Curs 2

CURS 2
 Grupări funcționale
 Forțe intermoleculare
 Proprietăți fizice
 Reactivitatea
irina.carlescu@academic.tuiasi.ro 1
GRUPĂRI FUNCȚIONALE în chimia organică – Reactivitate
O reacție chimică este rezultatul unei anumite acțiuni sau excitații la care este supus
un compus chimic
Diferiți dar înrudiți...
 aceeași vârstă
 haine deschise la culoare
 nu se duc spre casă
puțin reactiv reactiv
reactant
reactant
Grupările funcționale induc în molecule centre reactive

Un heteroatom electronegativ (N, O sau X) face un atom de C electrofil.
centre electrofile
O pereche de electroni neparticipanți de pe un heteroatom îl face bazic și nucleofil.
centru bazic și nucleofil
Legăturile π induc centre nucleofile și sunt mai ușor de rupt decât legăturile σ.
irina.carlescu@academic.tuiasi.ro legături π 4
Reacțiile ionice au loc între un reactant cu densitate mare de electroni și

un reactant cu densitate scăzută de electroni.
Cl Li
-
δ+ δ
C C
H H H H
H H
gr. electrofil= iubitor de electroni gr. nucleofil= iubitor de nucleu
Reactanții nucleofili reacționează cu specii cu sarcină pozitivă sau parțial

pozitivă
Surplus de electroni Electroni neparticipanți Electroni π
 Reactanți anionici anorganici HO-

F-, Cl-, Br-, I-
CN-
 Reactanți anionici organici RO-

C6H5O-
CH3COO-
RCOO-
NH3
 Reactanți neutri anorganici H2O
ROH
 Reactanți neutri organici
R3N
Orice atom care posedă o pereche de electroni localizată poate fi

nucleofil
O OH
Tăria unui nucleofil este afectată de mulți factori, inclusiv polarizabilitatea.
Reactanții electrofili reacționează cu specii cu sarcini negative sau parțial

negative
Deficit de electroni Sarcina pozitivă
 Reactanți electrofili neutri BF3

AlCl3
Sunt generați în
 Reactanți electrofili ionici mediul de reacție
δ+ -
δ
Cl
Caracteristici comune ale centrelor electrofile și nucleofile
NUCLEOFILI ELECTROFILI
H H
-
δ δ+
Efecte inductive H C Li Efecte inductive H C Cl
H H
O
Orbital p vacant
Pereche el. nep. H H
Legătura π
 Exercițiu – Identificați centrele nucleofile și electrofile compus.
O
H
O δ+ δ+ O δ+ O
H H H
caracter
acid
Exercițiu – Atribuiți centrele electrofile și nucleofile din fiecare moleculă.
nucleofil electrofil
nucleofil
electrofil
C legat de Br nucleofil nucleofil

electrofil
Reacțiile ionice implică participarea ionilor în calitate de reactanți,

intermediari sau produși
Ordinea stabilității
 electrofili
carbocationi  acizi puternici
radicali  deficitari în electroni
carbanioni  nucleofili
 baze puternice
 atât nucleofili cât și electrofili

carbene
12
irina.carlescu@academic.tuiasi.ro
Centrele bogate în electroni reacționează cu centrele deficitare în electroni

Un atom de carbon deficitar în electroni reacționează cu un nucleofil : Nu–
Un atom de carbon bogat în electroni reacționează cu un electrofil: E+
Alchenele reacționează cu electrofili Derivatii halogenați reacționează cu

nucleofili
nucleofil bogat în electrofil sărac electrofil sărac nucleofil bogat

electroni în electroni în electroni în electroni
Gruparea funcțională determină modul în care va reacționa un compus
Compușii dintr-o grupă reacționează în mod similar
Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV
F, Cl, Br, I Atom mai

electronegativ
decât C
C sau H
N, O sau S
H
Exercițiu – Având în vedere doar densitatea electronilor, specificați dacă

următoarele reacții pot avea loc:
DA DA
electrofil nucleofil electrofil nucleofil
NU DA
nucleofil nucleofil nucleofil electrofil
FACTORI CARE DETERMINĂ REACȚIILE ORGANICE
CURS 2
Chimie Organică 2
CURS 2
 Ecuații reacții organice
 Tipuri de reacții organice
 Formare/rupere legături
 Energie disociere legături
 Termodinamică
 Entalpie și entropie
 Diagrame energetice
 Cinetică
 Cataliza
CUM și DE CE reacționează compușii organici?

