Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”-Facultatea de

Management Turistic si Comercial

Contractul de cont curent

Student:Biciusca Adriana-Valentina

Grupa 2,Anul II

11
 Cap.I.Contracte comerciale

1. Consideraţii generale privind contractele comerciale

Etimologic, termenul „contract” provine din latinescul contrahere (a trage împreună).Juridic,

contractul reprezintă, conform prevederilor articolului 942 Cod civil, acordul de voinţă dintre
două sau mai multe persoane prin care se nasc, se modifică sau se sting drepturi şi obligaţii.

Contractul, respectiv acordul de voinţă al părţilor trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute

de art. 942-969 C. civ., dobândind însă natura juridică de contract comercial, datorită faptului că
obiectul pe care îl tratează este comercial.

Cauzele care au determinat constituirea unor forme paralele ale unor contracte, care la origine au
fost civile, îşi găsesc explicaţia în incompatibilitatea acestora cu funcţia economică a comerţului.
Fara indoiala ca principalul izvor al obligatiilor comerciale este contractul.In materie comerciala
se deruleaza o multitudine de contracte,unele din ele intalnite si in dreptul comun,cum sunt
contractual de vanzare-cumparare si mandatul, altele sunt specific relatiilor comerciale,ca de
pilda, contractul de comision, contractul de consignatie, contractul de agentie, contractul de
leasing, contractul de cont curent etc.

Sunt destul de frecvente si contractele nenumite,ca de exemplu ,contractul de prestari

servicii,contractul factoring, contractul de mentenanta etc.Aceste contracte civile pot să
îndeplinească şi una din funcţiile economice ale comerţului,devenind comerciale. Pentru aceasta
a fost însă necesar ca regulile sale originare să se modifice pentru ca activitatea contractuală să
devină compatibilă cu funcţia economică a comerţului. Ori, comerţul are nevoie de reguli
juridice şi de instituţii favorabile celerităţii tranzacţiilor şi siguranţei creditului, ceea ce nu oferă
dreptul comun.

2
 Cap.II.Contractul de cont curent

2.1.Notiunea contractului de cont curent:

Prin contractul de cont current partile se inteleg ca,in loc sa achite separat si imediat creantele lor
reciproce,izvorate din prestatiile facute de una catre cealalta,lichidarea sa se faca la un anumit
terrmen prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare.

Caracteristicile juridice ale contractului de cont curent sunt următoatele:

este un contract bilateral– încheiat între două părţi, care se obligă să se crediteze reciproc
pentru prestaţiile efectuate;

un contract "intuitu personae"- identitatea persoanei cu carese încheie contractul este

determinantă pentru încheierea lui, astfel că obligatiile asumate de catre persoana respectivă nu
pot fi indeplinite prin reprezentant si nu sunt transmisibile;

un contract consensual- se incheie prin simplul consimţământal părtilor, fără ca legea sa

prevadă, pentru validitatea lui, indeplinirea unor condiţii de formă

un contract cu titlu oneros-părţile urmăresc realizarea anumitor interese materiale sau contra
prestaţii băneşti; sumele trecute încont produc dobânzi ”în debitul primitorului, de la data
înscrierii”,potrivit art. 370 pct. 3 Cod comercial;

un contract cu executare succesivă,prin remiterile reciproce şi alternative

un contract accesoriu– contract suport pentru executarea altor contracte între aceleaşi părţi;
dacă este încheiat între două bănci este un contract autonom.

Acest procedeu tehnic este folosit de comerciantii care au un volum mare de afaceri
reciproce,mai ales cand ei se afla in localitati diferite aflate la departare una de alta.Prin evitarea
lichidarii individuale a fiecarei creante,in favoarea unei creditari reciproce si lichidarii la un
anumit termen numai prin plata soldului,comerciantii realizeaza economii de bani si de timp.Mai
mult,pana la incheierea contului de scadenta,sumele intrate in cont pot fi folosite de catre partile
contractante.Partile intre care se incheie contractul de cont curent cu renta poarta denumirea de
curentisti.Prestatiile pe care si le fac partile una celeilalte se numesc remize sau rimese.Ele
constau in operatiuni prin care o parte pune la dispozitia celeilalte parti,o valoare patrimoniala de
orice fel,urmand ca suma cuvenita transmitatorului sa fie depusa in contul curent:de exemplu
comerciantul A trimite comerciantului B anumite cantitati de marfa la termene diferite,pentru a fi
vandute in localitatea respective,iar sumele incasate ca prêt al marfii sa fie depuse in cont;la

3
randul sau comerciantul B trimite comerciantului A mai multe cambii pe care sa le incaseze de la
debitorii din localitate,iar sumele incasate sa fie depuse in cont.

