Dezvoltare socială

Lecția 1 Construind prietenii

Lecția 2 Dovezi de prietenie

Lecția 3 Prietenii vin sub diferite forme și mărimi

Lecția 4 Cercuri de prieteni

Lecția 5 Hai să împărțim în mod egal

Lecția 6 Semaforul

Lecția 7 Familii de toate felurile

1
Lecția 1 Construind prietenii

Perspectivă developmentală

Relațiile dintre copiii de aceeași vârstă au o funcție importantă pentru aceștia;

interacționând cu ceilalți, copiii învață despre valori, comportamente, convingeri, care îi vor
ajuta să devină membri funcționali ai societății. Deoarece relațiile de prietenie joacă un rol
esențial în viețile lor, a învăța cum să le dezvolte optim, este o parte vitală din dezvoltarea
lor socială.

Obiective

 Să identifice modalități de dezvoltare a unor relații bune cu cei dinjur.

Materiale
Foi de hârtie, creioane colorate, bandă adezivă.

Procedură

 Cereți-le copiilor să ridice mâna dacă au văzut vreodată un perete/ un zid/ o clădire
de cărămidă. Explicați-le faptul că în construirea unui zid sunt puse laolaltă
numeroase cărămizi individuale iar în această activitate veți construi un zid al
prieteniei.
 Oferiți fiecărui copil o foaie de hârtie, care reprezintă cărămida fiecăruia, și pe care
vor desena (așezând-o orizontal), o imagine care să ilustreze una dintre situațiile:
o Cum să invite pe cineva să se joace împreună;
o Cum să coopereze sau să împartă ceva cu un prieten;
o Cum să facă cunoscut unui copil că ar vrea să fie prietenul lui;
o Ceva frumos, cu dedicație pentru un prieten.
 După ce copiii au terminat de desenat, invitați-i să își prezinte „cărămizile„ prieteniei,
pe care ulterior le veți lipi astfel încât să formați un zid al prieteniei.
 Continuați activitatea pe baza întrebărilor de conținut și personalizare.

Discuții
Întrebări de conținut

 Ceea ce ați desenat, reperezintă ceva ce s-a întâmplat deja în relațiile voastre cu alți
copii?
 Există și alte modalități de construire a unei relații de prietenie în afară de cele
exemplificate? Dacă da, oferiți exemple!
 Care sunt comportamnetele care nu ajută deloc la construirea unei relații de
prietenie? (de ex. lovirea, tachinarea, refuzul de a împărți ceva etc.)

Înrebări de personalizare
2
  Dați exemplu de un un lucru/ comportament bun pe care îl faceți și care dovedește
că sunteți prieten bun pentru altcineva!
 Ce ați învățat nou despre prietenie, din desenele colegilor voștri?
 Ce comportamente v-ar plăcea să încercați pentru a deveni prieteni și mai buni
pentru cei din jurul vostru?

Activitatea de follow-up
Cereți-le copiilor să deseneze acasă mai multe imagini cu comportamente de prietenie, pe
care să le adăugați în săptămânile ulterioare la „zidul prieteniei„.

3
Lecția 2 Dovezi de prietenie

Perspectivă developmentală

Odată cu intrarea copiilor la școală, relațiile de prietenie devin foarte importante. Cu toate
acestea, multor copii le lipsesc deprinderile de a-și forma și menține relații de prietenie.
Eforturile timpurii și constante în acest domeniu important pot să intensifice relațiile de
prietenie ale copiilor și să ducă spre rezultate mult mai satisfacatoare în dezvoltarea lor
socială.

Obiectiv

 Să identifice caracteristicile relațiilor de prietenie

Materiale

 Patru foi de poster cu urmatoarele categorii notate, fiecare pe câte o foaie de hârtie:
o Un prieten bun este cineva care ...
o Un prieten bun nu ...
o Problemele pe care prietenii le pot avea sunt ...
o Prietenii pot rezolva probleme prin ....
 Douăsprezece capace de sticla, agrafe de hârtie sau alt gen de obiecte simbolice pentru
fiecare copil.
 Cutie de carton de lapte de jumătate de litru pentru fiecare copil.
 Hârtie și creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up).
Procedură

