Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
⮚ Definirea conceptelor
Proiectul (învăţarea bazată pe proiect – IBP) este o metodă ce implică elevii în învăţarea
conţinuturilor şi dezvoltarea abilităţilor prin intermediul unui proces extins, structurat în jurul
unor întrebări sau probleme complexe, proces ce va avea ca rezultat unul sau mai multe produse.
⮚ Caracteristicile IBP:
produsului final;
categorii de vârstă;
pentru ei.
I. Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului. Tema care va demara învăţarea bazată pe
proiect trebuie să fie una care să stârnească interesul elevilor, pentru ca aceştia să se implice activ,
să fie deschisă şi să reflecte o problemă sau situaţie pe care elevii o pot rezolva investigând, să se
refere la prezent, iar rezolvarea ei să fie resimţită de elevi ca o realizare semnificativă.
II. Stabilirea premiselor iniţiale, a cadrului conceptual, metodologic, a obiectivelor, a tipului de
informaţii de care elevii au nevoie. În planificarea proiectului, cadrul didactic trebuie să
1
stabilească obiectivele, conceptele şi principiile esenţiale care vor fi abordate. E necesară şi
implicarea elevilor în această etapă, pentru ca ei să poată simţi că proiectul le aparţine şi să îşi
asume responsabilitatea reuşitei lui.
III. Identificarea şi selectarea resurselor materiale. Cadrul didactic va trebui să stabilească ce
resurse şi materiale sunt disponibile (manuale, proiecte realizate pe aceeaşi temă, cărţi de la
bibliotecă, mass-media, persoane specializate în domeniul respectiv, Internet, etc.) şi cum va ajuta
elevii să aibă acces la acestea.
IV. Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului. Se vor alege activităţi şi conţinuturi din
cât mai multe discipline, care să ajute la găsirea răspunsurilor şi care să asigure atingerea
obiectivelor din curriculum.
V. Formarea echipelor şi atribuirea sarcinilor. Metoda proiectului presupune activitatea pe
grupe şi pregătirea cadrului didactic şi a elevului pentru ideea lucrului în comun. Consider ca un
număr de 4–5 participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit
obiective precise. Consider ca ,cel mai adesea, stabilirea componenţei lor se face în funcţie de
interesul manifestat de fiecare elev spre o subtemă.
VI. Realizarea proiectului. Fiecare echipă colectează informaţii, le selectează, le ordonează, le
clasifică, adresează întrebări, vizitează diverse obiective de interes în realizarea proiectului,
creează produsul final.
Pentru o bună organizare, este nevoie de stabilirea unor termene-limită pentru diferite etape ale
proiectului. Bineînţeles, cadrul didactic trebuie să fie conştient că pot să apară modificări, va trebui
deci să fie flexibil şi să ajute acei elevi care s-ar putea să nu perceapă presiunea timpului. Pentru
aceştia mai ales trebuie stabilite subetape, care să se concretizeze în realizarea unor produse
parţiale. Elevii trebuie învăţaţi cum să colaboreze, ajutaţi să-şi aleagă rolul în grup, dar şi să îşi
asume responsabilitatea pentru toată activitatea grupului, trebuie îndrumaţi, încurajaţi. Pe
parcursul monitorizării se urmăresc procesele de grup, dinamica grupului, se oferă feed-back şi se
apreciază progresul. Se elaborează fişe de monitorizare, precum şi criterii de evaluare, care să fie
cunoscute de elevi. O întreagă gamă de caracteristici personale ale elevilor poate fi urmărită pe
parcursul realizării proiectului: creativitate şi iniţiativă; participarea în cadrul grupului; cooperare
şi preluarea iniţiativei; persistenţă; flexibilitate şi deschidere către idei noi; dorinţa de generalizare.
VII. Evaluarea proiectului. Ori de câte ori este posibil, trebuie oferită elevilor posibilitatea de a
se autoevalua şi de a-şi evalua colegii. Se moderează discuţii în care elevii să poată analiza ce
anume a mers bine în procesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacă ar putea să înceapă
din nou, ce întrebări noi s-au ivit în cadrul investigaţiei lor, etc.