Din moment ce o suma de bani a fost trecuta in cont,ea isi pierde individualitatea,contopindu-se
in masa sumelor inregistrate in cont,la active sau pasiv,dupa caz.La scadenta se vor aduna
posturile de la activ si de la pasiv pentru a se stabili care din parti este debitoare si in aceasta
calitate trebuie sa achite soldul rezultat.

Trebuie aratat ca ,contul curent este fapta comert daca are o cauza comerciala.Deci,contul curent
este o fapta de comert obiectiva conexa,el dobandeste comercialitate datorita legaturii cu o
operatiune considerate de lege ca fapta de comert.Contractul de cont curent este fapta de comert
cand are in vedere prestatii reciproce rezultate din operatiunile comerciale.El este prezumat ca
fiind comercial cand este incheiat intre comercianti.

Sediul materiei in ceea ce priveste contractul de cont curent il reprezinta Titlul X al Codului
Comercial,intitulat”Despre Contul Curent”(art.370-373).Cu desfiintarea dreptului comercial ,
acest contract este introdus in prevederile Noului Cod Civil Cap.XIV “Contractul de cont
curent”(art.2171-2183) .

Reglementarea cuprinsa in Noul Cod Civil este radical modificata fata de configurarea acestui
contract din Codului comercial.Acest din urma cod nu cuprinde de altfel definitia contractului .

Contractul de cont curent a fost definit in doctrina art.2171(1).Contractul de cont curent este
acela prin care partile denumite curentisti se obliga sa scrie intr-un cont creantele decurgand din
emiteri reciproce considerandu-le neexigibile si indisponibile pana la incheierea contractului.

(2)Soldul creditor al contului la incheirea sa constituie o creanta exigibila.Daca plata acestuia nu

este ceruta ,soldul constituie prima remitere dintr-un cont si contractul este considerat reinoit pe
durata nedeterminata.

Contractul curent este o fapta de comert obiectiva deoarece caracterele comerciale a acestui
contract este dat de cauza comerciala a incheierii sale.Creantele ce nu pot face obiectul
compensatiei nu pot face nici obiectul unui cont curent (art.2172).Din reglementarea cuprinsa in
Codul Comercial s-a eliminate prevederea finala a art.372.potrivit careia incheierea contului
curent si lichidarea diferentei vor avea loc la scadenta termenilor stabiliti prin conventie si in
lipsa la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Prin art.2180 se instituie preumtia de aprobare a extrasului sau raportului de cont trimis de un
curentist celuilalt,daca nu este contestat de acesta din urma in termenul prevazut in contract sau
stabilit in mod rezonabil dupa uzantele locului sau practicile dintre parti.

Dispozitiile incluse in Noul Cod Civil reprezinta un element de noutate care insa datorita
caracterului succinct si preponderant dispozitiv al prevederilor nu va produce un impact

4
semnificativ in ceea ce priveste activitatile institutiilor de credit sau pozitia contractuala a
clientilor titulari de cont.

Unele din prevederile introduce de Noul Cod Civil nu par a fi complet armonizate cu practica
bancara,spre exemplu stabilirea contractuala unui termen de preaviz pentru operatiuni fara
numerar in contul bancar current nu este uzuala fiind de asteptat sa nu aiba un impact practice.

Potrivit art.2175 din Noul Cod Civil inscrierea unei creante in contul curent nu impiedica
exercitiul actiunii si exceptiilor referitoare la varietatea actelor sau operatiunilor care au dat loc
remiterilor.Daca un act sau o operatiune este nula ,anulata sau reziliata,inscrierea remiterilor
efectuate in temeiul acestora este stornata.Art.2176 din acelasi act normativ se refera la
garantiile creantelor inscrise in cont.

Garantiile reale sau personale,aferente creantelor inscrise in cont raman in fiinta si vor fi
exercitate asupra soldului creditor la incheierea contului,in limita creditului garantat.Daca o
creanta datorata de un fideiusor sau de un coobligat a fost inscris in cont,acesta ramane obligat
conform contractului de fideiusiune pentru cuantumul datoriei garantate fata de curentistul care
la incheierea contului are un sold creditor.

