DICȚIONAR DE

PSIHOLOGIE

Valeria Jitaru
A
1. ABREACȚIE - termen folosit în psihanaliză pentru a desemna
eliberarea bruscă a unor tensiuni emoționale care fuseseră blocate în
inconştient şi care duc la unele exteriorizări emoționale ge- nerate de
reactivarea unor a- mintiri neplăcute. A. survine în condițiile
psihanalizei, ale unor tratamente psihoterapeutice sau ale unor
confidente, provocate prin substante psihotrope sau accidental
(consum de alcool). în psihanaliză, a. se provoacă în vederea
obținerii controlului conştient asupra situațiilor men- tionate şi
pentru a înlătura con- flictele latente.

2. AFEMIE - incapacitate de exprimare a ideilor şi sentimentelor

prin limbajul oral. Este cauzată de leziuni la nivelul emisferului
frontal sting sau la nivele subadia- cente.

3. ANIMISM - credinţă că orice lucru este animat şi purtător de

intenţie. Această atitudine se întâlneşte la copiii mici şi la populaţiile
primitive care sunt incapabile să-şi explice altfel fenomenele al căror
mecanism nu-l înţeleg.

2
B
4. BARAJ PSIHIC – suspendare, oprire bruscă și nemotivată a
unui act; simptom observant la schizofrenici. Apare și la subiecții
normali în condiții de stres ori extenuare. Ca teste de b. sunt
cunoscute și un tip al testelor de atenție concentrate, constând în
depistarea cât mai rapidă a unor semne date dintr-o varietate de semne
similar (ex. Tabelele de corectură Uourdon sau Pieron-Vaschide)

5. BEATITUDINE - stare de satisfacție totală, echilibrare spi-

rituală superioară, condiționată de înţelepciune; după P. Janet,
sentiment de bucurie complet însoțit de uitarea realității. Are un sens
apropiat de cel al fericirii dar nu identic cu acesta.

6. BOVARYSM - stare de insatisfacţie datorată decalajului existent

între aspiraţiile unei persoane care se iluzionează cu privire la ea
însăşi, care se închipuie diferită, superioară celei care este în realitate
şi condiţiile sale de viaţă

3
C
7. CONSTITUTIE SOMATOPSIHICĂ - înzestrarea, în
parte eredi- tară, în parte dobîndită, a indi- vidului, care se exprimă
prin în- făţişare, reactivitate, tempera- ment, predispoziție la
anumite boli, aptitudini etc

8. CÂRFOLOGIC- calificarea simptomului constînd din agitarea

permanentă a degetelor simulînd diverse gesturi adresate unor o-
biecte imaginare.

9. CULPABILITATE - stare a celui care a comis o faptă

condamnabilă.

D
10. DISMORFOFOBIE - iluzia de modificare a schemei
corporale ce constă în impresia de modifi- care a corpului în
întregime sau a unei părți din corp, însoțită de stări afective
penibile

11. DROMOMANIE - tendință ireistibilă spre

vagabondaj,' manifestată în stări psihopatice de origine toxică,
în stări post-critico ale epilepsiei, după encefalite sau
traumatisme craniene
4
E
12. ECMNEZIE - simptom (hipermnezie) de amintire
momentană, extrem de intensă, frecvent de tip eidetic, a unor
fapte ce pă- reau uitate. Se întîlnește în iste- rie, epilepsie şi în
stări de şoc emoțional.