1. Introduceți lecția, rugând doi voluntari să joace un joc de rol în care să interpreteze
legarea unei noi prietenii cu un copil, în prima zi de școală, în timpul pauzei de masă sau
pe terenul de joc.
2. Analizați împreună jocul de rol utilizând următoarele întrebări pentru a stimula discuția:
 Ce au spus cei doi copii pentru a-și arăta unul altuia că sunt interesați să devină
prieteni?
 Ce au făcut cei doi copii pentru a-și arăta unul altuia că doresc să fie prieteni?
3. Afișați apoi prima foaie de poster inscripționată și provocați o discuție în legătură cu
subiectul: „Un prieten bun este cineva care....”
Notați pe foaie caracteristicile pe care copiii le expun. Utilizați aceeași procedură și
pentru următoarele trei subiecte.
4. După ce ați terminat discuția, împărțiți cutiile de lapte și simbolurile. Explicați faptul că le
veți citi câteva afirmații despre relațiile de prietenie. Copiii trebuie să asculte cu atenție și
să decidă dacă ceea ce citiți este sau nu o „dovadă ”de prietenie (ceva care este
adevărat). Dacă este asa, ei trebuie să pună un simbol în cutia de carton. Faceți o pauză
după fiecare afirmație, pentru a le acorda copiilor timp să pună câte un simbol dacă
consideră că punctul citit reprezintă o dovadă de prietenie.

„Dovezi de prietenie”
 Prietenii nu se ceartă niciodată.
 Prietenii trebuie să arate exact ca voi (să aibă aceeași culoare de păr, piele și
așa mai departe).
4
  Prietenii se pot ierta între ei dacă s-au certat.
 Prietenii pot să fie mai mari la vârstă, sau mai mici decât voi.
 Se poate să am mai mult decât un prieten bun, în aceeași perioadă de timp.
 Animalele de casă pot să fie prieteni foarte buni.
 Prietenii au uneori probleme între ei.
 Prietenul meu ar trebui să facă întotdeauna ceea ce vreau eu să facă.
 Prietenii rămân prieteni pentru totdeauna.
 Prietenii pot să își facă lucruri frumoase între ei.
 Prietenilor le place întotdeauna să facă aceleași lucruri.
5. Extrageți de la copii alte exemple și continuați, în funcție de cât timp aveți la dispoziție,
după care discutați pe baza Întrebărilor de Conținut și de Personalizare.

Discuții
Întrebări de conținut
1. Câte simboluri ați avut în cartoanele voastre? Au fost unele „dovezi„ asupra cărora v-a
fost greu să vă decideți? (Inițiați discuția referitoare la lista dovezilor de prietenie și
discutați pe baza opiniilor fiecăruia).
2. Care dintre punctele de mai sus ați considera că nu sunt, în nici un caz, dovezi de
prietenie? (Invitați copiii la discuții, accentuând faptul că relațiile de prietenie se schimbă
pe parcursul timpului, că prietenii pot fi mai mari la vârstă sau mai mici și că nu trebuie
să arate exact ca noi, că se poate să ai mai mult decât un prieten bun în aceleși timp, că
prietenii nu trebuie să facă întotdeauna ceea ce ceilalți vor ca ei să facă și că sunt
momente când prietenii nu se înțeleg bine între ei).

Întrebări de personalizare
1. Care este cel mai important lucru pentru voi în ceea ce îi privește pe prietenii voștri?
2. Cum puteți fi niște prieteni mai buni? În ce sens v-ar placea ca prietenii voștri să fie mai
buni prieteni pentru voi?
3. Ce anume ați invățat din această lecție care să vă ajute în relațiile voastre de prietenie?

Activitatea de follow-up
Cereți copiilor să creeze felicitări de prietenie care să oglindească câteva dintre dovezile de
prietenie. Încurajați copiii să le ofere prietenilor lor speciali.

5
Lecția 3 Prietenii vin sub diferite forme și mărimi

Perspectivă developmentală

Pe parcursul acestei perioade, modelele de prietenie pot deveni rigide, îngreunând

cooperarea și incluziunea în grupurile de prieteni; mărimea unui grup de prieteni începe de
asemenea să se micșoreze, crescând riscul de excluziune socială. Sprijinirea copiilor în
înțelegerea profundă și flexibilizarea conceptului de prietenie scad șansele de apariție a
comportamentelor de agresiune, bullying și izolare socială.

Obiective

 Să identifice diferite tipuri de prietenii.