In caz de cesiune,de creanta inscrisa in cont (art.2179) inscrierea este facuta pe riscul
cesionarului,daca din vointa partilor nu rezulta altfel sau nu este facuta cu rezerva expresa
privind incasarea acesteia.Daca creanta nu a fost platita curentistul cesionar poate ,fie sa restituie
creanta cedentului,stornand partida din cont,fie sa isi valorifice drepturile impotriva debitorului.

Curentistul cedent poate storna creanta in tot sau in parte chiar si dupa executarea infructoasa a
debitorului,in proportia creantei ramase neacoperita prin executare.Aprobarea contului,extrasul
sau raportul de cont trimis de un curentist celuilalt se prezuma aprobat,daca nu este contestat de
acesta din urma in termenul prevazut in contract sau in lipsa unui termen,intr-un termen
rezonabil dupa practicile dintre parti sau potrivit uzantelor locului.

In lipsa unor astfel de practice de uzante,se va tine seama de natura operatiunilor si situatia
partilor.Aprobarea contului nu exclude dreptul de a contesta ulterior contul pentru erori de
inregistrare sau de calcul,pentru omisiuni sau dubla inregistrare in termen de o luna de la data
aprobarii extrasului sau raportului de cont,ori de la incheierea contului sub sanctiunea
decaderii.Contestarea contului se face prin scrisoare recomandata trimisa celeilalte parti in
termen de o luna.

Forma uzuala a contractului de cont current este cea bancara adica a contractului incheiat intr-o
banca si propriul sau client in vederea fructificarii banilor.

5
2.2.Efectele contractului de cont curent:

Contractul de cont curent produce anumite efecte juridice.Unele efecte ale contractului sunt
considerate principale(esentiale)iar altele secundare.

Ca efect al contractului de cont current proprietatea remiterilor se transfera primitorului prin

inregistrarea acestora in cont(art.2173 din Noul Cod Civil).Art.370 din Codul Comercial
prevedea ca efect al contractului de cont curent,prin inscrierea in cont a unei remiteri avand ca
obiect o anumita valoare patrimoniala,care opreste transmiterea dreptului de proprietate,privind
valoarea respective intre transmitator si primitor.

Unele efecte ale contractului de cont curent sunt considerate principale:novatia creantelor
reciproce si compensatia(art.370 Codul comercial prevedea si transferul dreptului de
proprietate)iar altele secundare: curgerea dobanzilor,inchiderea contului(art.370 Codul
commercial prevedea si curgerea dobanzilor si drepturile la comission si alte cheltuieli).

2.2.1.Efectele principale ale contractului de cont curent:

Novatia

Contractul de cont curent opereaza si o novatie,obligatia initiala se stinge si este inlocuita cu o

noua obligatie al carui temei este contractul de cont curent.Potrivit contractului initial,cel care a
primit marfa datora pretul.

Acest prêt a fost trecut in cont ca o creanta a celui care a transmis marfa atfel obligatia initiala de
plata a pretului a fost inlocuita cu o noua obligatie care apare in cont sub forma de credit si debit.

Indivizibilitatea

Ca efect al contractului de cont curent incheiat intre parti,sumele inscrise in cont pe baza
prestatiilor facute isi pierd indivizibilitatea,ele se contopesc intr-un tot indivizibil.

Compensatia

Contractul de cont curent are ca efect si o compensatie,deci datoriile reciproce ala partilor se
sting pana la concurenta debitului si creditului urmand a se plati eventual diferenta.

6
2.2.2.Efectele secundare ale contractului de cont curent:

Curgerea dobanzilor

Pentru sumele trecute in cont curg dobanzi in favoarea celui creditat,de la data inscrierii fiecarei
operatiuni pana la incetarea contractului.Dobanzile sunt comerciale si se socotesc pe zi,daca
partile nu s-au inteles altfel.

Dreptul la commission si alte cheltuieli

In cazul in care cu ocazia unei operatiuni,cel care primeste prestatia savarseste anumite servicii
care obisnuit se platesc(de exemplu commission),partea in cauza are dreptul sa se crediteze cu
suma ce i s-ar fi cuvenit,daca partile nu ar fi fost in raporturi de cont curent.De asemenea partea
care a facut anumite cheltuieli pentru o operatiune trecuta in cont(cheltuieli de posta,vama etc.)
are dreptul sa se crediteze in cont cu sumele respective.Aceste cheltuieli reprezinta o prestatie
pentru parte ace le-a facut si deci inscriu in cont.

