Sup2023-2024 42

-Servicii și utilități publice - manual universitar pentru învățământul cu frecvență
redusă-
Introducere
Suportul de curs Servicii și utilități publice – manual universitar

pentru învățământul cu frecvență redusă, elaborat în tehnologia ID-IFR,
este destinat autoinstruirii studenților de la forma de învățământ cu
frecvență redusă, Domeniul de licenţă: Administrarea afacerilor,
Programul de studii: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor.
Suportul de curs este elaborat pentru disciplina Servicii și utilități
publice cuprinsă în planul de învățământ al Programul de studii: Economia
Comerţului, Turismului şi Serviciilor, anul II, având următoarele
caracteristici:
1. Autoinstruire: 14 ore
2. Studiu individual: 47 ore
3. Seminar față în față: 14 ore
4. Forma de verificare: COLOCVIU
5. Numărul de puncta de credit: 3
Obiectivul general al cursului constă în:
 Descrierea structurii şi a modului de funcţionare a componentelor
economice şi de administraţie publică
 Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor
economice şi de administraţie publică în managementul serviciilor
publice
 Evaluarea serviciilor publice din punct de vedere al efectelor
economice şi sociale
 Dezvoltarea şi implementarea de soluţii pentru serviciile publice care
integrează aspectele economice şi de management
Parcurgerea cursului și promovarea examenului, contribuie la
achiziționarea următoarelor competențe, care vor conferi absolventului o
serie de rezultate ale învățării, prezentate mai jos:
C.1. Realizarea prestaţiilor în comerţ, turism şi servicii – 1 PC
Rezultate ale învățării:
- Absoventul va cunoaşte, va înţelege și va putea defini conceptele
şi principiile specifice teoriei economice, precum şi pe cele din domeniul
comerţului, turismului şi serviciilor;
- Absoventul va fi capabil să utilizeze cunoştinţele de bază pentru
explicarea şi interpretarea de date și informaţii, din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, pentru formularea de argumente şi decizii concrete
asociate comerţului, turismului şi serviciilor;
2
redusă-
- Absoventul va fi capabil să se implice în rezolvarea problemelor

în contexte bine definite asociate conceperii, planificării şi executării de
activităţi în cadrul firmelor de comerţ, turism şi servicii;
- Absoventul va putea să utilizeze criterii şi metode standard
adecvate pentru culegerea şi prelucrarea de date din surse documentare
alternative şi din activitatea curentă, pentru evaluarea factorilor care
influenţează realizarea prestaţiilor în organizaţiile din comerţ, turism şi
servicii;
- Absoventul va putea să realizeze proiecte profesionale, prin
utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice domeniului
comerţului, turismului, serviciilor;
C.4. Gestionarea şi alocarea resurselor materiale şi financiare –
1 PC
- Absoventul va putea descrie conceptele şi principiile evidenţei
contabile aplicate în finanţarea activităţilor de comerţ, turism, servicii,
precum şi metodologia şi indicatorii de fundamentare a alocării resurselor;
- Absoventul va fi capabil să explice și să interpreteze
situaţii/procese concrete din domeniul comerţului, turismului şi serviciilor
pe baza conceptelor şi principiilor evidenţei contabile şi să utilizeze
indicatori pentru explicarea şi interpretarea situaţiilor analizate;
- Absoventul va fi capabil să se implice în elaborarea de calcule
pentru diferite situaţii alternative (variante decizionale) în alocarea de
resurselor;
- Absoventul va fi capabil să fundamenteze necesarul de resurse
materiale şi financiare în raport cu cerinţele volumului şi eficienţei
organizaţiilor de comerţ, turism, servicii;
- Absoventul va putea să participe la fundamentarea de studii de
prefezabilitate şi fezabilitate a investiţiilor pentru afaceri;
C.5. Asigurarea calităţii prestaţiilor în comerţ, turism şi servicii
– 1 PC
- Absoventul va cunoaşte, va înţelege și va putea defini conceptele
şi principiile specifice managementului calităţii aplicat serviciilor;
- Absoventul va fi capabil să utilizeze cunoştinţele de bază pentru
explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii şi procese
asociate sistemelor de asigurare a calităţii în servicii;
- Absoventul va fi capabil să aplice principii şi metode de bază
pentru rezolvarea de probleme/situaţii specifice asigurării calităţii în comerţ,
turism şi servicii;
3
redusă-
- Absoventul va putea să realizeze evaluarea şi să particularizeze

metodele şi modelele de asigurare a calităţii la specificul organizaţiilor de
comerţ, turism şi servicii;
- Absoventul va putea să realizeze studii secvenţiale de
implementare a calităţii pentru cazuri practice bine definite, în condiţii de
asistenţă calificată;
Suportul de curs destinat autoinstruirii este postat pe platforma e-
learning a Universității din Pitești, unde studenții programului de studiu îl
pot accesa pe bază de user și parolă, din contul personal. Pentru comicarea
cu studenții se folosesc în principal platforma de e-learning a Universității
din Pitești și e-mailul.
Structura cursului cuprinde 8 unități de învățare.
Pe parcursul semestrului studenții vor susține o evaluare semestială

și o temă de casă, în săptămânile precizate în calendare disciplinei.
Evaluarea finală este scrisă și constă în probă scrisă, reprezentând

30% din nota finală.
Bibliografia obligatorie: Dascălu N, Servicii și utilități publice –

manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă, Pitești 2022,
format electronic disponibil pe platforma informatică.
Universitatea din Pitești depune o serie de eforturi pentru a asigura