Materiale
Patru foi sunt formă de triunghi, pătrat, cerc dreptunghi, pe care să fie lipite următoarele
imagini:
- Un animal
- Un copil de 8-9 ani
- O persoană mai în vârstă
- Un copil de etnie diferită

Fișa de lucru – un exemplar pentru fiecare copil

Creioane colorate, foarfece, lipici, coli mari de flipchart

Procedură
 Introduceți activitatea ținând ridicate cele patru forme, cu imaginile lipite pe ele, și
precizați subiectul – diferitele tipuri de prietenii pe care oamenii le au. Implicați copiii
într-o discuție despre prietenii diferiți reprezentați în imagini; cereți copiiilor să dea
exemple de alte tipuri de prieteni diferiți – fete, băieți, scunzi, înalți, din țara lor, din
altă țară, slabi sau voinici, cu dizabilitate, mai mici sau mai mari ca vârstă etc.
 Pe baza exemplelor din discuția anterioară, împărțiți fișa de lucru și solicitați-le
copiilor să deseneze patru prieteni diferiți (unul în fiecare formă), pe care îi au sau și-
ar dori să îi aibă.
 Fiecare copil își va decupa imaginile din fișa de lucru și se va realiza colajul clasei, pe
foi mari de flipcahrt.
 Admirați colajele și discutați pe baza Întrebărilor de Conținut și de Personalizare.

Discuții
Întrebări de conținut

 Arată toți prietenii la fel?

 Se comportă toți prietenii la fel?
 Gândesc toți prietenii în același mod?
 Faceți diferite lucruri cu prietenii voștri diferiți?
 Este important să avem diferite tipuri de prietenii? Daca da, de ce?

6
Înrebări de personalizare
 Aveți mulți prieteni diferiți unii de alții? Exemple!
 Puteți să vă gândiți la un tip de prieten pe care nu îl aveți dar v-ar plăcea să îl aveți?
Cum ați putea deveni prieteni?

7
Fișa de lucru – Prietenii vin sub diferite forme și mărimi

8
Lecția 4 Cercuri de prieteni

Perspectivă developmentală

Socializarea reprezintă un aspect entral al dezvoltării în această perioadă de vârstă, iar

adaptarea la grup devine foarte importantă. Copiii trebuie să învețe că modul în care ei se
comportă într-o situație interpersonală, poate să afecteze modul în care alții se comportă cu
ei. Recunoașterea comportamentelor pozitive de prietenie reprezintă o parte importantă din
dezvoltarea lor socială.

Obiective

 Să facă distincția între comportamentele pozitive și negative de prietenie.

Materiale
Două zaruri, copie a fișei de lucru, lipici, creioane colorate, foarfece, foi de hîrtie, o cutie de
pantofi inscripționată „Cercuri de prieteni„.

Procedură
 Desenați cu creta două cercuri mari pe podeaua clasei. Plasați bilețele de hârtie cu
propozitiile decupate din fișa de lucru, la întâmplare pe podea, în afara cercurilor.
 Împărțiți copiii în două rânduri, câte unul în fața fiecărui cerc. Primul copil din fiecare
rând va primi câte un zar. Fiecare elev din fiecare șir va arunca pe rând zarul, cât mai
aproape de un bilețel plasat în afara cercului. Ridicați bilețelul lângă care a căzut zarul
și citiți cu vocetare comportamentul descris. Copiii vor decide dacaă este un
comportament bun de prietenie – dacă da, toți copiii vor păși în cerc, într-o
îmbrățișare de grup; dacă nu, vor rămâne în afara cercului și vor continua cu
aruncatul zarului către un alt bilețel. Activitatea va continua până când toți copiii vor
reuși să arunce cu zarul.
 Continuați activitatea pe baza Întrebărilor de Conținut și de Personalizare.

Discuții
Întrebări de conținut

 A fost dificil să decideți ce comportamente sunt potrivite într-o relație de prietenie?

Cum v-ați dat seama?
 Care dintre comportamente credeți că vă vor ajuta să vă faceți și să vă păstrați
prietenii? Știți și altele în afara celor de pe bilețele? Să le notăm pe tablă!

