Exerciții de analiză de traseu

Traseul este în ritm sinusal pentru că: unda P este vizibilă în toate derivaţiile;
ritmul este regulat; axul undei P este la + 300 (unda P este pozitivă şi are
amplitudine egală în DI şi DII).

Frecvenţa = 93/min (1500/16 mm).

Unda P: morfologie normală; amplitudine sub 2 mm; durată de 0,08 sec (2 mm x

0,04 sec = 0,08 sec).

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS: morfologie normală; durată normală, de 0,08 sec (2 mm x 0,04

sec); axul electric este deviat în cadranul IV (DI pozitiv, aVF negativ), la
aproximativ – 150 (QRS este în DII aproape echidifazic dar mai pozitiv, deci axul
este puţin spre sensul DII. Pe de altă parte se observă că QRS din aVF are un
aspect simetric cu cel din DII, ceea ce înseamnă că axul electric se află chiar pe
bisectoarea dintre derivaţiile perpendiculare pe DII şi aVF, respectiv aVL şi DI);
amplitudinile undelor sunt normale.

Faza terminală are aspect normal: segmentul ST este supradenivelat în unele

derivaţii, dar punctul J este pe linia izoelectrică iar supradenivelarea este oblic
ascendentă, ceea ce constituie o variantă de normal; undele T sunt mai ascuţite
în precordiale, dar îşi păstrează asimetria.
Traseul este în ritm sinusal pentru că: unda P este vizibilă în toate derivaţiile; ritmul
este regulat; axul undei P este la + 600 (unda P este pozitivă şi are amplitudinea
cea mai mare în DII).

Frecvenţa = 75/min (prin metoda rapidă).

Unda P: morfologie normală; amplitudine sub 2 mm; durată de 0,10 sec (2,5 mm x
0,04 sec = 0,10 sec).

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS: morfologie normală, cu o mică undă Q în derivaţiile inferioare,

probabil poziţională; durată normală, de 0,08 sec (2 mm x 0,04 sec); axul electric
este în cadranul I (DI pozitiv, aVF pozitiv), la aproximativ = 600 (QRS este
echidifazic în aVL); tranziţia în derivaţiile precordiale de la modelul rS la modelul Rs
se face în V2, este variantă de normal; amplitudinile undelor sunt normale.

Faza terminală are aspect normal: segmentul ST este supradenivelat în unele

derivaţii, dar punctul J este pe linia izoelectrică iar supradenivelarea este oblic
ascendentă, ceea ce constituie o variantă de normal; undele T au polaritate normală
și sunt mai ascuţite în precordiale, dar îşi păstrează asimetria, ceea ce indică un
aspect în limitele normalului.
Traseul este în ritm sinusal pentru că: unda P este vizibilă în toate derivaţiile;
ritmul este regulat; axul undei P este la + 300 (unda P este pozitivă şi la fel de
înaltă în DI şi DI, iar în DIII este echidifazică, deci axul ei este perpendicular pe
DIII).

Frecvenţa = circa 85/min (prin metoda rapidă).

Unda P: morfologie normală; amplitudine de maxim 2 mm; durată de 0,08 sec (2

mm x 0,04 sec = 0,08 sec); intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS: morfologie normală; durată normală, de 0,08 sec (2 mm x 0,04

sec); axul electric este deviat în cadranul IV (DI pozitiv, aVF negativ), la
aproximativ -200 (derivaţia cea mai aproape de echidifazic este DII, iar complexul
QRS este mai pozitiv, deci axul este puţin spre sensul DII); amplitudini normale ale
undelor.

Faza terminală are aspect normal: segmentul ST este uşor supradenivelat în

unele derivaţii, dar punctul J este pe linia izoelectrică iar supradenivelarea este
oblic ascendentă, ceea ce constituie o variantă de normal; undele T sunt în
general rotunjite şi asimetrice, negative în V1 şi aplatizate în DIII, ceea ce indică
un aspect în limitele normalului.
Traseul este în ritm sinusal pentru că: unda P, deşi de mică amplitudine, este
vizibilă în toate derivaţiile; ritmul este regulat; axul undei P este între +600 şi +750
(unda P este pozitivă şi la fel de amplă în DII şi aVF, ceea ce înseamnă că axul ei
este pe bisectoarea dintre cele două derivaţii, dar unda P este aproape
echidifazică în aVL, deci axul ar fi perpendicular pe DII).

Frecvenţa = 75/min (prin metoda rapidă).

