ORGANE DE

MAȘINI

ESEU
ARMĂTURI

Ioniță Alex Claudiu

Grupa 1, Anul III, Seria A
 Armăturile sunt desemnate ansamblul organelor de maşini
montate pe o instalaţie (conducte, rezervoare, etc.) ce conţine un fluid.
Armăturile au rolul de a modifica, de a menţine sau de a
întrerupe circulaţia acelui fluid. Armăturile pot fi clasificate :
 după modul de utilizare: cu posibilitate de reglare a debitului sau
nu
 după modul de deplasare al obturatorului: liniare sau unghiular
 după sensul de curgere al fluidului în raport cu deplasarea
obturatorului: paralel sau perpendicular
Clasificare după modul de utilizare:
1. armături de comandă
2. armături de izolare (clapete de reţinere)
3. armături de reglaj
4. armături de siguranţă
Armături de comandă - au rolul de a modifica debitul fluidului
la trecerea acestuia prin armătură. Aceste armături se numesc
robinete.
Armături de izolare – au rolul de a permite circulaţia fluidului
numai într-un singur sens . Aceste armături se numesc clapete sau
supape de sens.
Armături de reglaj - sunt destinate menţinerii la valori
prestabilite a unor parametri funcţionali (presiune, temperatură, debit)
ai fluidului . Aceste armături se numesc vane .
Armături de siguranţă - au rolul de a limita presiunea fluidului
din circuit la o valoare maximă admisibilă. Aceste armături se numesc
supape de siguranţă.
Alcătuirea armăturilor:
1. obturator = este plasat in locul de trecere a debitului pentru
reducerea acestuia
2. capac = parte a robinetului care contine etansarea tijei
3. tija de acționare = leagă dispozitivul de actioanare de obturator
4. scaun = suprafaţă de etanşare a obturatorului in pozitia închis
5. dispozitiv de acţionare = roată de manevră sau pârghie pentru
actionarea uzuală mecanică

1. Armături de comandă
Considerând poziţia relativă între direcţia de curgere a fluidului (prin
armătură) şi direcţia de deplasare a obturatorului, drept un criteriu de clasificare
a armăturilor de comandă, atunci putem deosebi trei tipuri de robinete:
 robinete cu ventil: elementul de reglare se deplasează pe aceaşi direcţie
cu fluidul
 robinete cu sertar: elementul de reglare se deplasează pe direcţie
perpendiculară curgerii fluidului. Aceste robinete poartă şi numele de
“vane’’
 robinete cu cep: elementul de reglare se roteşte în jurul axei sale, direcţia
de circulaţie a fluidului prin robinet este perpendiculară pe această axă
Deschiderea sau închiderea robinetului se face manevrând roata (1) care va roti
tija filetată (2).
Prin intermediul cuplei
cinematice şurub-piuliţă
ventilul (6) se va deplasa
pe verticală . Deplasarea
pe verticală a ventilului
produce modificarea
distanţei (deci a secțiunii)
dintre aceasta şi scaunul
(7), prin urmare
modificarea debitului fluidului.
 Într-o instalaţie de încălzire trebuie sa fie posibil reglarea
debitului la fiecare corp de încălzire, la fiecare coloană sau la coloana
de distribuţie principală. Pentru aceasta se utilizează diferite robinete
cu ventil: robinete manuale pentru alimentarea la fiecare corp de
încălzire, racorduri de reglaj pe returul corpurilor de încălzire şi
robinete pentru echilibrajul coloanelor şi a coloanei de distribuţie
principală.

Robinete pentru echilibrajul coloanelor

Robinetele pentru echilibrajul coloanelor şi a coloanei de
distribuţie principală sunt armaturi ce permit echilibrarea circuitelor
fară a avantaja un circuit în detrimentul altuia. Modelul prezentat în
figura următoare este utilizat atât în instalaţii de distribuţie a apei cât
şi în instalaţii de încălzire sau de răcire Anumite modele sunt realizate
din fontă sau din bronz, conectarea lor în instalaţii efectuâdu-se prin
racorduri filetate sau prin flanşe.
Aceste robinete asigură numeroase funcţii:
 reglaj
 izolare
 golire
 măsoară pierderea de sarcină
 măsoară le debitul
 citirea valorilor prereglate
 prereglaj
Sarcinile care actioneaza asupra obturatorului depind de :
 forma geometrică a suprafeţei de etanşare
 soluţia constructivă
 tipul etanşării
 tipul acţionarii

Robinete cu piston
O variantă de robinet cu ventil este robinetul cu piston al cărui
obturator (piston culisant între două garnituri de etanșeitate torice) se
deplasează perpendicular pe axa de curgere a fluidului. Robinetul este
montat în așa fel încât, închiderea se efectuează în
general în contracurentul fluidului. La deschidere,
mișcarea fluidului facilitează manevrarea.
Avantaje:
 siguranta în exploatare
 fiabilitate ridicată
 cursă mică a elementului de închidere
Dezavantaje:
 rezistenţă hidraulică ridicată
Robinete cu sertar
La robinetul cu sertar obturatorul se deplasează perpendicular pe
axa de curgere a fluidului. In limbajul curent, robinetele cu sertar sunt
denumite simplu vane.
1 - roată de manevră
2 - tijă filetată
3 - presgarnitură
4 - garnitură
5 - capac
6 - corp
7 - sertar

Funcționarea robinetelor cu sertar

Închiderea sau deschiderea robinetului se face prin acționarea
roții de manevră (1). Aceasta va roti tija filetată (2), ce este cuplată
cinematic cu sertarul (7) printr-un mecanism şurub-piuliţă, producând
ridicarea sau coborârea sertarului.