FACTORI care determină reacțiile chimice organice – Ecuații
Scrierea ecuațiilor pentru reacțiile organice este diferită uneori de modul

de redare pentru reacțiile chimiei generale
Substrat Reactiv Alți parametri de reacție
hν sau Δ
CCl4
Reactivul poate fi în stânga sau
deasupra săgeții hν – lumina uv
Δ - căldură
 solvent
 temperatura
 Substrat - molecula a cărei transformare chimică este discutată

 Reactant - specia moleculară care a produs reacția
FACTORI care determină reacțiile chimice organice – Ecuații
Scrierea ecuațiilor reacțiilor secvențiale
Două reacții secvențiale

Prima reacție...
produs secundar anorganic

(omis deseori)
...a doua reacție
*solventul și temperatura sunt uneori omise din ecuațiile chimice pentru a centra atenția pe compușii principali
*majoritatea reacțiilor organice au loc într-un solvent lichid (mediu de reacție)
FACTORI care determină reacțiile chimice organice – Tipuri de reacții
Tipuri de reacții organice

 Reacții de substituție
 Reacții de eliminare
 Reacții de adiție
Reacții de substituție
 Înlocuirea unui atom / grupare de atomi cu alt atom sau grupare de atomi
Reacție generală de substituție
[Z= H sau heteroatom electronegativ]
Y înlocuiește Z
Cl înlocuiește I
Exemple
irina.carlescu@academic.tuiasi.ro OH înlocuiește Cl 22
Reacții de eliminare
 ”Îndepărtarea” elementelor din materialul de plecare și formarea unei legături π
Reacție generală de eliminare
[X= H; Y= heteroatom electronegativ]

Reactiv
reactiv
Rupere legături σ legătura π
Eliminare HBr legătura π

Exemple
Eliminare H2O legătura π 23
Reacții de adiție
 Adăugare de elemente la materialul de plecare
Reacție generală de adiție
Rupere legătură π Formare legături σ
rupere legătură π adăugare HBr
Exemple
rupere legătură π adăugare H2O 24
Reacții de adiție / eliminare

 În reacțiile de eliminare se formează o legătură π în timp ce în reacțiile de adiție
se rupe o legătură π
Eliminare
Formare legătură π
Rupere legătură π
Adiție
 Exercițiu – Clasificați următoarele transformări:
Br înlocuiește OH =
reacție de
substituție Cl înlocuiește H =
reacție de
substituție
îndepărtare formare legătură

adiție doi atomi de elemente (H + OH) π
H= reacție de adiție reacție de eliminare
 Exercițiu – Indicați tipul general de reacție în care se încadrează reacțiile

de mai jos:
adiție 1 H și 1 Cl adiție doi atomi de Br

reacție de adiție reacție de adiție
O reacție chimică poate avea loc deosebit de ușor în condiții standard cu unele
substrate respectiv nu are loc în cazul altora
substrat specia a cărei

Substrat + Reactant Produs transformare
(produși de este discutată
reacție)
reacționează
nu energic
reacționează O reacție este
răspunsul dat la o
excitație exterioară
specia care a
reactant (apă) produs reacția
Modificarea mediului de reacție poate permite chiar și substratelor mai puțin

reactive să sufere modificări
reactant (ulei)
Înrudiți dar diferiți... 29
FACTORI care determină reacțiile chimice organice – Formare & rupere legături
Ce implică studiul unei reacții chimice organice?
Substrat + Reactant Produs (produși) de reacție
 Mecanism de reacție traseul pas cu pas de la reactanți la produși
 Termodinamica modificările energetice care însoțesc  stabilitate

transformările fizice și chimice  echilibru de reacție
 Cinetica viteza de reacție  condiții diferite de reacție

 noi mecanisme
O reacție poate avea loc într-o singură etapă sau mai multe
 reacție concertată / sincronă
A B
 reacție în trepte
intermediar
A reactiv B
O legătură chimică se poate rupe (desface) doar în două moduri

electroni împărțiți în mod egal
Homoliză sau rupere

A–B A· + ·B
homolitică
Fiecare atom primește
câte un electron
electroni împărțiți inegal intermediari reactivi
Heteroliză sau
A+ + B:-
A–B sau
rupere heterolitică A:- + B+
A primește doi electroni sau B primește doi
electroni
Homoliza și heteroliza sunt redate prin săgeți
Homoliză Heteroliză
fishhook
Sunt necesare două jumătăți de săgeți Este necesară o singură săgeată curbată
curbate pentru fiecare electron întreagă pentru o pereche de electroni
Tipuri de săgeți
Săgeată de reacție Se redă într-o ecuație între reactanți

și produși
Săgeți de reacție duble Se redă într-o ecuație de echilibru
(săgeți de echilibru) între reactanți și produși
Săgeată cu două capete Se redă între structuri de rezonanță
Săgeată curbată (întreagă) Indică deplasarea unei perechi de

electroni
Săgeată curbată (jumătate) Indică deplasarea unui singur

electron
Săgețile curbate sunt deosebit de importante deoarece indică:
 Ce specii sunt implicate?