Unda P: morfologie normală; amplitudine de maxim 1 mm; durată de 0,08 sec (2

mm x 0,04 sec = 0,08 sec în DII).

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS: morfologie normală, mic Q în derivaţiile inferioare, probabil

poziţional; durată normală, de 0,08 sec (2 mm x 0,04 sec); axul electric este în
cadranul I, verticalizat, la circa + 850 (DI aproape echidifazic, puţin pozitiv, aVF
pozitiv şi amplu); amplitudinea undelor R este la limita superioară a normalului:
maxim 16 mm în derivaţiile planului frontal, maxim 18 mm în precordiale.

Faza terminală are aspect normal: segmentul ST este uşor supradenivelat în V2-
V3, dar punctul J este pe linia izoelectrică iar supradenivelarea este oblic
ascendentă, ceea ce constituie o variantă de normal; undele T sunt pozitive și
asimetrice, deci normale.
Traseul este în ritm sinusal pentru că: unda P este vizibilă în toate derivaţiile;
ritmul este regulat; axul undei P este la + 600 (unda P este pozitivă şi cea mai
amplă în DII).

Frecvenţa = puţin peste 100/min (prin metoda rapidă).

Unda P: morfologie normală; amplitudine de maxim 2 mm; durată de 0,08 sec (2

mm x 0,04 sec = 0,08 sec în DII).

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS: morfologie în limite normale, mic Q în DIII, probabil poziţional şi

complex crestat în DIII şi aVF, dar în lipsa duratei crescute a QRS şi a morfologiei
sugestive în precordiale nu putem vorbi de o tulburare de conducere pe ramurile
fasciculului Hiss; durată normală, de 0,08 sec (2 mm x 0,04 sec); axul electric este
în cadranul I, la 300 (DI pozitiv, aVF pozitiv, DIII echidifazic); amplitudinea undelor
R este normală.

Faza terminală are aspect în limite normale: segmentul ST este uşor

supradenivelat în V2, V3, DI şi DII, dar punctul J este pe linia izoelectrică iar
supradenivelarea este oblic ascendentă, ceea ce constituie o variantă de normal;
undele T au polaritate normală și sunt asimetrice, deci normale.
Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă în toate derivaţiile
Ø Ritmul este regulat
Ø Axul undei P este la + 600 (unda P este pozitivă şi mai amplă în
DII).

Frecvenţa = 75/min.

Unda P:
Ø Morfologie normală;
Ø Amplitudine sub 2 mm;
Ø Durată de 0,08 sec (2 mm x 0,04 sec = 0,08 sec).

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS:
Ø Amplitudini crescute ale undelor R în V4-V6, cu cea mai mare
amplitudine în V5 = 27 mm;
Ø Indicele Sokolow-Lyon = 40 mm (S din V2 = 13 mm + R din V5
= 27 mm);
Ø Durată normală, de 0,08 sec (2 mm x 0,04 sec);
Ø Axul electric este în cadranul I (QRS pozitiv în DI şi aVF), la
circa + 500 (DII are R cel mai amplu, iar QRS în aVL este
aproape echidifazic, dar puţin pozitiv).

Faza terminală are aspect normal:

Ø Segmentul ST este subdenivelat în V6, dar sub 1 mm;Undele T
sunt pozitive, rotunjite şi asimetrice.

Concluzie: HVS
Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă în toate derivaţiile;
Ø Ritmul este regulat;
Ø Axul undei P este la + 600 (unda P este pozitivă şi mai amplă în
DII)

Frecvenţa = 75/min.

Unda P:
Ø Morfologie normală (mai ascuţită în derivaţiile bipolare, dar fără
alte criterii de anormalitate);
Ø Amplitudine sub 2 mm;
Ø Durată de 0,08 sec (2 mm x 0,04 sec = 0,08 sec).

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS:
Ø Amplitudini crescute ale QRS în precordiale, cu cel mai adânc
S în V2 (17 mm) şi cel mai înalt R în V5 (27 mm);
Ø Indicele Sokolow-Lyon = 44 mm (S din V2 + R din V5);
Ø Durată de 0,12 sec în V2 (3 mm x 0,04 sec);
Ø Axul electric este în cadranul I (QRS pozitiv în DI şi aVF), la +
600 (DII are R cel mai amplu, iar QRS în aVL este echidifazic).

Faza terminală are aspect normal.

Concluzie: HVS
Ø Criteriul de ritm sinusal este mai greu de stabilit, deoarece în
majoritatea derivaţiilor există artefacte, precum şi unda U (mai
vizibilă în V2-V4) care dau aspect de fibrilaţie atrială. Dacă privim
cu atenţie în V1 vom observa undele P care apar regulat. Traseul
este în ritm sinusal,cu axul undei P la + 600 (unda P este mai bine
vizibilă în DII).

