 1946
P e u r m e le c u t r e m u r u lu i
T llie Dim itrescu Proprietarii snnl obligati
Marea nenorocire provocată de
cutremur la blokul Carlton din
Bucureşti a îndoliat, odată cu a-
tâtea familii, şi pe aceea a cole­
gului nostru de redacţie Ionel
Dimitrescu, al cărui părinte lo­
cuia in edificiul prăbuşit. Moar­
tea lui llie Dimitrescu îndoliază
o casă de oameni din cea mai
bună burghezie românească, şi
pune zăbranicul pe steagul de
luptă al comerţului românesc.
Intr’un timp când ideile poli­
tice de astăzi erau încă departe
de a fi ajuns, prin sacrificii, la
prestigiul lor actual, llie Dimi­
trescu a reprezintat o tendinţă de
emancipare naţională, într’un
domeniu care, lipsit de persona­
litatea sa, ar fi fost cu mult mai
înstrăinat decât ştim că este.
Negustorul român a fost o
specie rară, în secolul modern de
ridicare a României, însă el n’a
lipsit. El a reprezentat chiagul
unei burghezii stimătoare faţă
de muncă, — spirit întreprinză­
tor şi prevăzător,—adevărat „om
de m arş“ a unei idei naţionale.
Ideile sale erau simple şi soli­
de. Acţiunea sa era studiată şi
cumpătată. Datorită unor oameni
ca llie Dimitrescu spiritul de în­
r Macaraua mecanică a intrai eri
în funcţiune pe şantierul sinistrului
S ’a u îm p lin it e r i o p t z ile d e c â n d
p e ş a n tie r u l „ C a r lto n “, e c h ip e l e d e
le g io n a r i ş i o s ta ş i, m u n c e s c fă r ă în c e ­
ta r e , z i ş i n o a p te , p e n t r u s c o a te r e a
s f ă r ă m ă t u r ilo r c lă d ir e i p r ă b u ş it e şi
d e g a ja r e a t e r e n u lu i.
O p t z ile î n c a r e t u c r â n d u - s e cu
in im ă , s ’a f ă c u t im e n s d e m u lt.
U n s in g u r e x e m p lu c r e d e m c ă e s t e
d e a j u n s : s ’a u r id ic a t o u b r a ţ e le p e s t e
S00 v a g o a n e d e m a t e r ia l p r o v e n in d
M acaraua m ecanică a in tra t
în fu n c ţiu n e
Această macara mecanică destul de
puternică, a fost pusă la dispoziţia
şantierului — benevol şi gratuit —
de firma Clemente Santalena prin
proprietarul ei d. Anton Santalena.
Ea a fost transportată la faţa locului
de soc. „Ford-Romănă“, care, prin d.
inginer Greceanu, a pus la dispoziţie
mijloacele de transport.
Această macara are o greutate de
55 to n e , iar montarea ei s’a făcut in
patru zile. Ea poate ridica greutăţi
până la 7.000 kgr.
La montarea ei, au lucrat echipele
de lucrători puse la dispoziţie de di­
recţiunea generală c. f. r., echipe con­
C e i 14 dela A v rig
Toţi cei cari muncesc pe şantier, le­
gionari şi soldaţi, şi-au făcut — până
la unul — datoria cu prisosinţă.
Demni pe pildă sunt insă legionarii
dela Avrig, 14 la număr, cari lucrând
la uzinele Mârşa din judeţul Sibiu,
s'au învoit şi — nedispunând de m ij­
loace — au venit pe jos, cei aproape
400 km., până la Bucureşti, unde
şi-au pus serviciile la dispoziţia şan­
tierului. Numele acestor tineri legio­
nari este : loan Voicu, şeful poliţiei
legionare dela Avrig şi conducătorul
grupului; Gheorghe Aldea, Ion Udre-
scu, Andrei Adam, Ion Bădilă, Petre
C â t s’a lu c ra t c ri
Cu ajutorul macaralei mecanice,
a fost ridicată de pe teren o canti­
tate de peste 600 metri cubi de ma­
terial care a fost transportat pe locul
viran de peste drum de arena „Ve­
nus", cu ajutorul autocamioanelor.
Acestea au efectuat 300 încărcări ş i
S ’a p ă tru n s în s u b s o lu l II
Puţul de mână săpat de
lucrătorii m inieri, a fo st
term inat. Având aproa­
pe patru m etri adâncime
şi doi m etri linie orizon­
tală, tunelul a ajuns la
zidul subsolului I I al
Echipa de mineri care lucrează pe şantierul „Carlton“,
treprindere a putut fi adus, ca
lumânărica, până astăzi, când
este reluat de tinerele generaţii
ale unei Românii redeşteptate, şi
folosit la ridicarea naţională ce
se impune. Comerţul a fost un
domeniu căzut în robie străină,
la noi. llie Dimitrescu a fost un
stegar neobosit al luptei, în a-
cest domeniu. Şi ca toţi comer­
cianţii români, a fost un filan­
trop şi un om de onoare. Criza
burgheziei noastre se datoreşte
faptului că generaţia sa nu a a-
vut mulţi români destoinici, ca
el, însă trecerea prin viaţă a u-
nor astfel de oameni şi-a arătat
roadele în chiar produsul vlăs­
tarelor lor. Camaradul nostru Ion
Dimitrescu este un exemplu, în
această privinţă, prin întreagă
formaţiunea sa intelectuală, prin
structura sa sufletească, prin
disciplinele sale riguroase.