 Cum se deplasează?
 Ce tip de reacție are loc?
__
+
electroni  atomi
 legături
Din homoliza și heteroliza unei legături rezultă trei intermediari reactivi
Homoliză Radicalii sunt intermediari

în reacții radicalice
jumătăți de săgeți radical
Heteroliză
carbocation Intermediarii ionici apar în

săgeți întregi
reacții polare/ionice
carbanion
Din homoliza și heteroliza unei legături rezultă trei intermediari reactivi
radical carbocation carbanion
C are un octet cu o
C nu are octet
pereche de electroni
 Radicalii și carbocationii sunt electrofili deoarece conțin un atom de carbon deficitar în electroni
 Carbanionii sunt nucleofili deoarece conțin un atom de carbon cu o pereche de electroni
 Exercițiu – Având în vedere diferențele de electronegativitate, redați

produsele formate prin heteroliza legăturii carbon-heteroatom din fiecare
moleculă. Clasificați intermediarul organic în carbocation sau carbanion.
heteroliza heteroliza heteroliza
:
:
:
:
:
Electronii se deplasează spre Electronii se deplasează spre Electronii se deplasează spre
atomul mai electronegativ, O atomul mai electronegativ, Br atomul mai electronegativ, C
carbocation carbocation carbanion
O legătură se poate forma în două moduri diferite
din doi radicali din doi ioni
Fiecare atom contribuie cu câte un electron Un singur atom contribuie cu doi electroni
La formarea unei legături se eliberează întotdeauna energie.
 Exercițiu – Utilizați săgeți curbate pentru a indica deplasarea electronilor

în ecuațiile reacțiilor.
legătura C – O se perechea de electroni din

rupe heterolitic legătura C – O este
localizată la O
doi electroni formează o legătură
pe C rămâne un singur electron
FACTORI care determină reacțiile chimice organice – Energie disociere legături
Ruperea unei legături este cuantificată prin energia de disociere a

legăturii
A–B A· + ·B Ruperea legăturii este endotermă
Homoliza necesită energie ΔH0= +435 kJ/mol

H–H aport de energie
H· + ·H
ΔH0= -435 kJ/mol

eliberare de energie
Formarea legăturii este exotermă
ΔH0= energia de disociere a legăturii

 Când ΔH0 este pozitivă (+) energia este absorbită și reacția este endotermă.
 Când ΔH0 este negativă (-) energia este eliberată și reacția este exotemă.
Cu cât legătura este mai puternică, cu atât energia de disociere a legăturii este mai
mare
Legătura ΔH0 kJ/mol (kcal/mol) Legătura ΔH0 kJ/mol (kcal/mol)
Cu cât legătura este mai puternică, cu atât energia de disociere a legăturii este mai
mare
Legătura ΔH0 kJ/mol (kcal/mol) Legătura ΔH0 kJ/mol (kcal/mol)
Legăturile mai scurte sunt mai puternice
Crește mărimea halogenului
CH3 – F CH3 – Cl CH3 – Br CH3 – I

ΔH0= 456 kJ/mol 351kJ/mol 293 kJ/mol 234 kJ/mol
Crește tăria legăturii
 Exercițiu – Determinați care legătură din perechile de mai jos are energia
de disociere a legăturii mai mare.
/ / /
Br este mai mare decât Cl S este mai mare decât O, Legătura simplă
Legătură mai lungă, mai legătură mai lungă mai Electroni mai puțini
slabă Energie de disociere mai slabă
Energie de disociere Energie de disociere mai
mare
mai mare mare
Entalpia globală a unei reacții se calculează astfel:
ΔH0 suma (+) ΔH0 suma (-) ΔH0