Ø Frecvenţa = 75/min.

Ø Unda P: vizibilă cu dificultate, amplitudine şi durată reduse.

Ø Intervalul PR = 0,18 sec în V1-V2 (4,5 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS:
Ø Amplitudini crescute ale QRS în derivaţiile planului frontal (R în aVL
= 19 mm, S în DIII = 20 mm) şi în precordiale (R în V6 = 20 mm, S în
V2 = 16 mm);
Ø Indicele Sokolow-Lyon = 36 mm (S din V2 + R din V6);
Ø Durata QRS de 0,10 sec (2,5 mm x 0,04 sec);
Ø Axul electric este în cadranul IV (QRS pozitiv în DI şi negativ în
aVF), la – 300 (DII echidifazic).

Faza terminală are aspect de modificări secundare:

Ø În V4-V6 segmentul ST este subdenivelat, dar sub 1 mm;
Ø Punctul J se află foarte aproape de linia izoelectrică;
Ø Unda T este negativă în derivaţiile stângi şi în V4;
Ø În DI şi avL se vizualizează aspectul tipic de modificări secundare de
fază terminală.

Concluzie: HVS cu deviere axială stângă şi modificări secundare de fază

terminală
Ø Nu se vizualizează unde P în nici o derivaţie. Ele sunt înlocuite cu
nişte unde vizibile în V1 şi DIII, cu frecvenţa mare, de circa 350/min
(distanţa între unde = 4 mm). Acest fapt, asociat cu apariţia
neregulată a complexelor QRS, conduce la diagnosticul de fibrilaţie
atrială.

Ø Frecvenţa nu se poate determina pe traseu, deoarece nu există

intervale constante RR. În cazul fibrilaţiei atriale frecvenţa se
determină prin auscultaţia cordului.

Ø Intervalul PR nu se determină, deoarece nu există undă P.

Complexul QRS:
Ø Amplitudini crescute ale QRS în derivaţiile precordiale stângi (R
în V5 = 21 mm, R în V6 = 19 mm);
Ø Indicele Sokolow-Lyon = 29 mm (S din V2 + R din V5);
Ø Durată de 0,10 sec (2,5 mm x 0,04 sec);
Ø Morfologie RSR` în V1, ceea ce asociat cu durata QRS în limita
normală permite diagnosticul de bloc minor de ramură dreaptă;
Ø Axul electric este în cadranul IV (QRS pozitiv în DI şi negativ în
aVF), la – 300 (DII echidifazic).

Faza terminală are aspect tipic de modificări secundare în V5-V6.

Concluzii:

Ø Fibrilaţie atrială

Ø Posibil HVS cu modificări secundare de fază terminală. Deşi

indicele Sokolow-Lyon nu este atins, amplitudinea R din V5-V6
şi modificările secundare de fază terminală ne permit să
susţinem diagnosticul de HVS.

Ø Bloc minor de ramură dreaptă

Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă (cu dificultate) în mai multe
derivaţii, mai bine în aVL, V1-V4
Ø Ritmul este regulat

Frecvenţa = circa 65/min

Unda P: în limite normale de durată şi amplitudine, se

vizualizează cu dificultate

Intervalul PR = 0,28 sec (7 mm în V1 x 0,04 sec)

Complexul QRS:
Ø Durată de 0,16 s (4 mm x 0,04 s)
Ø Aspect QS în V1 şi R lărgit în V5, V6
Ø Unda S adâncă în V2-V3, trebuie explorări
complementare pentru a stabili dacă există HVS
Ø Axul electric este în cadranul IV (QRS pozitiv în DI,
negativ în aVF), la - 600 (QRS echidifazic în aVR)

Modificări secundare de fază terminală în toate derivaţiile –

faza terminală se opune complexului QRS

Concluzie: BAV de gradul I, BRS.

Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă în toate derivaţiile
Ø Ritmul este regulat
Ø Axul undei P este la + 750 (unda P este pozitivă și
cu amplitudine egală în DII şi aVF)

Frecvenţa = 55/min (1500/27)

Unda P: în limite normale de morfologie, durată şi

amplitudine.

Intervalul PR = 0,20 sec (5 mm în DII x 0,04 sec).

