Greseli educative ale parintilor

Toti parintii doresc sa isi educe copiii cat mai bine, pentru ca acestia sa
se dezvolte sanatos si sa infrunte viata cu deschidere si curaj. Totusi, greselile
sunt inevitabile, iar uneori este dificil pentru parinti sa isi dea seama de ele. Nu
exista parinti perfecti, asa cum nu exista nici copii perfecti, insa uneori este util
sa treci in revista cele mai frecvente greseli pe care le fac parintii, pentru a
vedea daca poti imbunatati anumite aspecte.
In functie de personalitatea si prejudecatile parintilor, acestia sunt
pasibili de doua atitudini diferite fata de copiii lor.

Se poate intampla ca parintele sa aiba prejudecata ca cei mici trebuie sa

se invete de mici cu treaba, pentru a deveni « oameni de treaba ». De fapt, in
spatele acestei prejudecati, se ascunde un alt gand mai... egoist. Poate pare dur
ceea ce spunem, dar asa se intampla de fapt. Gandul de a « a avea un profit, o
rasplata de pe urma copiilor » se poate cuibari in mintea oricarei persoane, care
nu a ajuns inca la maturitatea emotionala deplina. Astfel, parintele isi va pune
copilul la diferite treburi, raportandu-se la el ca la un om matur.
Consecinte negative:

-aceasta atitudine il face pe copil sa se maturizeze prea repede si ii fura, practic,

copilaria;

Lipsa responsabilizarii copilului este o alta capcana in care cade parintele care
gandeste ca « este prea mic si neputincios sa faca treburi de oameni mari ».
Acesti parinti vor sa isi protejeze copilul cu orice pret si chiar fac ei in locul lor
si cele mai marunte treburi pe care le-ar putea face orice copil (curatenia in
camera, stransul jucariilor etc.).

Aceasta atitudine arata de fapt neincrederea in copil si necunoasterea psihicului

uman, a fiintei umane, care are nevoie sa i se arate incredere din partea celuilalt,
si mai ales din partea celor mai importante fiinte din viata lui: parintii. Copiii au
nevoie sa fie responsabilizati, sa faca un minim de activitati care sa ii invete ca
sunt persoane separate de parintii lor si sa se priceapa de pe-acum la anumite
activitati gospodaresti.

-copilul poate deveni un copil iresponsabil, incapabil sa isi indeplineasca

propriile nevoi ;
-copilul poate fi foarte mofturos si se poate inavata sa astepte de la parinti si de
la ceilalti sa primeasca mereu cate ceva si sa i se faca treburile in locul lui;
Parintii adopta atitudinea unui dumnezeu
Se intampla in multe familii ca parintii sa nu vrea sa isi recunoasca propriile
greseli in fata copiilor si sa insiste in parerea lor chiar daca isi dau seama, intr-
un final, ca nu au dreptate. Asa cred ei ca trebuie sa fie niste parinti buni:
persoane care nu gresesc niciodata si care le stiu pe toate. Sfat : Nu iti fie teama
sau rusine sa raspunzi copilului tau si cu «nu stiu».
-copilul va fi influentat foarte mult de parerile si de gandirea deformata a
parintilor lui, si ii va fi greu sa se apropie de adevaratul Dumnezeu, dar si de
oameni;
-va fi dezamagit de proprii parinti in ziua cand va descoperi cata lucruri
neadevarate i s-au spus...;
Ne-ascultarea, lipsa dialogului autentic
Astazi, parintii nu isi mai fac timp sa isi asculte copilul, si cand reusesc sa
isi faca, le este greu sa il asculte cu adevarat. Iubirea adevarata inseamna si sa il
auzi pe celalalt, sa incerci sa intelegi ce nevoi are si mai ales sa il cunosti.
Acesta este un efort pe care putini parinti il mai fac. Copiii au nevoie sa simta
ca sunt ascultati, pentru a se deschide si a-si exprima sentimentele si gandurile.
Daca copilul tau nu vine sa vorbeasca cu tine de bunavoie, ar trebui sa iti pui un
semn de intrebare.
Consecinte negative:

Aceasta este o greseala uriasa si cu consecintele cele mai negative fata de

copil. De regula, copilul care nu este ascultat si caruia nu ii este implinita nevoia
de a fi important, de a conta pentru cei pe care ii iubeste, se indeparteaza de
sine si poate ajunge sa se inchida in el si sa ii fie greu sa relationeze cu el insusi
dar si cu cei din jur.
 Parintele ascunde adevarul

Parintele care ascunde adevarul fata de copilul sau risca sa piarda

increderea acestuia in el. Adevarul, oricat de dur si greu de exprimat ar fi, nu
trebuie ascuns. Daca este ceva ce nu ar putea intelege, poti sa ii spui : "nu pot sa
iti spun asta acum, dar promit ca iti voi spune cand vei fi un pic mai mare". De
asemenea, daca copilul te intreaba ceva personal, in legatura cu sentimentele
sau emotiile tale, este bine sa nu minti, pentru ca isi va da seama, chiar daca nu
iti va spune.

Consecinte negative:

- in primul rand, se poate inchide si departa fata de tine si poate ajunge sa

creada ca minti tot timpul, creindu-si obiceiul de a pune sub semnul intrebarii
toate afirmatiile tale - acest lucru il face sa isi piarda si respectul fata de tine;
- poate deveni un mincinos fara sa isi dea seama;

Parintele nu se mai preocupa de propria dezvoltare

Daca tu, ca parinte, esti inca imatur emotional, ai dorinte si nevoi

neimplinite inca din copilarie, te vei confrunta mereu cu conflicte interioare pe
care le vei proiecta asupra celorlalti din jur, inclusiv asupra copilului. Iata de ce
este important sa te preocupi in continuare si de propria ta dezvoltare.

Consecinte negative:

- parintele este un model pentru copilul sau prin ceea ce face si nu prin ceea ce
spune. In momentul in care copilul simte ca nu are dupa cine se lua le simte
slabiciunile parintilor lui, nesinceritatea, minciuna si isi poate pierde stima fata
de parinti, iar acest lucru il poate determina sa se dispretuiasca pentru ca niciun
copil nu ar vrea si cu greu poate indura sa aiba o parere proasta despre parintii
lui;
- copilul poate urma un curs al vietii haotic, nestiind si neintelegand lucruri
esentiale despre viata, oameni si relatiile dintre ei.