= +
entalpia globală a legăturilor rupte a legăturilor formate
 Când ΔH0globală ˃ 0 , energia rupere legături ˃ energia formare legături → legăturile care se
rup în reactanți sunt mai puternice decât cele formate în produs.
 Când ΔH0globală < 0, energia formare legături ˃ energia rupere legături → legăturile formate
în produs sunt mai puternice decât legăturile care se rup în reactanți.
 Exercițiu – Determinați valoarea ΔH° pentru următoarea reacție:
1. Rupere legături 2. Formare legături 3. ΔH0 globală=

suma 1
+
suma 2
Energia necesară pentru Energia eliberată la Răspuns:

ruperea legăturilor formarea legăturilor
 Legăturile formate în produs sunt mai puternice decât legăturile care se rup în reactanți.
Când legăturile din produși sunt mai puternice decât cele din reactanți are
loc eliberare de energie
izooctan
Eliberare energie
glucoza
FACTORI care determină reacțiile chimice organice – Termodinamică & cinetică
Reacțiile organice sunt sub control termodinamic și cinetic
control termodinamic  energie

 echilibru
Reactant 1 + Reactant 2 Produs (produși) de reacție

Stabilitate crescută
 Cum sunt energiile reactanților comparativ cu cele ale produșilor?
 Care sunt cantitățile relative de reactanți și produși la echilibru?
control cinetic  viteze de reacție

Reactant 1 + Reactant 2 Produs (produși) de reacție
Viteză crescută
 Cât de repede se convertesc reactanții la produși?
Pentru ca o reacție să decurgă în condiții optime, echilibrul trebuie să

favorizeze produșii și Kech > 1
Reacția Constanta de echilibru
[produși] [C][D]
A + B C + D Kech = =
[reactanți] [A][B]
Kech > 1 – echilibrul este deplasat spre dreapta (favorizează produșii C și D)

Kech < 1 – echilibrul este deplasat spre stânga (favorizează reactanții A și B)
 Constanta de echilibru redă cantitatea de reactanți și produși la echilibru.
Poziția la echilibru este determinată de energiile relative ale reactanților și

produșilor
Modificarea energiei libere ΔGo = Goproduși - Goreactanți ΔGo = -2,303RTlog Kech
energia liberă energia liberă Kech depinde de diferența de

a produșilor a reactanților energie dintre reactanți și produși
Kech > 1 → log Kech este pozitiv → ΔGo devine negativ → eliberare de energie Go produși < Go reactanți
Kech < 1 → log Kech este negativ → ΔGo devine pozitiv ← consum de energie Go produși > Go reactanți
 ΔGo reprezintă diferența de energie intre reactanți și produși.
Compușii cu energie mai scăzută au stabilitate mai mare
Echilibrul favorizează întotdeauna speciile cu energia mai joasă
Go produși Go reactanți
Energia liberă
Energia liberă
ΔG o > 0 Kech < 1 ΔG o < 0 K ech > 1
Go reactanți reactanți mai stabili Go produși produși mai stabili
Echilibrul favorizează reactanții Echilibrul favorizează produșii
Ce este o ”schimbare favorabilă a energiei”?
…conținutul de energie al unui sistem scade
Energia tinde să curgă din sistemele cu energie ridicată spre cele cu energie scăzută.
Cunoașterea diferenței de energie dintre speciile chimice permite evaluarea

cantitativă a acestora la echilibru
Două conformații ale fenilciclohexanului
ΔGo = -12,1 kJ/mol

substituent axial
substituent ecuatorial
B
A
ΔGo = -2,303 RT log Kech
-12,1 kJ/mol Kech= ~ 100 B mai mult decât A la echilibru
Energia liberă (ΔGo) depinde de entalpie (ΔHo) și entropie (ΔSo)
ΔHo (tăria relativă a legăturii)
Crește gradul de dezordine

ΔSo
(măsură a gradului de
dezordine dintr-un sistem)
ΔS>0 ΔS>0
ΔS<0 ΔS<0
Solid Lichid Gaz
 Reacțiile care duc la creșterea entropiei sunt favorizate.

Cu cât este mai dezordonat, cu atât aranjamentul aleatoriu este favorizat,

fiind mai ușor de realizat energetic
Reacțiile care duc la creșterea entropiei sunt favorizate
Energia totală ΔGo = ΔHo - TΔSo
energia de gradul de
legătură dezordine
un singur reactant
A–B A· + ·B ciclizare
X reacționează cu Y
doi produși
mișcare mai
Entropia crește și restricționată
favorizează produșii Entropia scade și
favorizează reactanții
În cazul reacțiilor care nu sunt efectuate la temperaturi ridicate, termenul de

entropie (TΔS °) este mic și poate fi neglijat
ΔGo ≈ ΔHo • Modificarea energiei totale este aproximată doar prin