2.3.Inchiderea contului curent

Inchiderea contului curent si lichidarea diferentei vor avea loc la termenele scadentei stabilite
prin conventie si in lipsa la 31 decembrie a fiecarui an.Inchiderea contului curent poate avea loc
in cursul executarii contractului la intelegerea partilor.

In ambele situatii se produce compensarea maselor indivizibile de credit in favoarea unui

curentist si debitor in sarcina celuilalt.Daca una dintre parti nu este de accord cu soldul
inregistrat in documentele celeilalte parti,lichidarea se face pe cale judecatoreasca.Pana la
solutionarea litigiului,soldul nu este producator de dobanzi deoarece creanta nu este lichida.

2.4.Incetarea contractului de cont curent

Contractul de cont curent inceteaza de drept la expirarea termenilor conveniti,expres de parti in

cuprinsul contractului sau ulterior prin conventie separate incheiata in forma scrisa.

In cazul contractului incheiat pe durata nedeterminata,fiecare parte poate declara acestuia la

incheierea contului instiintand-o pe cealalta parte cu 15 zile inainte.

7
 Cap.III.Contractul de cont curent in practica

Cea mai uzuală formă a contractului de cont curent este aceea bancară, adica a contractului
incheiat intre o bancă (institutia de credit) şi un client al sau in scopul de a facilita circulatia şi
fructificarea banilor. Banca poate interveni şi ca simplu intermediar intre doi profesionisti care
convin sa-şi lichideze operatiunile prin inregistrari in conturile ce le au deschise la aceeasi banca
sau la banci diferite. Cu toate că acest tip de contract se considera încheiat din momentul
realizării acordului de voinţă, executarea contractului este evidentiată prin inregistrarea contabila
a remiterii in cont si stabilirea soldului.Contul curent bancar este un instrument bancar, care
serveşte la pastrarea banilor si la efectuarea de plati, incasari sau transferuri bancare. Acesta
poate fi deschis în lei sau valută,iar sumele depuse în cont de titular (prin salariu sau depuneri)
beneficiaza de dobanda la vedere, nu au un termen prestabilit, iar accesul la acestea se face fara
restrictii.Avantajele încheierii unui contract de cont curent, pentru client, sunt legate de
avantajele aduse de contul curent: accesibilitate la sumele din cont; costuri mici; comoditate prin
folosirea serviciilor bancare la distanţă; economie de timp; control asupra tranzactiilor.În acest
caz,contractul de cont curent este definit ca fiind convenţia încheiată„intuitu personae” prin care
părţile, de regulă o bancă şi clientul ei, consimt că toate creanţele şi datoriile lor reciproce să
fuzioneze într-un sold unic care să definească poziţia unuia faţă decelălalt ca debitor sau creditor.
Un asemenea contract se poate încheia şi între două bănci sau între doi profesionisti care nu sunt
instituţii de credit, dar care consimt ca operaţiunile care se derulează între ei să fie înscrise în
cont curent.În derularea firească a relaţiilor bancher – client se disting trei momente:

1.deschiderea contului

– acest moment este condiţionat de existenţa capacităţii civile a titularului. În momentul

deschiderii contului, banca trebuie să-şi informeze clientul în legătură cu condiţiile de utilizare
ale acestuia, cu modalitatea de remunerare a diferitelor servicii efectuate prin cont. Documentele
necesare deschiderii contului curent sunt:

cartea de identitate;

formularul de deschidere cont curent .La deschiderea contului, banca prezintă clientului
Condiţiile Generale Bancare pentru Persoane Fizice care reprezintă cadrul general al relaţiei
Banca - Client, termenii şi condiţiilede utilizare ale produselor şi serviciilor Băncii, Ghidul
principalelor comisioane cât şi Lista de dobânzi in vigoare.

