ROMAN PSIHOLOGIC, SUBIECTIV, AL EXPERIENȚEI

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI

I. CAMIL PETRESCU – TEORETICIAN AL ROMANULUI ROMÂNESC MODERN

Romanul Ultima noapte... răspunde tendinței moderniste promovată de cenaclul Sburătorul condus
de criticul literar Eugen Lovinescu, aceea de evoluție, în literatura română, de la romanul rural la cel
citadin, într-o necesitate de sincronizare cu spiritul veacului (saeculum), cu experiențele europene.

Camil Petrescu însuși observa, într-o dezbatere asupra romanului (articolul De ce nu avem roman?,
1927), că este necesar ca literatura să împărtașească o problematică mai profundă, drame mai puterni-
ce decât temele provinciale și rurale ale literaturii anterioare: Trebuie să ai deci, ca mediu, o societate,
în care problemele de conștiință sunt posibile.

Predispoziția către sondarea interiorității, a conștiinței, este accentuată de crezul literar al

scriitorului, exprimat în volumul ,,Versuri.Ideea.Ciclul morții : Eu am văzut idei.

În conferința Noua structură și opera lui Marcel Proust(1935), Camil Petrescu promova romanul
modern de tip proustian respingându-l pe cel tradițional, accentuând, totodată, estetica autenticității:
Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc
eu. ... Din mine însumi, eu nu pot ieși. ... Eu nu pot vorbi onest decât la persoana I.

De asemenea, Camil Petrescu definea foarte clar menirea scriitorului în romanul Patul lui Procust :
Un scriitor este acela care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit,
ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut. Fără ortografie, fără stil și chiar fără
caligrafie.

Astfel, Camil Petrescu devine adeptul stilului ANTICALOFIL (termenul provine din grecescul