Metode utilizate în controlul financiar

◼ Metodele specifice controlului financiar:

- verificarea documentară;

- inventarierea de control;

- utilizarea de mijloace proprii de consemnare şi confirmare a constatărilor.

◼ Metodele şi procedeele comune utilizate în controlul financiar:

- observarea directă;

- probele de laborator şi expertizele tehnice;

- metodele analizei economice şi financiare.

Metodologii de control

◼ Metodologiile de planificare

◼ Metodologii de exercitare

 Metodologia de exercitare a controlului financiar preventiv

 Metodologia de exercitare a controlului ulterior

Metodologiile de planificare a controlului – etape

◼ elaborarea unei situaţii exacte a sarcinilor anuale de control, care poate cuprinde atât
sarcinile obligatorii, cât şi unele acţiuni opţionale;

◼ prin însumarea timpilor individuali (necesari executării acţiunilor de control şi desfăşurării

activităţilor specifice) se va obţine "necesarul total de fond de timp" pe (N.t.Fd.T.);

◼ se determină fondul de timp calendaristic al organelor de control (Fd.T.C.) prin însumarea

zilelor lucrătoare din an (excluzând duminicile şi eventual sâmbetele, sărbătorile legale şi
concediul de odihnă) pentru fiecare component al compartimentului de control;

◼ se stabileşte gradul de ocupare al organelor de control prin comparea necesarului de fond de

timp cu fondul de timp calendaristic;

◼ Dacă rămâne un fond de timp disponibil (N.t.Fd.T.<Fd.T.C.), acesta va putea fi

ocupat cu unele acţiuni opţionale;

◼ Dacă N.t.Fd.T.>Fd.T.C., respectiv organele de control nu pot acoperi integral

acţiunile obligatorii şi activităţile specifice, atunci se poate solicita
suplimentarea numărului de posturi.

Metodologia de exercitare a controlului financiar preventiv

1. transmiterea documentelor asupra cărora se exercită controlul financiar preventiv

persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de către compartimentele de specialitate care
iniţiază operaţiunea;

2. parcurgerea listei de verificare specifică operaţiunii primită la viză;

 ◼ verificarea formei;

◼ verificarea fondului;

3. acordarea sau refuzul vizei.

Documentele privind operaţiunile prin care se afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public
vor fi însoţite de:

◼ avizele compartimentelor de specialitate;

◼ de note de fundamentare;

◼ de acte şi/sau documente justificative;

◼ “Propunere de angajare a unei cheltuieli”

◼ “Angajament individual/global”.

Parcurgerea listei de verificare

◼ este obligatorie, dar nu şi limitativă;

◼ dacă prin parcurgerea listei de verificare cel puţin unul din elementele verificării formale
(completarea documentelor în concordanţă cu conţinutul acestora, existenţa semnăturilor
persoanelor autorizate din cadrul compartimentelor de specialitate, existenţa actelor
justificative) nu este îndeplinit, atunci operaţiunea nu poate fi autorizată; în astfel de situaţii
nu se face consemnarea refuzului de viză, procedându-se la restituirea documentelor către
compartimentul care a iniţiat operaţiunea, indicându-se în scris motivele restituirii;

◼ după efectuarea controlului formal, persoanele desemnate să exercite controlul financiar

preventiv înregistrează documentele în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de
control financiar preventiv şi efectuează, de asemenea, prin parcurgerea listei de verificare,
controlul operaţiunii din punct de vedere al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării
în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament;

◼ se pot solicita şi alte acte justificative precum şi avizul compartimentului de specialitate

juridică;

Acordarea sau refuzul vizei

◼ dacă în urma verificării de fond operaţiunea îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate

şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, se
acordă viza, prin aplicarea sigiliului şi a semnăturii pe exemplarul documentului care se
arhivează la entitatea publică;

◼ prin acordarea vizei, se certifică implicit şi îndeplinirea condiţiilor menţionate în listele de

verificare;

◼ sub aspect formal, viza de control financiar preventiv propriu se exercită prin semnătura
persoanei desemnate şi prin aplicarea sigiliului personal (denumirea entităţii publice,
menţiunea “vizat pentru control financiar preventiv”, numărul sigiliului, data acordării vizei);
 ◼ termenul pentru acordarea/refuzul vizei se stabileşte, prin decizie internă, de conducătorul
entităţii publice în funcţie de natura şi complexitatea operaţiunilor;