Vana termostatică (robinetul de calorifer)

1 - Sondă de temperatură
2 - Cursor de reglaj pentru fixarea temperaturii dorite
3 - Tijă de comandă
4 - Arc
5 - Sertar de reglaj
Robinete cu cep
Robinetele cu cep sunt constituite dintr-un corp si dintr-un
obturator denumit cep care se deplasează într-o mişcare de rotaţie
perpendiculară pe direcţia fluidului.
Cepul este traversat de un orificiu perpendicular pe axa de
rotaţie. Prin rotirea cepului, se poate poziţiona acest orificiu
(fereastră) perpendicular pe axa longitudinală a robinetului (direcţia
de curgere a fluidului): poziţia închis, sau în coincidenţă cu axa
longitudinală a robinetului: poziţia deschis.
Aceste robinete sunt utilizate ca robinete de izolare în
majoritatea cazurilor.
Cepul poate avea una dintre formele:
 trunchi de con
 sferă
 cilindru

Robinet cu cep sferic

Robinet cu cep sferic, uneori numit robinet de trecere.
Racordarea la instalaţii se face prin flanşe. A se nota captuşirea
interioară cu teflon pentru utilizarea produselor corosive . Anumite
robinete cu cep pot să regleze debitul asigurând în acelaşi timp şi rolul
de izolare. Acestia sunt robineţii sfert de tură.
 2. Armături de izolare (clapete de reținere)
Armăturile de izolare cu funcţionare automată, denumite uzual
clapete, permit trecerea fluidului numai într-un singur sens.
Clasificare:
a. După forma elementului de reţinere:
- armături cu valvă
- armături cu ventil
- armături cu bilă
- armături cu piston
b. După cursa elementului de reţinere:
- armături cu cursă fixă
- armături cu cursă variabilă (reglabilă)
Rolul clapetelor este în general de a asigura une sau mai multe din
funcţiile următoare:
 permite circulaţia fluidului întrun sens, realizaând un minimum
de pierdere de sarcină
 de a înpiedica circulaţia fluidului în le sens invers
 asigura etanșeitatea la returul fluidului
Clapetă cu ventil cu deplasare verticală
Elementul de închidere este asemănător cu cel de la robinetul cu
ventil. Presiunea fluidului acţionează asupra ventilului deplasându-l în
sus şi asfel se eliberează secţiunea de
trecere a fluidului.
Atunci când fluidul acţionează
în sens invers, se creează o presiune
cu sens descendent asupra ventilului
care va produce obturarea secţinii de
trecere. În acest mod nu este posibilă
traversarea clapetei de către fluid
decât într-un singur sens.
Clapete cu bilă
Obturatorul este o bilă care sub greutatea proprie obturează
secţiunea de trecere a fluidului. Presiunea fluidului actionează asupra
bilei deplasând-o în sus şi astfel se eliberează sectiunea fluidului.
Astfel este posibilă circulaţia fluidului într-un singur sens.
Clapetă cu piston
Pistonul are practicat un orificiu
care asigură trecerea fluidului în poziţie
deschisă. Arcul este utilizat pentru a
menţine pistonul în poziţie închis.
Căptuşire interioară pentru functionarea
în mediu corosiv.

3. Armături de reglare
Robinetele de reglare asigura o legatura dinainte stabilita intre
diferitii parametri ai unui proces tehnologic, ca: debit, presiune,
temperatura, nivel etc.
Procesul de reglare poate fi asigurat prin sisteme automate de
reglare sau prin supravegherea variatiei parametrilor de catre om, care
intervine apoi asupra robinetului de reglare, actionand organul de
reglare al acestuia. Reiese deci ca, in cazul reglarii, se deosebesc:
organul care determina comanda si organul care primeste comanda.
In cazul reglarii manuale, operatia este simpla, deoarece omul
determina, in urma schimbarii valorii unui parametru, actionarea
organului de reglare al robinetului de reglare. Acesta determina de
obicei o variatie a parametrului reglat, parametrul revenind la valoarea
dinainte stabilita.
In cazul regulatoarelor automate,aparitia modificariii parametrului
supus reglarii determina aparitia unei forte, care se poate transmite la
organul de inchidere al robinetului de reglare direct sau indirect.
La actiunea directa de reglare, forta care apare in urma modificarii
parametrului reglat se transmite direct organului de reglare (inchidere)
al robinetului, care se deplaseaza in directia comandata.

(E.C) – element de comandă

(E.R) – element de reglaj Z
1 - membrană elastică
2 - arc elicoidal
3 - tijă cu dublu ventil

Organul de comandă,
servomotorul liniar cu membrană elastică, sub acţiunea semnalului de
intrare va produce deplasarea pe verticală a tijei ventilului (deplasare
descendentă).
Astfel organul de reglare va micşora valoarea debitului ce este
vehiculat prin armătură. Pentru un semnal de intrare nul prin
intermediul arcului elicoidal membrana elastică va avea poziţia
maximă posibilă deci şi tija ventilului va avea aceiaşi poziţie extremă,
prin urmare debitul va avea valoarea maximă.
 4. Armături (supape) de siguranţă
În instalaţia de încălzire, temperatura apei calde, a apei
supraîncalzite sau a vaporilor depinde de reglajul termostatelor şi a
regulatoarelor de temperatură.
Dacă aceste termostate şi regulatoare de temperatură sunt
dereglate, temperatura poate să atingă o valoare mai mare decât cea
prestabilită şi atunci presiunea creşte existând riscul de explozie .
Pentru a evita o astfel de situaţie se prevede o supapă de
siguranța. Supapele de siguranţă au ca scop protejarea instalaţiilor
aflate sub presiunea unui fluid.
1 - braţ
2 - contragreutate
3 - capac
4 - tijă filetată
5 - supapă
6 - corp
Bibliografie

1) Curs Organe de Masini

2) robinete.eu