Complexul QRS:
Ø Durată de 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec)
Ø Aspect QS în V1 şi R lărgit şi crestat în V5, V6
Ø Unda S adâncă în V2, posibil HVS
Ø Axul electric este în cadranul IV (QRS pozitiv în DI,
negativ în aVF), la - 300 (QRS echidifazic în DII)

Modificări secundare de fază terminală în toate derivaţiile –

faza terminală se opune complexului QRS.

Concluzie: bradicardie sinusală, BRS

Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă în majoritatea derivaţiilor
Ø Ritmul este regulat
Ø Axul undei P este la + 600 (unda P este pozitivă şi
mai amplă în DII)

Frecvenţa = 75/min

Unda P: în limite normale de morfologie, durată şi

amplitudine

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec)

Complexul QRS:
Ø Durată de 0,14 sec (3,5 mm în V6 x 0,04 sec)
Ø Aspect QS în V1, V2 şi R lărgit şi crestat în V6
Ø Axul electric este în cadranul IV (QRS pozitiv în DI,
negativ în aVF), la - 400 (QRS aproape echidifazic,
predominent negativ în DII)

Modificări secundare de fază terminală în toate derivaţiile

– faza terminală se opune complexului QRS.

Concluzie: BRS
Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este bine vizibilă în derivaţiile toracice
Ø Ritmul este regulat
Ø Axul undei P este la + 300 (unda P este pozitivă şi
cu acceaşi amplitudine în DI şi DII)

Frecvenţa = circa 65/min, cu uşoare variaţii determinate

probabil de respiraţie (fiziologic)

Unda P: în limite normale de morfologie, durată şi

amplitudine

Intervalul PR = 0,20 sec (5 mm x 0,04 sec, mai bine

vizibil în precordiale)
Complexul QRS:
Ø Durată de 0,12 sec (3 mm x 0,04 sec)
Ø Aspect de R lărgit şi crestat în V5, V6
Ø Unda S adâncă în V2, posibil HVS – sunt necesare
explorări suplimentare pentru confirmarea
diagnosticului
Ø Axul electric este în cadranul IV (QRS pozitiv în DI,
negativ în aVF), la – 400 (QRS aproape echidifazic,
predominent negativ în DII)

Modificări secundare de fază terminală în toate derivaţiile

– faza terminală se opune complexului QRS.

Concluzie: BRS
Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă (mai ales în DII)
Ø Ritmul este regulat
Ø Axul undei P este la + 600 (unda P este mai înaltă
în DII

Frecvenţa = 75/min

Unda P: în limite normale de morfologie, durată şi

amplitudine

Intervalul PR = 0,18 sec (4,5 mm x 0,04 sec în DII)

Complexul QRS:
Ø Durată de 0,12 sec (3 mm x 0,04 sec în V1)
Ø Aspect de R lărgit şi crestat în V1
Ø Unda S lărgită în precordialele stângi
Ø Axul electric este la + 900 (QRS aproape echidifazic
în DI, pozitiv în aVF)

Modificări secundare de fază terminală în V1 – faza

terminală se opune complexului QRS.

Concluzie: BRD
Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă în toate derivaţiile
Ø Unda P apare regulat
Ø Axul undei P este la 00 (unda P este pozitivă şi amplă în
DI, cu amplitudine foarte mică în aVF.

Frecvenţa ritmului sinusal = 88/min.

Unda P: în limite normale ca morfologie, durată şi amplitudine.

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS al ritmului de bază: argumente pt HVS:
Ø S în V2 = 38 mm, indicele Sokolow-Lyon = 48 mm
Ø Morfologia QRS: R mic și S adânc în V1V2, absenţa Q în
derivaţiile stângi
Ø Durată la limita superioară a normalului de 0,10 sec
Ø Axul electric la 00 (DI pozitiv, aVF echidifazic)
Ø Tulburări minore de conducere vizibile în planul frontal
(QRS crestat), care pot să apară în HVS.

Faza terminală prezintă modificări probabil mixte în derivaţiile

stângi – ST subdenivelat orizontal, T negativă.

ESV: bătaie care apare precoce, QRS lărgit, cu morfologie şi

amplitudine modificate, cu pauză post-ES compensatorie.

Concluzie: ritm sinusal; ESV; HVS.

Observăm o tahiaritmie cu următoarele caractere:
Ø Ritmul este regulat
Ø Frecvenţa complexelor QRS este de 150/min
Ø Complexele QRS sunt înguste – ritm supraventricular.

În derivaţiile inferioare se observă undele F ”în dinţi de

fierăstrău”, cu frecvenţa de 300/min (apar la distanţă de 5 mm),
caracteristice flutterului atrial, precum şi absenţa liniei
izoelectrice.