13. ECOCHINEZIE - tendinte infan- tile de a imita actele

sau gesturile modelului, persoanei preferate, în prezența și în
ab- senta acestuia

F
14. FIGURABILITATE - în expresia psihanalitică,
„luarea în con- siderație a figurabilităţii" se re- feri la cerințele
cărora se supun fenomenele onirice și anume se- lecția şi
transformarea gîndurilor şi dorințelor, astfel îneit să fie
reprezentabile în imagini, mai ales în imagini vizuale. Deci
sînt selectionate acele semnifica- tii care se pretează la puneri
în scenă vizuală iar deplasarea este polarizată către imagini

15. FIZIONOMIE MORALĂ - în sens figurat, f.m.

desemnează tabloul trăsăturilor morale ale individului,
îmbinarea specifică a trăsăturilor pozitive şi negative,
„profilul" individual.
5
G
16. GNOZIE - capacitate perceptivă de recunoaștere a
obiectelor după însuşirile lor palpabile

17. GRANDOMANIE - atitudine iv- vorită dintr-o

hipertrofiere a con- ştiinţei de sine, datorită căreia individul se
apreciază pe sine și se comportă ca fiind foarte inte- ligent,
foarte valoros, „indiscu- tabil superior altora". G. este dată de
incapacitatea individului de a se autoaprecia corect și de- rivă
din individualism. Deseori g. frizează ridicolul și provoacă
ironie. în psihopatologie esu: mai frecvent întîlnit termenul du
idei de grandoare" asociate ce! mai adesea ideilor delirante de
persecuţie şi întilnito în para- noia şi în schizofrenia paranoidâ
şi, mai rar, în stările maniacale.

H
18. HIPOMIMIE - încetinire (sau dispariție) a mișcărilor
periferice ale expresiilor emoționale, diminuare a reacțiilor
mimice ce acompaniază comportamentele obişnuite

19. HEMISOMATOGNOZIE - sentimentul absenței

unei jumătăți a corpului, convingerea inexistenței acesteia, în
ciuda controlului vizual

6
I
20. INANIȚIE - stare patologică de depresiune a funcțiilor
vitale și psihice; epuizare cauzată de lipsa cronică de hrană.
Survine în urma unei privațiuni obiective de hrană sau a
refuzului ei, dato- rită hipobulimiei şi anorexiei. Când se pierd
2/5 din greutatea organismului moartea este iminentă.

21. INAPETENŢĂ - tendința de respingere a unor stimuli

sau complexe de stimuli într-o situație critică (boală, comă), în
timp ce în perioade normale aceștia provocau plăcere sau
satisfacție

J
22. JUSTIFICARE - particularitate a unor raționamente şi
acţiuni de a fi orientate către întemeierea unor interese
personale, satisfa- cerea unor năzuințe și sentimente care pot
să corespundă sau nu unor valori unanim acceptate. După Th.
Ribot, modalitate a logicii sentimentelor.

23. JUXTAPUNERE - punerea unor elemente alături

unul de altul, interpretarea lor fără între a vedea corelaţiile,
interactiunile şi interdependentele; deseori desemnează o
poziție mecanicistă în psihologic.

7
L
24.LABILITATE AFECTIVĂ
(VERSATILITATE TIMICĂ) - tulburare de
afectivitate constând în trecerea rapidă de la o starețele bună
dispoziție la una rea. întîlnită în manic, psihopatii, isterie,
paralizie generală progresivă, stări de involuție senilă,
epilepsie, hipertiroidism, stări de intoxicație alcoolică.

25. LABIOLECTURĂ - citire a vorbirii după mişcările

buzelor și limbii celui ce vorbeşte. Aptitudine foarte
dezvoltată la neauzitori.

26. LATERALITATE - dominanţă funcţională a unei

laturi a corpului uman asupra celeilalte, dominanţă care se
manifestă în special în preferinţa de a se servi în mod electiv
de un ochi sau de unul dintre braţe pentru a executa operaţii
care cer o oarecare precizie

M
8
27. MEGALOMANIE - (gr. inegal niare, mania
nebunie), stare psihopatologică caracterizată prin alterarea
autoaprecierii propriei personalități, în sensul amplificării
importanței sociale a aces- teia. Megalomanii nu numai că au
sentimentul patologic al gran- doarei propriei personalități (se
consideră a fi: artiști sau savanţi de renume mondial, eroi sau
conducători celebri de oşti), dar se și comportă ca atare. Se
întâlnește în unele boli mintale (paranoia, schizofrenie).