◼ dacă în urma controlului se constată că cel puţin un element de fond cuprins în lista de
verificare nu este îndeplinit (operaţiunea nu întruneşte condiţiile de legalitate, regularitate şi,
după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament),
persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor refuza motivat, în
scris, acordarea vizei de control financiar preventiv, consemnând acest fapt în Registrul
privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv;

◼ la refuzul de viză se va anexa şi un exemplar al listei de verificare, cu indicarea

elementului/elementelor din această listă a cărui/ale căror cerinţă/cerinţe nu este/nu sunt
îndeplinită/îndeplinite;

◼ refuzul de viză, însoţit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunoştinţa

conducătorului entităţii publice, iar celelalte documente se vor restitui, sub semnătură,
compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea;

Metodologia de exercitare a controlului ulterior

◼ Pregătirea acţiunii de control

- Revine organelor insarcinate cu executarea acesteia si consta in : alegerea

momentului si durata controlului, desemnarea persoanelor care vor face verificarea si
instruirea lor in legatura cu problemele principale pe care trebuie sa le urmareasca.
- Presupune studierea materialelor existente la sediul organului care face verificarea
- organul de control studiază dispoziţiile legale, instrucţiunile elaborate de organul
superior al unităţii verificate, regulamentele de ordine interioară şi alte documente
care au legătură cu acţiunea de control

◼ Organizarea muncii la locul verificării

-începe cu prezentarea organelor de control gestionar sau de altă natură la unitatea supusă
verificării;

- se ia legătura cu conducătorul unităţii (căruia i se prezintă documentele de abilitare) şi se

discută în principiu scopul verificării, repectiv se cer informaţii privind activitatea
întreprinderii, precum şi sprijinul necesar pentru buna desfăşurare a acţiunilor de control;

- are loc o documentare detaliată privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în unitatea sau
compartimentul supus verificării

◼ Verificarea propriu-zisă a obiectivelor înscrise în planul de verificare

- poate îmbrăca atât forma unor controale faptice, cât şi forma controalelor
documentare;
- din punctul de vedere al organizării şi desfăşurării ei, verificarea propriu-zisă trebuie
să respecte cel puţin trei reguli de bază:
- verificarea obiectivelor înscrise în plan trebuie să se împletească obligatoriu cu
examinarea modului în care unitatea controlată a dus la îndeplinire măsurile stabilite
în urma acţiunilor precedente de control;
- în cazul in care documentele existente în întreprindere nu permit organului de
control să verifice şi să clarifice toate aspectele, acesta poate solicita
 compartimentelor de resort întocmirea unor situaţii, extrase de date, calcule
analitice, note de justificare etc.;
- organele de control vor menţine un contact permanent cu factorii de răspundere din
întreprindere, în scopul cunoaşterii eventualelor obiecţii asupra constatărilor sau
concluziilor parţiale, precum şi în scopul adoptării operative a măsurilor ce se impun

◼ Întocmirea documentelor de control

-actele de control vor cuprinde concluziile şi aprecierile organelor de control asupra calităţii şi
corectitudinii activităţilor economice şi financiare verificate, deficienţele constatate şi
măsurile propuse pentru lichidarea acestora;

-informaţiile şi afirmaţiile conţinute în actele de control trebuie să fie confirmate şi susţinute

cu documente corespunzătoare, care să le sporească forţa probatorie;

-actele de control trebuie să îndeplinească mai întâi anumite condiţii de formă şi de fond;

-actele de control ulterior sunt documente unilaterale/bilaterale.

◼ Valorificarea rezultatelor controlului

- se realizează în principal prin stabilirea măsurilor concrete prin care unitatea,

compartimentul sau subunitatea ce a făcut obiect al controlului urmează să
remedieze deficienţele constatate, să-şi îmbunătăţească munca ori să-şi amelioreze
performanţele

◼ Controlul îndeplinirii măsurilor stabilite pe baza concluziilor rezultate din acţiunea de

verificare

- cel mai adesea unităţile verificate sunt obligate să trimită organului de control
comunicări sau informări periodice cu privire la stadiul realizării măsurilor şi eficienţa
aplicării acestora.
- periodic, organul de control se va deplasa în teren pentru a urmări pe viu (concret)
modul de acţiune şi realitatea comunicărilor trimise.
- în sfârşit, cu ocazia unui nou control de acelaşi gen, efectele actualelor măsuri vor fi
analizate în paralel sau în contextul obiectivelor ce vor fi înscrise atunci în planul
detaliat de verificare.