Transmiţând îndureratei fami­
lii condoleanţele noastre întris­
tate, deplângem trecerea din
viaţă a unui om tare-cumsecade.
şi a unui bătrân înţelept, dintre
aceia pe cari, dacă i-am întreba
mai des, am fi atât de folosiţi,
într’atâtea dintre acţiunile noa­
stre.
d in s fă r â m ă tu r i, m a te r ia l c a r e a fo st
c ă r a t c u v e h ic u le le p u s e l a d is p o z iţie
g r a tu it d e d if e r it e le in s t i t u ţ i i p u b lic e
ş i p a r tic u la r e . A c u m a în c e p u t m u n c a
m a i g r e a : t r e b u ie r id ic a t în tr e g u l
m a t e r ia l p r o v e n in d d e la e ta ju l I, m e ­
z a n in ş i s u b s o lu r i. N e m a l p u t â n d fi
t â r ît a fa r ă d e p e ş a n tie r , a c e s t m a t e ­
r ia l e s t e r id ic a t a c u m c u a ju to r u l m a ­
c a r a le i c a r e a i n t r a t în f u n c ţ iu n e în
n o a p t e a d e 16 crt.
duse de d. inginer Mihail Vasiliu şi
d. picher Constantin Paşcoveanu. Din
cauza lipsei de lucrători specialişti
d-nii Antonio Santalena şi arhitect
Soare Sterian, au lucrat efectiv la
montarea acestei macarale.
Societatea generală de gaz şi elec­
tricitate din Bucureşti, a pus la dis­
poziţia şantierului trei grupuri elec­
trogene (trei motoare) cari furni­
zează energia electrică necesară miş­
cării acestei macarale.
Cu ajutorul ei, acum câtva timp, a
fost montată şi aşezată pe soclul ei
depe şoe. Kiseleff, statuia Regelui
Ferdinand l.
Ghibu, Dtonisie Dumitrescu, Vadle
Coţofană, Mihail Ţiţone, Gheorghe
Diaconescu, Aurel Belea, Nicolae Ro-
şianu, Adrian lancu şi llie Bacu.
Deasemeni sunt demni de menţio­
nat lucrătorii minieri, cari nesocotind
propria lor viaţă, s’au expus din ca­
pul locului, salvând vieţele omeneşti
ale supravieţuitorilor acestei cum­
plite catastrofe.
A tât grupul de legionari dela Avrig
cât şi cel al minierilor, a fost citat
drept exemplu de comandantul le­
gionar Sandu Valeriu, cu prilejul ra­
portului de tabără de eri la prânz.
descărcări şi pentru materialul trans­
portat.
Dacă această puternică macara me­
canică, ar mai avea două godeuri
(cupe), pe lângă celelalte două cu
care este prevăzută, ridicarea mate­
rialului s’ar face într’un timp îndoit
de scurt.
imobilului prăbuşit, zid
eure a fo st străpuns prin
perforare.
Lucrătorii au pătruns
a stfe l în prima cameră a
subsolului, care a fost
găsită goală.
C u re n îu l
să facă numai consolidări serioase
caselor avariate
Primăria Capitalei constată că
deşi a cerut proprietarilor de imo­
bile să dispună verificarea serioasă
a imobilelor lor. prin technicieni
calificaţi, care au datoria a comu­
nica Primăriei lucrările ce urmea­
ză a începe, multe persoane nu res­
pectă această obligaţiune care s’a
luat în propriul interes al proprie­
tarilor şi publicului.
Mulţi proprietari au început lu­
Presa străină îşi
ia|ă de Komâniaîn urma nenorocirilor
produse de cnlremnr
L O N D R A , 17 (Radior). — G u v e r n u l curi. In acest cea* de nenorocire, ne
U n iu in ii S u d A fr ic a n e , p r in in t e r m e ­asociem cu toată inima la durerea po
d iu l C o n s u la tu lu i d in C a p e to w n . porului român. Durerea eate nicovala
a nn se încearcă prima oară când naufragiem. Totasîfel când bântuie
pe care se făureşte tăria popoarelor:
e x p r im a t în s ă r c in a tu lu i c u a fa c e r i al
deaceea, din această încercare Româ­
R o m â n ie i, c o n d o le a n ţ e le ş i s im p a tia sa
nii vor smulge putere şi învăţăminte
în d u r e r a tă p e n tr u g u v e r n u l ş i p o p o ru l
spre a înfrunta viitorul. Viaţa naţiu­
r o m â n , c u p r ile j u l p ie r d e r ilo r s u fe r ite
î n u r m a c u tr e m u r u lu i. nilor, ca şi a indivizilor, suferă câte
odată năruri neaşteptate: oeeace im­
portă însă mai mult, este ca spiritul
M A D R ID , 17 (R ad or). — O cu p â n - să nu se lase răpus şl hotărîrea de
d u - s e p e la r g d e u r m ă r ile c u tr e m u ­ refacere să se ridice mai presus de
r u lu i d in R o m â n ia , z ia r u l „ In fo r m a - catastrofă. Noi trimitem
c io n e s “ s c r ie în t r e a lt e le :
„O mare nenorocire a ales România
drept jertfă. In ţara lui Traian, pă­
m ărturia unei sincere condoleanţe“.