Înrebări de personalizare
 Care sunt comportamentele de prietenie pe care le practicați cel mai des?
 Când suntți cu cineva care manifestă comportamente negative, cum vă simțiți? Ce vă
vine să faceți?
 Există vreu comportamnete de prietenie pe care nu l-ați practicat niciodată, dar v-ar
plăcea? Dacă da, care este acesta și cum ați putea să îl învățați?

Activitatea de Follow-up
9
Îndemnați copiii să practice zilnic câteva dintre comportamentele pozitive de prietenie
identificate în cadrul activității, să le noteze pe bilețele de hîrtie după ce le-au făcut și să le
introducă în cutia „Cercuri de prieteni„. La finalul săptămânii deschideți cutia, citiți

comportamentele și apreciați copiii 😊.

10
Fișa de lucru – Cercuri de prieteni. Comportamente pozitive și negative.

Decupați separat fiecare propoziție:

Îmi place tricoul tău. E foarte distractiv să mă joc Nu mă joc dacă nu faci ceea
cu tine. ce vreau eu să facem.

Pot să mă joc și eu, te rog? Vrei să ne jucăm mai întâi Hai să împărțim pe din
jocul tău după care să două.
jucăm jocul meu?

Jacheta ta este urâtă. Taci din gură. Vrei să te joci cu noua mea
jucărie?

Ai greșit multe probleme, Este rândul tău să decizi ce Ai idei bune, așa că sper să
ești prost. anume să me jucăm. fim amândoi în aceeași
echipă de proiect.

Ai prins mingea foarte bine. Nu ai voie să te atingi de Nu te voi lăsa niciodată să

acel joc, este al meu. te joci cu lucrurile mele.

Nu îmi place de tine. Nu vreau să mă joc prostia Fugi încet și nu te pricepi la

aia de joc, ai doar idei fotbal, nu te vreau în echipa
proaste. mea.

Vreau să fii pritenul meu. Ai trișat. Nu te juca cu el, miroase

urât.

Hai să o invităm pe colega Spui numai lucruri Îți mulțumesc că mi-ai

noastră să se joace cu noi, plictisitoare. păstrat secretul.
stă singură în bancă.

11
Lecția 5 Hai să împărțim în mod egal

Perspectivă developmentală

După vârsta de 7 ani, copiii încep să depășească egocentrismul generat de achiziția identității
de sine și să manifeste cu mai multă ușurință disponibilitate pentru învățarea abilităților
prosociale, precum împărțitul cu ceilalți sau manifestarea preocupărilor față de bunăstarea
celor din jur.

Obiective

 Să dezvolte abilități de împărțire cu alți copii.

Materiale
Pungă de hârtie, ață, bucăți de material sau de carton, creioane colorate, foarfece, lipici, fișa
de lucru „Hai să împărțim în mod egal„.

Procedură

 Întrebați copiii ce înseamnă a împărți în mod egal, solicitând exemple concrete.

 Împărțiți copiii pe perechi, distribuiți-le materialele de lucru și solicitați-le să realizeze
o păpușă folosindu-se de ele.
 După ce au terminat de realizat păpușile, uniți cuplurile două câte două, astfel încât
să rezulte echipe de 4, în care vor inventa scurte scenete despre prietenie, utilizând
cele două păpuși. Oferiți apoi timp fiecărei echipe să își prezinte spectacolul cu
marionete.
 Continuați activitatea pe baza întrebărilor de conținut și personalizare.

Discuții
Întrebări de conținut

 A fost greu să împărțiți obiecte și idei pentru construcția păpușii?

 Cum ați procedat? Au fost anumite lucruri pe care le-ați spus sau făcut?
 Ce înseamnă să împarți?

Înrebări de personalizare
 Voi împărțiți lucruri cu prietenii voștri?
 Dacă aveți frați/ surori, împărțiți ceva cu ei?
 Care este cel mai dificil lucru atunci când împarți ceva cu cineva?
 Este important să împărțim? Cum vă simțiți când cineva nu împarte cu voi?

Activitatea de follow-up
Afișați tabelul din fișa de lucru în clasă și distribuiți fișa copiilor, cerându-le să o completeze
timp de o saptămână cu exemple de activități de împărțit obiecte/ idei/ activități cu cei din
jurul lor. La finalul săptămânii, completați tabelul din clasă cu sugestiile copiilor și lăsați-l
afișat pentru inspirație.