Capacităţile / competenţele care se evaluează la finalul proiectului sunt: metodele de lucru;
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; corectitudinea / acurateţea; generalizarea problemei;
2
organizarea ideilor şi materialelor într-un raport; calitatea prezentării; acurateţea cifrelor /
desenelor.
Elevii vor fi apreciaţi atât pentru modul de lucru, cât şi pentru modul de prezentare şi
pentru produsul realizat.
3
Iată principalele etape parcurse în vederea elaborării proiectului:
prezentării materialelor;
● stabilirea conţinutului produsului finit - elemente de conţinut ale proiectului (vezi anexa1);
Am prezentat tema generală, apoi am împărţit-o în patru teme secundare (capitole), am discutat
obiectivele şi am organizat colectivul de elevi în patru echipe, fiecare echipă primind drept sarcină
realizarea unuia dintre cele patru capitole ale proiectului, astfel încât la final să poată prezenta
informaţii asupra unui capitol aparte al temei: („Primul Rǎzboi Mondial –un nou tip de rǎzboi” –
capitolul I; „Acţiunile militare ale armatei române ” – capitolul II; „Eroi români in Primul Rǎzboi
Mondial” – capitolul III, ,,România în Primul Rǎzboi mondial – marturii fotografice ˮ- capitolul
IV). Astfel, i s-a acordat fiecărui elev şansa de a aprofunda un anumit aspect, obţinând totuşi , în
final, informaţii asupra întregului subiect. Le-am explicat elevilor cerinţa de a sintetiza informaţiile
culese, de a le ilustra, de a le organiza logic, de a căuta izvoare istorice semnificative, creaţii
originale etc. Grupele au adunat materiale separat, în câte o mapă care, apoi, a devenit un capitol
în cadrul proiectului. Pentru o mai bună pregătire, le-am oferit şi o bibliografie orientativă, dar
aceasta nu trebuia să constituie singura sursă de informare.
Realizarea proiectului. Pe parcursul perioadei pe care elevii au avut-o la dispoziţie pentru
realizarea proiectului, am organizat scurte reuniuni de proiect, în clasă, în aşa fel încât aceştia să
aibă ocazia de a pune în comun informaţiile acumulate, de a le selecta. În acest mod am căutat să
monitorizez activitatea fiecărei echipe şi să intervin pentru a ajuta elevii atunci când aceştia au
întâmpinat diverse probleme în realizarea sarcinii. Astfel, m-am asigurat permanent dacă în cadrul
grupei există o colaborare strânsă, ca această metodă de învăţare prin cooperare să aibă succes.
Pentru realizarea proiectului, mai ales în etapa de documentare, deseori a fost nevoie să ieşim
de câteva ori din perimetrul şcolii pentru a căuta resurse materiale .
Elevii au lucrat cu mult entuziasm, motivaţi fiind de atractivitatea subiectului. Au fost atraşi
în ,,cercetare” de noutăţile descoperite la muzeul Minerului, la statuia generaluilui Dragalina din
defileul Jiului , dar şi de posibilitatea oferită de a-şi valorifica potenţialul de cunoştinţe dobândit la
celelalte obiecte de învăţământ, precum şi din activităţile extracurriculare realizate: excursii, vizite,
etc. De-a lungul acestei etape s-au desfăşurat activităţi, ca:
4
● Vizite la obiective de interes în realizarea proiectului: Muzeul de Mineritului, statuia
fişe;
În sala de clasă, IBP asigură cadrului didactic posibilitatea de a dezvolta relaţii valoroase cu
elevii. Elevul nu se simte "controlat", ci sprijinit. Astfel, sarcinile mele s-au concretizat doar în
organizarea activităţii, consiliere, încurajarea participării elevilor, eu fiind mai mult un organizator
al situaţiilor de învăţare, un mediator al accesului la informaţie. Şi, nu în ultimul rând, pot spune ca
eu însămi am avut de învăţat din anumite puncte de vedere. Produsele proiectului, planurile,
schiţele, prototipurile au constituit subiecte de conversaţie excelente pe baza cărora, împreună cu
elevii mei, am putut extinde învăţarea.