L O N D R 9,
mântul s'a cutremurat până in adân- l u n g a r tic o l, z ia r u l „ M a n c h e ste r G u a r ­
d ia n “ îş i e x p r im ă a d â n c a sa s im p a t ie
La „C arlton“
Ei încearcă acum să
facă treceri în celelalte
camere.
A LTE 3 CADAVRE
In tot cursul zilei de eri, au m*i
fost scoase de sub sfărâmături alte
trei cadavre. Oribil mutilate, des-
membrate şi intrate în descompunere,
ele nu au putut fi identificate. Nu­
mărul total al cadavrelor scoase până
acum depe locul catastrofei, se ridică
astfel la 134.
P . P o ly c h r o n i a d e
Lucrările din eursu
nopţii
A c t iv it a t e a la ş a n t ie r u l C a rlto n ,
n ’a c u n o s c u t în tr e r u p e r i n ic i în cu rsu l
n o p ţii d e D u m in ic ă . P e s t e 300 d e o a ­
m e n i a u m u n c it c u a c e ia ş i r â v n ă d e ­
p u s ă în c ă deda În cep u t. L u c r u l m e r ­
g e în s ă to t m a i g r e u , p e m ă su r ă ce
s e a p r o p ie d e ta lp a c l ă d i m .
C ad avre se sco t m ereu . A su p ra n u ­
m ă r u lu i n u s e p o a t e d a în s ă o cifră
p r e c isă , d e o a r e c e se g ă sesc m u lte
m em b re şi o a s e s e p a r a t e d e trup-
E ste u n sp ec ta co l m acab ru , d e n e su ­
p o r ta t, c a r e în t r e c e în c h ip u ir ile u n ei
m in ţ i n o r m a le .
T u n e lu l s ă p a t în lo c u l u n d e era
p ilo n u l c a r e s u s ţ in e a „ tu r n u l“ c lă d i­
r ei, a a j u n s a z i n o a p te la u n p u n c t
m o rt. D e ş i s ’a p ă tr u n s p e lâ n g ă el
p â n ă la a-1 d o i l e a s u b s o l, t o tu ş i la te -
r a l n u s e m a i p o a te m e r g e . P la n ş e u l
c a r e s e p a r a s u b s o lu l d e r e s tu l c lă d i­
rei, a c e d a t ş i e l p r e s iu n e i e x e r c i ­
ta tă în c ă d e r e a z id u r ilo r , a s t f e l că
a m b e le e ta je d e la su b s o l, s u n t o m a ­
să d e m o lo z i şi d ă r îm ă tu r i.
D e a c e ia e s t e f o a r te p r o b a b il _ că s e
v a r e n u n ţa d e a m a i p ă tr u n d e în ă u n ­
tru p r in a ju to r u l tu n e lu r ilo r .
C om unicat
P r e fe c tu r a P o liţ ie i C a p ita le i co m u ­
n ic ă :
P e n tr u lă m u r ir e a tu tu r o r e v e n t u a ­
le lo r n e în ţ e le g e r i s e c o m u n ic ă sp r e
c u n o ş tin ţa g e n e r a lă u r m ă to a r e le :
a) T o ţi p r o p r ie ta r ii v e c i n i c u im o ­
b ile le c e a u a v u t d e s u f e r it d e p e
u rm a c u tr e m u r u lu i s u n t o b lig a ţi să
d e a v o ie p r o p r ie ta r ilo r s in is tr a ţ i să
e x e c u t e to a te lu c r ă r ile la im o b ile le
d ă u n a te , f o lo s in d t e r e n u r ile şi c u r ţi­
le d in îm p r e ju r im i p e n tr u o r ic e l u ­
c ră r i c e v o r f i g ă s it e n e c e s a r e şi o r ­
d o n a te d e c o m is ia d e t e h n ic ie n i.
b) T o ţi p r o p r ie ta r ii im o b ile lo r ş l
a p a r ta m e n te lo r g o a le c e a u f o s t r e ­
c e n z a te d e o r g a n e le p o liţ ie i C a p ita le i
v o r c u n o a ş te c ă v o r f i a p ă r a te d e r e -
c h iz iţ ie n u m a i a c e le im o b ile şi a p a r ­
t a m e n t e c e a u f o s t în c h ir ia te c u a c te
în r e g u lă a n te r io r a p a r iţie i d e c r e tu -
i u i - le g e , a s u p r a r e c h iz iţiilo r .
crări grabnice de mascare a defec­
telor prin cârpeli de tencueli, etc
Se face cunoscut încă odată că
toţi au obligaţia a face consolidări
serioase.
Pentru clădirile cu mai mult de
parter şi 2 etaje, lucrările «e vor
executa numai pe bază de proecte
în regulă semnate de ingineri-con-
structori aprobate de Serv. Technic
al Primăriei.
17
★
României
(R ador). — I n tr ’u n
f a ţ ă d e R o m â n ia , In u rm a n e n o r o c ir i­
lo r a b ă t u t e d e cu tr em u r a s u p r * p o p o ­
r u lu i r o m â n e sc .