8
2.funcţionarea contului bancar

În conformitate cu înţelegerea stabilită (cel mai adesea printr-un contract), bancherul are
obligaţia ţinerii contului clientului şi a efectuării operaţiunilor ordonate de titular, cu verificarea
prealabilă a valabilităţii semnăturii. Banca trebuie să execute fiecare instrucţiune primită. În
cazul în care se constată unele erori, ca urmare a neclarităţii ordinelor primite de la clienţi, banca
este exonerată de orice răspundere. Fiecare operaţie este înregistrată în cont printr-un articol
contabil şi adusă la cunoştinţa clientului prin extrasul de cont periodic(conform înţelegerii
stabilite la deschiderea contului). Clientul are asupra băncii o creanţă egală cu soldul contului
deschis. În limita acestuia, el poate trage cecuri, ordona viramente sau retrage
numerar.Contabilitatea disponibilităţilor se realizează cu ajutorul contului 2511 Conturi
curente, cont bifuncţional din punct de vedere al soldului, cu funcţie contabilă de datorii(pasiv).
În creditul contului se evidenţiază sumele intrate reprezentând depuneri de numerar,încasări prin
virament, credite obţinute, dobânzi bonificate de bancă. În debitul contului sunt evidenţiate
sumele ridicate în numerar, plăţile efectuate prin virament, sume reprezentând rambursări de
credite, plăţi de dobânzi şi comisioane percepute de bancă etc. Soldul creditor reprezintă
disponibilităţi în lei sau valute aflate în cont la bancă pe numele titularului de cont.Soldul debitor
reprezintă credit în descoperire de cont (overdraft).Conturile curente sunt purtătoare de dobânda
la vedere. În urma calcului dobânzii poate rezulta:

dobânda de plătit , care pentru bancă este cheltuială, iar pentru client venit. Este dobânda care,
la scadenţă se înscrie în creditul contului curent, sporind astfel disponibilul din cont;

dobânda de încasat , care pentru bancă este venit, iar pentru client cheltuială.Este dobânda
care, la scadenţă se înscrie în debitul contului curent, fiind aferentă creditului overdraft (soldului
creditor al contului curent).Clientul plăteste băncii tarife şi comisioane diverse, pentru:
deschidere cont (deobicei, zero), gestionarea contului, eliberarea de extrase de cont, operaţiuni în
cont, alte servicii adiţionale.

3.închiderea contului

Durata pentru care se deschide un cont este în general nedeterminată. Închiderea contului poate
surveni atât din iniţiativa clientului, prin cererea rambursării soldului, cât şi conform hotărârii
băncii, în cazul clienţilor indezirabili. În funcţie de normele stabilite de BNR, conturile în care nu
s-a înregistrat nici o operaţiune timp îndelungat sunt închise.

9
 Concluzii:

Contract de cont curent – este folosit de profesionistii care au un volum mare de afaceri
reciproce, in localitati diferite una de alta. Se desfasoara operatiuni prin care o parte pune la
dispozitia celeilalte parti o valoare patrimoniala de orice fel, urmand ca suma cuvenita
transmitatorului sa fie depusa in contul curent.

 In toate situatiile este avantajoasa incheierea contractelor in forma scrisa.

 Se delimiteaza cu precizie etapa tratativelor de cea a desfasurarii raporturilor contractuale.
 Fiecare parte contractanta cunoaste cu exactitate drepturile si obligatiile sale.
 Se poate verifica mai usor modul in care partile isi indeplinesc obligatiile.

Expresia „materie comercială" cuprinde persoanele si afacerile care fac să circule mărfurile, care fac să
se întoarcă preţul de la consumator la producător, pentru că, atât “Noul Codul Civil cât si legile speciale
comerciale au drept obiect înlesnirea si organizarea acestui trafic"1.
Termenii de „persoane" si „afaceri" se referă la profesionisti si la actele de comerţ;
Profesionistii sunt persoanele care fac acte obiective de comerţ în nume propriu, cu titlu de profesie;
Afacerea, în sens larg priveşte „viata unei întreprinderi de la înfiinţare până la încetarea existentei sale,
iar în sens restrâns presupune o operaţiune sau un act de comerţ;
Actul obiectiv de comerţ este, în esenţă, orice act de intermediere purtat asupra unei operaţiuni de
schimb si care, de regulă, se exercită de un comerciant cu titlu de profesie, operaţiuni cărora li se poate
adaugă activitatea de producţie a mărfii pentru a fi destinata consumului.

10
Bibliografie:

1.Vasile Nemes-Drept comercial.Curs Universitar,Editura Universul Juridic,Bucuresti 2011

2.Francis Deak-Tratat de drept civil.Contracte speciale,Editura Universul Juridic Bucuresti 2007

3.Noul Cod Civil-Legislatie 2011

11