12
Fișa de lucru – Hai să împărțim în mod egal

Cu prietenii la școală Cu frații / surorile Cu vecinii

Luni

Marți

Miercuri

Joi

Vineri

13
Lecția 6 Semaforul

Obiectiv

 Să crească nivelul de auto-conștientizare și să exploreze părerile și nevoile elevilor

privind siguranța și bunăstarea la școală, și percepția și înțelegerea indivizilor cu
privire la bullying și violență.
 Să faciliteze discuția într-o atmosferă de clasă sigură, fără bullying.

Materiale
 Cartonașe în patru culori: verde, galben, portocaliu și roșu
 Marker pentru flipchart, bandă adezivă, foarfece
 O foaie de flipchart cu un semn de STOP desenat în mijloc sau unul similar, spre
exemplu:

Procedură

 Invitați elevii să lucreze individual. Arătați cartonașele colorate și explicați întrebările

corespunzând fiecărei culori. Scrieți întrebările și pe o foaie de flipchart.
Verde
o Ce ar trebui ceilalți (elevi sau profesori) să facă să mă simt bine și în siguranță în
clasă/școală, în relațiile cu colegii mei de clasă?
Galben
o Ce mă face să mă simt prost sau supărat în relațiile cu ceilalți din clasă/școală?
Roșu
o Care mi se pare cel mai rău lucru în relațiile cu ceilalți, ceva ce reprezintă
„respingere” sau ”pericol”pentru mine?
 Fiecare elev ia unul sau mai multe cartonașe din fiecare culoare, scriind câte un răspuns
pe un cartonaș - tot ce contează pentru ei e să se simtă în siguranță la școală. Nimeni nu
este obligat să-și scrie numele pe cartonaș. Acordați-le aproximativ 10 minute pentru
această sarcină.
 Când toată lumea este gata, colectați cartonașele și împărțiți-le pe culori. Citiți cu voce
tare și puneți cartonașele pe flipchart grupate pe culori.
 Dacă un răspuns apare de mai multe ori pe aceeași culoare (ex. roșu), puneți-l doar o
dată. Dacă apare pe cartonașe de culori diferite (ex. unii elevi galben, alții roșu), atunci
puneți toate cartonașele. În discuție, adresați-vă diferitelor percepții cu privire la
siguranță și bullying.

Discuţii

Întrebări de conţinut

1. Ce situații din școală/clasă vă imaginați atunci când vă gândiți la aceste afirmații?

14
 2. De ce aveți nevoie pentru a vă simți în siguranță? De ce aveți nevoie pentru a vă
proteja granițele?

Întrebări de personalizare

1. Cum vreți să fiți tratați de ceilalți? Și cum îi tratați pe ceilalți?

2. Ce înseamnă bullying-ul pentru tine?
3. Înseamnă bullying-ul același lucru pentru noi toți?

15
Lecția 7 Familii de toate felurile

Perspectivă developmentală

În societatea de astăzi copiii trăiesc în familii cu structuri foarte diferite, pe care este
important să le recunoască, să le aprecieze cu empatie, fără a simți rușine pentru familia din
care provin sau a stigmatiza o altă familie doar pentru că este diferită de a lor.

Obiective

 Să identifice o varietate largă de structuri de familie.

 Să identifice lucruri de apreciat la propria familie, indiferent de structură.

Materiale
Tablă, foi, creioane colorate, lipici, foarfece, bandă adezivă, panglică colorată

Procedură
 Discutați cu copiii despre ce anume face ca o familie să fie o familie – iubire, grijă,
împărțirea spațiului și a resurselor, responsabilități legale etc.
 Împărțiți matreialele și cereți-le copiilor să deseneze două familii – pe cea proprie și
una extrem de diferită de a lor. Rugați-i să înrămeze în panglica colorată cele două
portete de familie. Expuneți toate desenele pe perete și rugați copiii să treacă prin
fața fiecăruia, ca într-o galerie de artă.

 Continuați activitatea pe baza întrebărilor de conținut și personalizare.

Discuții
Întrebări de conținut

 Ce face ca o familie să fie o familie?

 Sunt toate familiile la fel?
 Poate structura unei familii să se schimbe? Dacă da, cum anume?

Înrebări de personalizare
 Care este modelul de familie în care vă simțiți cel mai bine? De ce anume?
 Ce face ca familia voastră să fie specială?
 Care sunt lucrurile de care sunteți mândri în familia voatră?

16