Dărâmarea
Operei Române
In urma avizului technicienilor
S e r v e ş t e e e le m a i r e n u m i t e f r i p t u r i şi s p e c i a l i t ă ţ i
la g r ă t a r şi r e n u m i t a C io r b ă d e C io c ă n e le , V in u ri
s’a început lucrările pentru dărâ­
marea localului Operei Române.
T e l e f o n 2 .6 2 .8 5 . T r a m v a i N o. I C o le n tin a ZA H A N A
Conferinţa d-lui llie G ârneafă
ro stită a s e a r ă la Radio
V o i în c e r c a a stă se a r ă să e v o c f i ­
g u r a şi lu p ta C ă p ita n u lu i, în p r im ii
a n i d e d u p ă ră zb o iu , a r ă tâ n d c e a î n ­
s e m n a t E l perrtru a c e a s tă p e r io a d ă
n e b u lo a s ă a v ie ţ ii n o a s tr e p o litic e ,
c â n d i d e ia n a ţio n a lă a b e a g ă s e a c â te
o t im id ă ş i r ă z le a ţă a fir m a r e . î m i v a
f i g r e u d e s ig u r să r e f a c î n l i n i i l e e i
f ir e ş t i c o n tu r a r e a p e r s o n a lită ţii t â n ă ­
r u lu i s t u d e n t d in v r e m e a a c e e a , d a r
s a r c in a m e a o v a u ş u r a f a p t u l oă
s o a r ta m ’a în v r e d n ic it s ă s t a u în a -
p r o p ie r e a lu i î n e p o ca în c e p u tu r ilo r ,
î n g ă d u in d u - m i a stă z i s ă - l v ă d c u m s e
r id ic ă b ir u ito r ş i e te r n d e s u b d ă r â ­
m ă t u r ile is to r ie i, d o m in â n d p e s t e î n ­
t r e a g a s u f la r e r o m â n e a sc ă .
Ş t iu t s a u n e ş tiu t, C o r n e liu C o d r e a -
n u a s t a t în c e n tr u l r ă s v r ă tir ii n a ­
ţ io n a le o u e g a lă d â r z e n ie şi c lo c o t.
P r in b ă r b ă ţia , p r in lu p t e le ş i a c t e le
s a le d e u n c u r a j le g e n d a r , e l a i n ­
t r a t în a t e n ţ ia c o n ş t iin ţ e i r o m â n e ş ti
f ă c â n d s ă p ă le a s c ă în c e t u l c u în c e t u l
n u m e le a tâ to r p r e tin s e c e le b r it ă ţ i p o ­
l it i c e şi să s e p r ă b u şe a sc ă în n e a n t
o m u lţ im e d e b r o n z u r i c a r e t ir a n i-
z a u v ia ţ a n o a s tr ă r o m â n e a s c ă .
îm p o t r iv a lu i C o r n e liu C o d r e a n u e -
r a u in s ă C lu b u r ile p o lit ic e c a re s e
v e d e a u a m e n in ţ a t e în a c ţiu n e a lo r
d e e x p lo a t a r e a n e f e r ic it u lu i p o p o r;
e r a u v e c h ii b e n e fic ia r i a i v o t u lu i i n ­
c o n ş tie n t, m e r e u a m e ţiţi d e p u te r e şi
a v u ţii; e r a u c e i cu s u f le t u l în t in a t
d e p ă c a te s ă v â r ş it e c o n tr a n e a m u lu i:
francmazonii, trădătorii, nelegiuiţii şi
în s f â r ş i t e r a u str ă in ii a c a p a r a to r i
c a r e - ş i s im ţ ia u f e r ic ir e a tu r b u r a tă .
P e n tr u n o i c e i c a r e p u r tă m b i n e ­
c u v â n t a r e a d e a - l f i în t â l n i t în p r i­
m ă v a r a v i e ţ i i lu i şi d e - a l f i s im ţ it
în a in t e a a lto r a fr ă m â n tă r ile c o n ş t iin ­
ţ e i s a le n e d o m o lite , Căpitanul s’a a-
rătat dela început ca un trimis pro­
videnţial.
P e n tr u c e i c h in u iţi şi în d u r e r a ţi
d e d u r e r ile n e a m u lu i, ş i c a r i in m o d
s in c e r c ă u ta u m ijlo c u l d e is b ă v ir e ,
e ra u ş o r să r e c u n o a sc ă în sp ir itu l, în
fă p tu r a şi în fa n a tis m u l c r e d in ţe i
C ă p ita n u lu i, p e cel predestinat să
poarte steagul mântuirii
Românesc.
Neamului şi-a plecat fruntea în faţa gestului
C ă p ita n u l a v e a fă p tu r a u n ic ă a a-
c e lu i m e n it să în tr u c h ip e z e în el
ic o a n a d e s ă v â r ş ir ii. N ic io d a t ă u n o m
n u a p u t u t să a ra te c a e l, m a i m u ltă
m ilă , m a i m u ltă b u n ă ta te şi b lâ n d e ţe ,
p e n tr u s e m e n i i să, p e n tr u c e i m ic i si
n e p u t in c io ş i, p r e c u m n ic io d a tă u n
s u f le t n u a p u tu t îm p ă r ţi a t â t a d r a ­
g o s t e c â t a r is ip it C ă p ita n u l p e n tr u
to a t e in im ile c a r e îl în ţ e le g e a u .