28. MISONEISM - (gr. raiseoa uri, neos nou), atitudine

ostilă față de orice este nou și implică schimbări.
Caracteristică pentru mentalitățile primitive conservatoare sau
reacționare

N
29. NOMADISM - tendință ce se manifestă prin
instabilitate a do- miciliului, dictată, în condiții normale, de un
mod de viață spe- cific (de ex. pastoral). Se manifestă și ca
sindrom patologic la unii psihopați.

30. NEVROZISM - simptom de hiperactivism nervos,

mental și fizic, în condiții de iritabilitate, mare variabilitate de
dispoziție afectivă şi rapidă fatigabilitatc. H. Eyserick
foloseşte acest ter- men pentru a institui un criteriu tipologic,
alături de altul privind introversiunea și extroversiunea

9
O
31. OBISNUIRE - fenomen psihofiziologic studiat și
denumit astfel (habituation) de K. Hernandez- Peon (1960) și
care constă în re- ducerea activărilor reticulare ne- specifice în
urma prezentării re- petate a stimulului. K. Pribratn explică o.
prin impulsuri frena- torii de la cortexul frontal la sistemul
reticular. Reflexele de orientare dispar şi se instalează
neatenția sau o stare apropiată de aceasta în care funcționează
precumpănitor automatismul.

32. OBNUBILARE - tulburare de conștiință, stare

patologică de „întunecare a minţii", de încetinire sau
întrerupere a activității normale de cunoaștere, conștiința o.
fiind ca „acoperită de ceaţă": este, periodic, frecventată de
scurte momente de iluminare". Simptomul exprimă o suferinţă
cerebrală fie primară, fie sur- venită în cursul unei alte boli

10
P
33. PASEISM - orientare exagerată spre trecut şi idealizarea
lui, însoțită uneori de nesocotirea prezentului și de lipsa de
preocupare pentru viitor. In caracterologie, p. se califică prin
secundaritate. Luat ca o concepție, p. propagă
conservatorismul sau cere întoarcerea la moduri de viață
revolute.

34. PATERNALISM - înclinare excesivă de protejare și

tutelare, chiar ținere în subordonare totală a copiilor și
tinerilor de pe poziții reale sau asumate de pater, ceea ce
reduce sau suprimă independența tinerilor şi posibilitățile lor
de dezvoltare adultă în condițiile unor experiențe autentice și a
deplinelor responsabilități

Q
11
35. QUINIAN BOOTSTRAPPING - o teorie
conform căreia oamenii construiesc concepte complexe din
cele primitive printr-un proces de bootstrapping. Conform
acestei idei, bebelușii învață simboluri conceptuale separat și
mai târziu leagă aceste simboluri unul cu celălalt, ceea ce îi
face să deducă concepte mai mari. De exemplu, copiii mici
înțeleg în cele din urmă că numerele se potrivesc cu cuvintele
care apar secvențial unu, doi, trei și așa mai departe, iar acest
lucru le permite să facă saltul conceptual pentru a înțelege că
numerele au o ordine secvențială care constituie numărarea

R
36. RAPTUS - impuls brusc şi necontrolabil care pune
subiectul în situația de a îndeplini acte violente și grave
(violenţă, sinucidere, omoruri). Realizare bruscă unei idei a
delirante. Simptom al epilepsici, al schizofrenici și al psihozei
maniaco-depresive (r. melancolicilor), ,,amok"

37. REDUPLICARE - simptom psihopatologic

caracterizat prin faptul că bolnavul, în cadrul unui proces
confabulatoriu, afirmă existența a două obiecte, persoane,
situații identice, din care numai una este reală, cealaltă fiind
produsul imaginației sale. R. apare frecvent în schizofrenie,
parafrenie, paranoia etc