Concluzie: flutter atrial cu conducere regulată 2/1.

Flutter atrial, cu caracterele cunoscute:
Ø Undele F în ”dinţi de fierăstrău”
Ø Frecvenţa de aproximativ 300/min
Ø Absenţa liniei izoelectrice.

În acest caz NAV a instituit un BAV II de grad înalt (3/1, 4/1)

care alternează cu BAV II cu conducere 2/1, oferind astfel
condiţii hemodinamice mai favorabile miocardului ventricular
decât în traseul precedent.

Raportul de conducere A-V este variabil, ceea ce poate

duce la confuzie cu fibrilația atrială (în cazul în care undele
F nu se văd bine).

Concluzie: flutter atrial cu conducere neregulată.

Traseul nu este în ritm sinusal pentru că nu se vizualizează
unda P în nici o derivaţie. Aceasta este înlocuită cu undele f de
fibrilaţie atrială, vizibile în mai multe derivaţii (bipolare, V1-V3),
cu următoarele caractere:
Ø Unde cu intervalul de apariţie între 2,5-4 mm, ceea ce
corespunde unei frecvenţe de 350-600/min
Ø Absenţa liniei izoelectrice
Ø Apariţia neregulată a undelor f.

Complexele QRS sunt înguste, de tip supraventricular.

Stimulii atriali au o frecvenţă foarte mare şi se instalează un

BAV II de grad înalt, care protejează hemodinamic ventriculii.
Trecerea stimulilor prin NAV se face aleator, când stimulii
găsesc NAV în perioadă excitabilă. Complexele QRS apar
neregulat, fapt evident la auscultaţia inimii şi la palparea
pulsului.

Observaţie: fibrilaţia atrială nu modifică complexele QRS

şi faza terminală, astfel că pe traseu se pot evidenţia
modificări patologice ale acestora.

Concluzie: fibrilație atrială.

Traseul nu este în ritm sinusal – nu se vizualizează unda P cu
caractere de normalitate în nici o derivaţie.

Unda P este înlocuită cu undele f de fibrilaţie atrială, vizibile

mai bine în V1.

Complexele QRS sunt înguste, de tip supraventricular şi apar

neregulat.

Axul QRS este la +300 (pozitiv în DI şi aVF, echidifazic în DIII).

Concluzie: fibrilaţie atrială.

Traseul nu este în ritm sinusal pentru că nu se vizualizează
unda P cu caractere de normalitate în nici o derivaţie.

Unda P este înlocuită cu undele f de fibrilaţie atrială, vizibile în

mai multe derivaţii.

Complexele QRS au următoarele caracteristici:

Ø Apar neregulat
Ø Sunt largi, cu aspect RSR` în V1V2 şi cu undă S largă în
V5V6, sugerând diagnosticul de BRD
Ø Axul QRS este la + 600.

Segment ST subdenivelat și unde T negative în DII, DIII, aVF,

semnificând curent de ischemo-leziune inferioară.

Concluzie: fibrilaţie atrială; BRD; curent de ischemo-leziune

inferioară.
Pe traseu se vizualizează o tulburare de ritm cu frecvenţă de
165/min (1500/9), cu ritmul regulat.

Complexele QRS sunt largi, ceea ce poate semnifica o TPV,

care are frecvenţa între 140-250/min.

Forma aberantă a complexelor QRS indică originea

ventriculară a focarului ectopic.

Concluzie: TPV.
Traseul este în ritm sinusal pentru că:
Ø Unda P este vizibilă în toate derivaţiile
Ø Ritmul este regulat
Ø Axul undei P este la 00 (unda P este pozitivă în DI şi
echidifazică în aVF).

Frecvenţa = circa 100/min.

Unda P: în limite normale ca morfologie, durată şi amplitudine.

Intervalul PR = 0,16 sec (4 mm x 0,04 sec).

Complexul QRS:
Ø Morfologie normală
Ø Durată normală, de 0,10 sec (2,5 mm x 0,04 sec)
Ø Axul electric este în cadranul I, la + 300 (DI pozitiv, aVF
pozitiv, DIII echidifazic)
Ø Amplitudinile undelor sunt normale
Ø Se observă o undă Q patologică în DIII (are amplitudine
egală cu a undei R, cu durata peste 0,4 sec) şi aVF.

Faza terminală are aspect în limite normale, cu unda T

aplatizată în derivaţiile inferioare.

Concluzie: tahicardie sinusală; sechelă de IM inferior.