L a v â r s t a c â n d a lţii c a u tă să s m u l­
g ă v i e ţ i i to t c e le p o a te d a p e n tr u s a ­
t is f a c ţ ie şi m u lţu m ir i p r o p r ii, e l s e
a r u n c ă în p r im e jd ia m o r ţii.
T â n ă r u l s tu d e n t, v e n i t d e la H u şi în
t o a m n a a n u lu i 1919, în b ă tr â n a ca
p ita lă a M o ld o v e i, p e s t e c a r e se a ş -
t e m e a a m u r g u l u n u i f in a l n e s p u s d e
în tr is tă to r , a d u c e a p r e d e s tin a r e a s a ­
c ră a c e lu i c a r e tr e b u ia să s u n e d in
b u c iu m , s ă - ş i a d u n e o s t ile şi s ă p o r ­
n e a s c ă p e c ă r ă r ile m o r ţii. L a a c e a ­
s tă d a tă în l a ş i , rru s e m a i p u te a
v o r b i d e o p r e z e n ţă a d e m n ită ţii r o ­
m â n e ş ti. T o tu l c ă z u se în r u in ă ş i în
p a r a g in ă . O ra şu l d e s c a u n a l d o m n i­
lo r M o ld o v e n i, era in în tr e g im e a c u ­
c e r it d e j id a n i. P e u l i ţ e l e l u i d e s t r ă ­
v e c h e g lo r ie i n lo cu l s te a g u r ilo r v i c ­
to r io a s e , c a r e tr e b u ia u să f â l f â e d u ­
c â n d s p r e s l ă v i im n u l b ir u in ţe i p e n ­
tr u în t r e g ir e a h o ta r e lo r , s e d e s f ă t a u
l ă f ă in d u - s e t a r a b e le ş i d u g h e n e le g a -
liţ ie n ilo r . P e s t e Ia şi s e m a i a b ă tu s e şi
p r im e jd ia c o m u n is m u lu i. M u n c ito r ii
s p e c u la ţ i d e p a tr o n ii jid a n i e ra u a -
m e ţiţ i c u t o t f e lu l d e f o r m u le şi î n ­
d e m n u r i a n a r h ic e p e n tr u a - i d e t e r m i­
n a să s e r io d ic e a îm p o tr iv a N a ţiu n e i
şi a e le m e n t e lo r d e e l d e b a ză . Se
r ă tă c e a d e s u f le t u l p ă m â n tu lu i, u n a
d i n c e le m a i p u te r n ic e r a m u r i a le e -
x i s t e n ţ e i n o a s tr e .
L a U n iv e r s it a t e , id e il e d e stâ n g a s e
a f la u î n m a r e c in ste . A tâ t p r o fe s o r ii
c â t şi s t u d e n ţ ii, m ilit a u în a c e a s tă d i ­
r e c ţie . f ă g ă d u in d eu c in ic ă in c o n ş t i­
e n ţă , S f i n t e l e a d e v ă r u r i c a re în s u f l e ­
ţesc o existenţă naţională.
De p e tte d scăpăm aomai c a mijloace sigure. Ott
gripa nu trebuie sâ facem e x p e r ie n ţ e , <n sa combatem boala eu
A s p ir in ă . Când kiâm Aspirina, ştim ce teára â putem fi finistifi.
Un medicament superior
eficace 9 1 ne vătămător
RESTAURANTUL Z A H A N A L E I
s u p e rio a re
I n e p o c a a c e s tu i d e z a s t r u a v e n it
tâ n ă r u l s t u d e n t C o r n e liu C o d r e a n u
la i a ş i şi s ’a în s c r is la F a c u lt a t e a d e
D r e p t. T â n ă r u l, p e o a r e d r a g o s t e a d e
N e a m şi Ţ a r ă ş i p r e d e s t in a r e a s a î l
m a tu r iz a s e r ă în a in t e d e a îm p lin i 20
d e a n i, v e n e a s ă - ş i în f ă p t u ia s c ă m i­
s iu n e a , f ă r ă ş o v ă ir e , c u p r e ţ u l o r ic ă ­
r ei r e n u n ţă r i ş i c h ia r c u j e r t f a v i e ­
ţii. V e n e a s ă - ş i ţ in ă j u r ă m â n t u l p e
c a r e în t r ’o d u p ă m a s ă fr u m o a s ă d e
p r im ă v a r ă î l f ă c u s e c u a l ţ i c a m a r a z i
la u m b r a c o d r u lu i d e la D o b r in a . A -
c o lo su b b o lt a m ă r e a ţă a p ă d u r ii, s e
va f i p o g o r ît p e s t e e l H a r u l lu i D u m ­
n e z e u o d a tă c u lu m in a c e r e a s c ă c a ­
re l ’a u p r e d e s t in a t în v ie r e i N e a m u ­
lu i R o m â n e s c . A c e a s t a e s t e p r im a
e ta p ă .