12
S
38. SENTIMENTALISM - mentalitate subordonată
sentimentelor şi nu raţiunii; concepție după care. în viață și în
activitate; omului, rolul decisiv revine sentimentelor

39. STIMUL - fenomen susceptibil de a provoca o reacţie, o

conduită specifică unui organism

40. STUPOARE - starea de tulburare accentuată a

conștiinței în care activitatea psihomotorie a persoanei pare
suspendată; cel în cauză nu mai răspunde la întrebări, nu mai
reacționează la excitanți decît atunci cînd aceştia sint foarte
puternici, conduita lui fiind ruptă de legăturile cu mediul.

13
T
41. TEAMĂ - stare sau proces emoțional negativ implicitul
insecuri- tate, nelinişte, alarmă, agitație și tendință de evitare
în legătură CLI un pericol iminent sau înde- părtat. Se
deosebeşte de frică și angoasă ce sînt fără obiect. Patologic,
teama evoluează spre sindromul obsesivofobic pe cînd frica
trece în angoasă și fobie

42. THANATOS - termen utilizat destul de rar în

psihanaliză, pentru a desemna pulsiunile morții în opoziție cu
pulsiunile vieții . Utilizarea termenului de t. subliniază
caracterul radical al dualismului pulsional şi al universalității
acestor două mari categorii de pulsiuni.

14
U
43. UITARE - proces negativ al memoriei constînd din
scoaterea din stoc a informației, pierderea amintirilor în urma
stingerii legăturilor temporare sau a destructurării sistemului
de cunoştinţe acumulate, unele din ele ajungînd să fie izolate
și să nu poată fi recuperate pe cale asociativă. U. poate fi
integrală sau parțială, definitivă sau provizorie ca în cazul
reminiscenței. Procesul U. se dezvoltă treptat şi poate fi repre-
zentat printr-o curbă

44. ULTRAPARADOXAL - a patra fază din stările

fazice (descrise de Pavlov) prin care trece scoarta cerebrală de
la excitație la inhibiție, caracterizîndu-se nu doir prin faptul că
la o excitație slabă, se produce o reacție puternică, şi la una
puternică o reacție slabă (faza paradoxală) ci și prin inversarea
răpăitului semantic dintre excitanți. Astfel, se obține efect
pozitiv la excitanti condiționați inhibitori și absența ci la
excitanti condiționati pozitivi.

15
V
45. VID MENTAL - simptom de oprire şi golire de orice
conținut a activității mentale, respectiv absență a amintirilor,
ideilor și evenimentelor afective. Sens apropiat de vacuum
psihic.

46. VIRSTĂ MENTALĂ - termen introdus de Binet

pentru a dife- renția nivelul intelectual infantil de vîrsta
cronologică. V.m. se stabilește însă prin calculul sta- tistic al
performanțelor intelec- tuale de care sînt capabili copiii
normali la anumite vîrste, obținînd astfel un sistem de etalon
are aproximat genetic. în testările individuale se constată apoi
dacă este o coincidenţă între vîrsta cronologică şi v.m,, dacă
aceasta este superioară primei.

X
47. XENOFOBIE - fenomen de patologie socială constând
din teama și ostilitatea față de străini, de toți cei de altă
provenientă geografică și naționalitate. Stare primitivă,
cultivată și speculată de curentele reacționare, sovine

16
Y
48. YERKES-DODSON’S LAW - Teoria care susține
că, pentru ca performanța să fie optimă, cantitatea de excitare
necesară trebuie optimizată. Prea multă sau prea puțină
stimulare va duce la o performanță mai slabă.

Z
49. ZEL - devotament față de cauză sau persoană, ardoare și
dăruire totală în îndeplinirea iniei acţiuni

50. ZOOPATIE - trăsătură a delirului în care bolnavul

crede că are un animal în corp. sau că s-a transformat în
animal

17