Evaluarea proiectului. Am stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin
prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, eu fiind doar consilier şi evaluator final, fără să
neglijez însă părerea elevilor. Pentru evaluarea proiectului, elevii au fost aşezaţi in echipe dispuse
astfel încât fiecare să se poată privi în faţă cu toţi ceilalţi. Clasa a fost amenajată corespunzător,
prin expunerea unei părţi din materialul ilustrativ creat de elevi: planşă cu planul proiectului,
postere cu fotografii, diagrame cu date semnificative, compuneri, articole, afişe, dar şi planşa cu
criteriile de evaluare (vezi anexa 2).
Elevii au fost sfătuiţi ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să
aducă completări şi să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare echipă în parte (vezi anexa
3).
Toate materialele au fost prezentate în grup de către elevi, cu o coordonare a liderului,
punându-i în situaţia de a argumenta pertinent orice afirmaţie, de a da explicaţii, de a adresa
întrebări şi a oferi răspunsuri. Fiecare elev a participat şi a observat atent munca colegilor,
încercând nu doar să evalueze, dar să se şi autoevalueze; a contribuit la întocmirea produsului final
(proiectul), dovedind astfel că aceastǎ metodǎ de evaluare pune elevul într-o postură activă şi
atractivă.
În urma derulării acestui proiect la clasă, pot concluziona că metoda învăţării bazate pe proiect
are o multitudine de avantaje:
5
● activităţile de cercetare sunt extinse şi spre alte instituţii / resurse umane din comunitate şi
nu numai;
● dezvoltă abilităţi ca: abilitatea de a lucra în echipă, de a lua decizii bine fondate, de a avea
● deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum" (şcoala activă);
ansamblu;
● se pot da calificative echipelor, însă acestea nu pot fi trecute în catalog fiecărui membru,
6
capacităţile fiecăruia, prin sarcini diferenţiate. Consider că experimentarea sa ne convinge încă o
dată de eficienţa abordării tematice a conţinuturilor. Un astfel de demers favorizează învăţarea
integrată, permite dezvoltarea gândirii integrativ-sistemice şi dă elevilor posibilitatea să descopere
complementaritatea cunoştinţelor.
În concluzie, folosind această metodă de invatare , am pus elevul să caute, să sintetizeze, să
asocieze, să compare şi nu în ultimul rând, să-şi scoată din "cutiuţele" minţii lui cunoştinţele
despre participarea României la Primul Rǎzboi Mondial-indiferent lace disciplinǎ au fost obţinute .
Proiectul s-a dovedit a fi rodul unei bogate activităţi semidirijate, de creativitate. „Elevul viitorului
va fi un explorator” – spune Marshall McLuhan. Pentru aceasta el trebuie să fie conştientizat de
importanţa învăţării prin cercetare, prin descoperire, de importanţa realizării conexiunilor între
diferitele discipline.
În condiţiile în care societatea noastră cere persoane responsabile, cu abilităţi de
planificare, gândire critică, creativitate, de comunicare şi de prezentare, înţelegerea culturilor
diferite, abilităţi de utilizare a tehnologiei, învăţarea bazată pe proiect are avantajul că poate să
transforme şcoala într-un laborator de viața.
Anexa 1
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RǍZBOI MONDIAL
Proiect disciplinar istorie
Planul proiectului
⮚ Argument
7
⮚ Capitolul I: Primul Rǎzboi Mondial – un nou tip de rǎzboi-
● Discurs politic
⮚ Concluzii
⮚ Bibliografie
8
Anexa 2
Criterii de evaluare
● aduce noutăţi;
9
● corectitudinea / acurateţea;
● generalizarea problemei;
Anexa 3
Fisa de evaluare
Echipa ....................
Criteriul 10 7 5
de evaluare puncte puncte puncte
respectă tema dată
se exprimă corect, în propoziţii
prezintă liber informaţiile
10
povesteşte frumos, expresiv
prezintă material bogat şi edificator
aduce noutăţi
este original în modul de prezentare
aspectul materialului prezentat
organizarea ideilor şi materialelor într-un
raport
generalizarea problemei
Bibliografie:
11