L a l a ş i c u c r e d in ţă a r z ă t o a r e în
s t e a u a N e a m u lu i s ă u C o r n e liu
d irean u a g ă s it s u f le t u l t o t a ş a d e
C o-
n e a s tâ m p ă r a t p e tă r â m d e lu p tă to r
n a ţ io n a lis t a l lu i C o n s ta n tin P a n c u ,
c a r e s e în c ă p ă ţ â n a s ă p o a r t e în t r ’o
lu m e c u t o t u l în s tr ă in a tă , s t e a g u l r o ­
m â n is m u lu i._______________________________
I n a n u l 1920 p r in lu n a F e b r u a r ie ,
c o m u n iş tii în c e p u r ă a g i t a ţ ii l e î n to a ­
tă ţa r a o r g a n iz â n d m a n n e s t a ţ ii, g r e ­
v e ş i c o m p lo tu r i. l a ş u l s e a f la in stă ­
p â n ir e a lo r. L a R e g ie ş i la A t e lie r e ­
le N ic o lin a f â lf â ia s t e a g u l r o şu . A u ­
t o r it ă ţ ile e r a u n e p u t in c io a s e ş i c o ­
m u n iş t ii d e v f t i e a u t o t m a i în d r ă z n e ţi.
C o r n e liu C o d r e a n u şi C o n s ta n tin
P a n c u in fr u n t e a u n u i g r u p d e r o ­
m â n i, a u p o r n it s ă fa c ă o r d in e . T a ­
b e r e le s ’a u c io c n it v i o le n t d a r c u r a ­
j u l şd e r o is m u l l u i C o r n e liu C o d re a ­
n u 11 f a c d in c lip a a c e ia s ă în s c r ie
c e a d in tâ i b ir u in ţă a i d e ii N a ţio n a le .
L a a t e lie r e le N ic o lin a p r im e jd ia
e ra ş i m a i m a r e o a la R e g ie .
G r o s u l c o m u n iş t ilo r s e a d u n a s e în ­
tr e z id u r ile a t e lie r e lo r .
A f o s t n e v o ie d e s fo r ţă r i s u p r a - o -
m e n e ş t i p e n t r u a se r ă z b a te p r in tr e
r â n d u r ile lo r ia r în c lip a c â n d C or­
n e liu C o d r e a n u c a u n a r h a n g h e l în ­
fr u n tâ n d u r g ia în u r a can e s e d e s lă n -
ţu ia a su p r a s a d e c e i 4000 d e co­
m u n iş ti, a în f ip t d r a p e lu l tr ic o lo r p e
bestia din o m
c r e ş t e t u l a t e lie r e lo r
său de Arhanghel.
N’a fost numai un act de curaj
sau de eroism, a fost o dăruire tota­
lă, Dumnezeiască, în fata căreia şi
drăceştile porniri şi răutatea ome­
nească au amuţit. F a p tu l a c e s ta a
tr e z it l a ş u l d in a m o r ţe a lă
î ş i v e r if ic a s e p u te r ile , in lu p tă cu
c o m u n iş tii. A tâ t n u e r a în s ă d e stu l.
T r e b u ia s ă tr e a c ă p r in t r ’o în c e r c a r e
şi la U n iv e r s it ä t «
I n t o a m n a a n u lu i 1920 S e n a t u l U -
n iv e r s it ă ţ ii d in I a ş i a h o t ă r ît d e s c h i­
d e r e a c u r s u r ilo r fă r ă p r e o t si fără
s lu j b ă r e lig io a s ă .
F r a n c m a s o n e r ia a f o s t p u te r n ic ă
a ic i, c ă u ta s ă - ş i a fir m e p r in c ip iile ei
d is tr u g ă to a r e . P r o v o c a r e a a c e a s ta a
l o v it în s ă d ir e c t în s u f le t u l lu i C or­
n e liu C o d r e a n u în c a r e a v e a r ă s u ­
n e t d e c lo p o t o r ic e n e s o c o t ir e a c r e ­
d in ţe lo r s tr ă m o ş e ş ti.
A h o t ă r ît s ă z ă d ă r n ic e a s c ă p la n u l
p ă g â n , o p u n â n d u -s e c u fo r ţa la d e s ­
c h id e r e a U n iv e r s it ă ţ ii. L u p ta a d a t - o
s i n g u r ţ in â n d p ie p t la c â t e v a s u t e d e
s t u d e n ţ i c o m u n iş ti, c ă r o r a l e - a o p r it
in tr a r e a in U n iv e r s it a t e , b a r ic a d â n d
u ş a şi a v â n d în m â n ă u n b a lta g .
C â n d a u n ă v ă lit p e s t e e l, a u î n c e ­
p u t s ă - l lo v e a s c ă d in to a t e p ă r ţile ,
d a r a ta c u l lo r b e s t ia l, l ip s i t d e o r ic e
c a v a le r is m , v e n i s e p r e a tâ r z iu , p ie r ­
d u s e r ă p a r tid a . A u t o r it ă ţ ile U n iv e r ­
s it a r e s ’a u v ă z u t c o n s tr â n s e s ă a m â ­
ne d e s c h id e r e a c u r su r ilo r , a n u n ţâ n d
că se v a face în a lt ă z i c u s e r v ic iu l
r e lig io s . Era o biruinţă câştigată cu
rsicuri mari, dar biruinţa unui sin­
gur om care se angajase faţă de con­
ştiinţa sa să impună Universităţii
respectul tradiţiei şi al credinţei stră­
bune.