modificarea energiei de legătură
 ΔH° < 0 → produsul este favorizat: legăturile din produs sunt mai puternice decât legăturile
din reactant
 ΔH° ˃ 0 → reactantul este favorizat: legăturile din reactant sunt mai puternice decât
legăturile din produs
 ΔG° < 0 → reacție exotermă
 ΔG° ˃ 0 → reacție endotermă
 Exercițiu – Luând în considerare fiecare dintre următoarele valori și

neglijând entropia, indicați dacă reactantul sau produsul este favorizat la
echilibru:
(a) ΔH° = 80 kJ / mol ΔH ° ˃ 0 → reactantul este favorizat
(b) ΔH° = -40 kJ / mol ΔH ° < 0 → produsul este favorizat
Condiții care favorizează formarea de produs
Variabila Valoarea Semnificația
Kech Kech > 1 La echilibru este prezent mai mult produs decât reactanți
ΔG° ΔG° < 0 Energia produșilor este mai mică decât a reactanților
ΔH° ΔH° < 0 Legăturile din produși sunt mai puternice decât din reactanți
ΔS° ΔS° > 0 Gradul de dezordine din produs este mai mare decât din
reactant

Curs 2 - PPT - Chimie Organica 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 2 - PPT - Chimie Organica 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

puțin reactiv reactiv

Grupările funcționale induc în molecule centre reactive

O pereche de electroni neparticipanți de pe un heteroatom îl face bazic și nucleofil.

centru bazic și nucleofil

Reacțiile ionice au loc între un reactant cu densitate mare de electroni și

gr. electrofil= iubitor de electroni gr. nucleofil= iubitor de nucleu

Reactanții nucleofili reacționează cu specii cu sarcină pozitivă sau parțial

 Reactanți anionici anorganici HO-

 Reactanți anionici organici RO-

Orice atom care posedă o pereche de electroni localizată poate fi

Tăria unui nucleofil este afectată de mulți factori, inclusiv polarizabilitatea.

Reactanții electrofili reacționează cu specii cu sarcini negative sau parțial

Deficit de electroni Sarcina pozitivă

 Reactanți electrofili neutri BF3

Caracteristici comune ale centrelor electrofile și nucleofile

 Exercițiu – Identificați centrele nucleofile și electrofile compus.

Exercițiu – Atribuiți centrele electrofile și nucleofile din fiecare moleculă.

C legat de Br nucleofil nucleofil

Reacțiile ionice implică participarea ionilor în calitate de reactanți,

radicali  deficitari în electroni

 atât nucleofili cât și electrofili

Centrele bogate în electroni reacționează cu centrele deficitare în electroni

Alchenele reacționează cu electrofili Derivatii halogenați reacționează cu

nucleofil bogat în electrofil sărac electrofil sărac nucleofil bogat

Gruparea funcțională determină modul în care va reacționa un compus

Compușii dintr-o grupă reacționează în mod similar

Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV

F, Cl, Br, I Atom mai

Exercițiu – Având în vedere doar densitatea electronilor, specificați dacă

electrofil nucleofil electrofil nucleofil

nucleofil nucleofil nucleofil electrofil

CUM și DE CE reacționează compușii organici?

Scrierea ecuațiilor pentru reacțiile organice este diferită uneori de modul

Substrat Reactiv Alți parametri de reacție

 Substrat - molecula a cărei transformare chimică este discutată

Scrierea ecuațiilor reacțiilor secvențiale

Două reacții secvențiale

produs secundar anorganic

Tipuri de reacții organice

Reacție generală de substituție

[Z= H sau heteroatom electronegativ]

Reacție generală de eliminare

[X= H; Y= heteroatom electronegativ]

Rupere legături σ legătura π

Eliminare HBr legătura π

Reacție generală de adiție

Rupere legătură π Formare legături σ

rupere legătură π adăugare HBr

Reacții de adiție / eliminare

 Exercițiu – Clasificați următoarele transformări:

îndepărtare formare legătură

 Exercițiu – Indicați tipul general de reacție în care se încadrează reacțiile

adiție 1 H și 1 Cl adiție doi atomi de Br

substrat specia a cărei

Modificarea mediului de reacție poate permite chiar și substratelor mai puțin

Ce implică studiul unei reacții chimice organice?

Substrat + Reactant Produs (produși) de reacție

 Mecanism de reacție traseul pas cu pas de la reactanți la produși

 Termodinamica modificările energetice care însoțesc  stabilitate

 Cinetica viteza de reacție  condiții diferite de reacție

 reacție concertată / sincronă

O legătură chimică se poate rupe (desface) doar în două moduri