C ă tr e s f â r ş it u l s t u d iilo r sa le . în
M a i 1922, e r a m î n j u r u l lud C o r n e liu
C o d rea n u , la Ia ş i, a p r o a p e 30 d e s t u ­
d e n ţi- N e a d u n a m la lu m in a u n ei
lă m p i d ;n c a m e r a d in str . S u h u p a n
N o. 4 şi a c o lo la c ă ld u r a s u f le t u lu i
său, sufletele noastre se to p e a u , for­
n tm z d e ß em ca l
A S P IR IN
m â n d u n s in g u r t o t şi o (lin g u r ă v o in ­
ţă , a c e ia a lud, a Căpitanului.
A t u n c i a lu a t f iin ţ ă A s o c ia ţia S t u ­
d e n ţ ilo r C r e ş tin i c a r e în lo c u ia c e n ­
tr u l s t u d e n ţ e s c d e a ltă d a tă şi a c ă ­
r e i m e n ir e e r a c ă c o n t in u e lu p ta p é
c a r e o d u s e s e C o r n e liu C o d r e a n u d e)
a t â t tim p .
Ia r la 27 M a i 1922, u n g r u p d e 2tf,
d e in ş i, d in tr e c e i o a r e p ă r ă s e a u v i a - '
ţ a u n iv e r s ita r ă , a u s e m n a t u n a n g a ­
ja m en t d e onoare, care sp u n ea u rm ă ­
t o a r e le : „ S u b s e m n a ţii, stu d e n ţi ai
U n iv e r s it ă ţ ii d in I a ş i v ă z â n d s i t u a ­
ţ ia g r e a în c a r e s e g ă s e ş t e p o p o r u l
r o m â n , a m e n in ţ a t î n e x is t e n ţ a e a d e
c ă tr e u n n e a m s tr ă in , o a r e n e - a a c a ­
p a r a t m o ş ia ş i t in d e s ă p u n ă m â n a
p e c o n d u c e r e a ţă r ii; p e n tr u c a u r ­
m a ş ii n o ş tr i s ă n u p r ib e g e a s c ă p r in
ţă r i s t r ă in e a lu n g a ţi d e s ă r ă c ie şi Un apel
m iz e r ie d in ţa r a lo r ş i p e n t r u c a
n e a m u l n o s t r u s ă n u s â n g e r e z e su b
tir a n ia u n u i n e a m str ă in , n e r id ic ă m
al Observatorului
h o t ă r îţ i îm p r e ju r u l u n u i n o u şi s f â n t
id e a l, a c e la a i a p ă r ă r ii P a t r ie i n o a ­
s t r e ia c o n tr a c o tr o p ir ii- j id o v e ş ti . ,..__
astronomic
A lu p ta p e o r iu n d e v o m fi, p e n tr u
■ Persoanele-cari;—cu prilejul cu-
tremurului dela 10 Noembrie au
d r e p ta te a n o a s tr ă , p e n tr u v ia ţ a a m e ­
n in ţa tă a n e a m u lu i so c o tin d a fi cea observat fenomene deosebite, mai
cu seamă în judeţele Brăila, Bu­
d in tâ i a n o a s tr ă d a t o r ie d e o n o a r e “ .
A c e s t le g ă m â n t l ’a m s e m n a t c u to ţi zău, R. Sărat, Putna, Bacău, Tu-
c e i 26, l ’a m p u s în t r ’o s t ic lă şi l ’a m tova, Bârlad Covurlui, sunt rugate
în g r o p a t. G r u p u r ile a c e s te a s u n t p r i­ foarte stăruitor să aibă bunătatea
m e le r e a liz ă r i d e lu p tă o r g a n iz a tă .
D in a c e s te g r u p u r i s ’a r id ic a t s p ir i­
de a ne comunica observaţiile lor.
Fenomenele luminoase, cari vor
tu l în n o ito r a ş a c u m l ’a v r u t e l m a i
tâ r z iu . S e p o a te s p u n e fă r ă e x a g e ­
r a re c ă a c e s te a s u n t p u n c t e le d e p le ­
fi fost observate, prezintă un deo­
sebit interes. A fost o iluminare
c a r e a l e le g iu n ii, f iin d c ă e l e s ’a u n ă s ­ generală, sau numai parţială a ce­
c u t d in h o tă r îr e a C ă p ita n u lu i c a r e a rului? A solului? Au fost văzute
g ă s it n e c e s a r s ă c r e e z e o o r g a n iz a ţie
d e s t u d e n ţ i lu p tă to r i şi d e m ilit a n ţ i
draperii, falduri luminoase stabile,
a i id e ii n a ţ io n a le şi p e p la n p o litic , sau mişcătoare, persistente sau tre­
a t â t în v ia ţ a U n iv e r s it a r ă c â t ş i în cătoare?
c e a p r o fe s io n a lă . Au fost văzute scântei sau mani­
I n to a m n a a n u lu i 1922, e l a p le c a t festări asemănătoare fulgerelor?
în G e r m a n ia s ă - ş i c o n t in u e s t u d iile Observaţiile persoanelor cari s’ar
ia r n o i a m r ă m a s la I a ş i să în d e p li­
fi găsit atunci în câmp deschis, de
n im g â n d u r ile lu i, c a r e d e v e n is e r ă
p e n tr u n o i p o r u n c i şi o a r e p u s e s e r ă
pildă călătorii din trenurile oprite
s tă p â n ir e p e in im ile şi p e s u f le t e le din mers, au cea mai mare impor­
n o a s tr e . I n to a m n a a c e lu ia ş a n i s - tanţă.
b u c n e s c m iş c ă r ile s t u d e n ţ e ş t i c a u n
v u lc a n c a r e c lo c o te a în a d â n c u r i,
Corespondenţii noştri sunt ru­
gaţi a arăta locul în care se aflau
m iş c ă r i c a r i c u p r in d s u f le t e le c e lo r
30 d e m ii d e tin e r i d e la u n iv e r s it ă ­
şi direcţia în care au văzut acele
fenomene.
ţ i le r o m â n e şti.
Rugăm să se adreseze comunică­
Ş i M o ţa ş i c e ila lţ i i s ’a u s u b o r d o ­
n a t c a s in g u r u lu i c o n d u c ă to r p r e d e s t i­ rile la Observatorul Astronomic din
n a t să i se o fe re d e v o ta m e n tu l pân ă Bucureşti, Str. Cuţitul de Argint
la je r t f a su p r e m ă .
S t u d e n t u l d e a c u m 20 d e a n i s e r i­
d ic a v i j e l i o s în c o n tr a jicrririlo r n a ­ T eatrul din Sărindar
ţio n a le , c o n v in s c ă e x e c u t ă u n m a n ­
d a t m a i ta r e d e c â t to a t e r â n d u ir ile Miercuri premiera comediei
n e d r e p te , c h ia r c â n d a c e s te a p u r ta u „Fritz şi Frentz"
p e c e t e a o fic ia lă . Ş i p e n tr u c ă ta b ă r a Astăseară ultimul spectacol : „Fla­
a d v e r s ă r e p r e z e n ta o fo r ţă b in e î n ­
căra sfântă“.
c h e g a tă , l - a p r e o c u p a t d in p r im a c li ­
p ă id e ia o r g a n iz ă r ii n a ţ io n a lis m u lu i, M ie rc u r i 20 N o e m b r ie , ora 8.45. v a
fi la T e a tr u l d in S ă r in d a r prercvera
p e n t r u a o p u n e d u ş m a n u lu i n u te o r ii
c e lu i m a i v e s e l s p e c ta c o l: F r itz şi
in o p e r a n t e şi p r o te s te s e n t im e n t a le ,
F ra n tz, c o m e d ie în 3 a c te d e A r n o ld
ci v ig o a r e a b r a ţu lu i lu p tă to r ş i s p a i­
m a c r e d in ţ e i în je r tfă . şi B a c h , cu ce] m a i fo r m id a b il a n ­
sa m b lu d e c o m e d ie : G, T im ic ă V a ­
C o r n e liu C o d re a n ! c r o ia a c ţ iu n i p e
s iliu B ir lic , N ic u le s c u B u z ă u şi M işu
d im e n s iu n i d e v e a c .
F o tin o , şi N o r a P ia c etr tiiii, S ilv ia D u -
E ra u n m a r e in s p ir a t d a r şi u n c u ­ m itr e s c u si M a ria F ilo tti, u r m a ţi de:
n o s c ă to r p e r f e c t a l r e a lită ţilo r . A n g e la M a te e sc u , C e lla M a rio n , L u lu
P o p e sc u , şi R o m e o L ă z ă r e sc u , M ircea
V iz iu n ile lu i d e v e n e a u c e r titu d in i.
S e p t ilic i, S t. D ecu .
N ic io d a tă n u a în c e p u t c e v a fă r ă să
a ib ă s ig u r a n ţa b ir u in ţe i.
C r ed ea în m is iu n e a lu i p r e c u m şi
n o i c r e d e a m p â n ă la t r a n s f ig u r a r e în
r o s tu l p r o v id e n ţ ia l pe ca re-1 îm p li­
n e a p e c ă r ă r ile n e a m u lu i.
De cum a v e n it în I a ş ii s b u c iu -
m u lu i să u , a m s im ţ it în e l în t r u p a ­
rea p o r u n c ilo r te s ta m e n ta r e , l ă s a t e d e
V o e v o z ii r ă z b o in ic i şi d e lu n g u l şir
al g e n e r a ţiilo r lu p tă to a r e .
V e n e a p a r c ă d in le g e n d ă , d in m i­
tu r i ş i d in is to r ia m a r ilo r c ă p ita n i.
N u l - a u în f r ic o ş a t c h in u r ile ; n ic i
m o a r te a nu l-a în s p ă im â n ta t. L e -a A s tă s e a r ă u lt im u l sp e c ta c o l c u e-
m o ţio n a n ta p ie s ă a lu i Somerset M a u ­
p r im it p e to a t e s e n in ş i d â rz, ’ dar
g h a m „Flacăra Sfântă“, c u în tr e a g a
c o n v in s c ă p r in e l s ’a r o stit c u v â n tu l d is tr ib u ţie d e la p r e m ie r ă .
d e is b ă v ir e a l N e a m u lu i. Marţi relache, din cauză repetiţiei
„ T r ă ia s c ă L e g iu n e a ş i C ă p ita n u l!“, generale.