și promova o educație incluzivă de calitate în rândul membrilor
comunității universitare. În acest sens infrastructura permite accesul în
spațiile Universității din Pitești persoanelor cu dizabilități. În repartizarea
sălilor pentru desfășurarea activităților didactice se ține cont de persoanele
cu dizabilități, fiind repartizate acele spații care să permită accesul facil al
acestor persoane. Studenții cu dizabilități pot beneficia de sesiuni de
consiliere, orientare în carieră și mentorat, susținute de specialiști în
domeniu din cadrul Universității din Pitești. Îndrumătorii de an oferă suport
studenților cu dizabilități în accesarea serviciilor administrative și
educaționale oferite de universitate.
4
redusă-
Unitatea de învăţare 1
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SERVICIILE ȘI
UTILITĂȚILE PUBLICE
► Cuprinsul unităţii de învăţare 1:

1.1. Definirea conceptului de servicii publice
1.2. Clasificarea serviciilor și utilităților publice
► Obiectivele temei:
- Să clarifice noțiunea de servicii și utilități publice
- Să clasifice serviciile și utilitățile publice
► Timpul alocat temei: 2 ore
► Bibliografia recomandată:
 Dumitrașcu Vadim, Servicii și utilități publice. Economie.

Management. Strategii. Politici, Ed. Universitară, 2016.
 Iordan Nicola, Managementul serviciilor publice locale. Ediția a 2-a,
Ed. C.H. Beck, București, 2010;
 Tănăsescu D., Servicii și utilități publice, Editura ZVEN, 2020
1.1 Definirea conceptului de servicii publice
Serviciile publice sunt definite ca activităţi utile, destinate satisfacerii

unor nevoi sociale.
Prin urmare serviciul public este o activitate prestatoare în beneficiul
unui consumator sau utilizator în acest sens vorbind despre: servicii de
sănătate, servicii de educaţie, servicii de furnizare a electricităţii, gazelor,
apei etc.
Tot ca serviciu public este definit în sens de organizaţie, de organism
social precum: administraţie, institut, spital, şcoală, societăţi, secretariat
etc.
5
redusă-
Sectorul public vizează:

instituţiile şi organizaţiile prin care se iau decizii publice în
opoziţie cu deciziile autonome ale indivizilor;
consumul, investiţiile şi transferurile făcute de guvernare.
Consumul şi investiţiile privesc mecanismele de alocare a
resurselor şi se leagă mai mult de preferinţele
cetăţenilorconsumatori; transferurile privesc mecanismele de
redistribuire a resurselor şi depind de concepţiile
dominante în societate despre echitate şi dreptate socială;
producerea de către stat a bunurilor: statul deţine în
proprietate mijloace de producţie şi produce direct unele
bunuri; statul furnizează anumite bunuri pe care nu le
produce în mod necesar ci le comandă fie producătorilor de
stat, fie unor organizaţii din sectorul privat; statul angajează
forţă de muncă (în societăţile moderne, el este cel mai mare
angajator).
În conformitate cu standardul internaţional SR ISO 9004-2: 1994
(„Managementul calităţii şi elemente ale sistemului calităţii. Partea a 2-a:
Ghid pentru servicii”) serviciul reprezintă „rezultatul unor activităţi
efectuate de un furnizor de servicii – „prestator” – în scopul satisfacerii unor
necesităţi ale clientului, atât la interfaţa client-furnizor cât şi prin activităţi
interne ale furnizorului. Conform aceluiaşi standard terminologic
internaţional este necesar să se facă o distincţie între „serviciu” (având
definiţia de mai sus) şi „prestarea serviciului” (definită ca reprezentând
acele activităţi ale furnizorului de servicii care sunt necesare pentru
realizarea serviciului).
O definiţie mai completă considerăm a fi aceea a lui Preda M.:
„Serviciul public este o structură organizatorică, cu sau fără personalitate
juridică, înfiinţată în condiţiile legii de către Stat, comună, oraş sau judeţ ori
de către particulari, înzestrată cu mijloace materiale şi băneşti
corespunzătoare, care desfăşoară o activitate sau un complex de activităţi
omogene stabilite prin actul de înfiinţare, în scopul satisfacerii în mod
continuu şi permanent a unor interese generale ale unei colectivităţi”.
Serviciile și utilitățile publice reprezintă orice activitate economică
realizată de administraţia publică centrală sau locală, direct sau printr-o
anumită formă de control şi reglementare, prin intermediul unei
6
redusă-
organizaţii specializate, destinată să satis- facă nevoile unei colectivităţi

bine definite. Astfel, prin servicii și utilități publice trebuie să se înţeleagă
un anumit regim economic şi juridico-administrativ al cărui obiectiv constă
în satisfacerea regulată şi continuă a unei categorii de nevoi de interes
general. O activitate poate fi considerată de natura unei SUP numai dacă se
desfăşoară pe baza unei prevederi constituţionale sau a unei legi.
Trăsăturile cele mai relevante ale serviciilor și utilităților publice
decurg din importanţa lor socială şi economică. Având în vedere aceasta,
serviciile și utilitățile publice supuse unor reglementări guvernamentale în
vederea protejării interesului public. Unele SUP, pentru a funcţiona eficace
din punct de vedere economic, sunt prestate de către monopoluri, însă aceste
monopoluri sunt controlate atent de puterea publică în scopul salvgardării
bunăstării generale. Reglementarea SUP se traduce în principal în măsuri de
control al preţurilor şi tarifelor pentru serviciile respective. Adesea au loc
conflicte între interesele publice şi cele private în legătură cu modul de
organizare şi furnizare a SUP. Apariţia acestor conflicte se explică prin
diferenţa între obiectivul principal al organizaţiilor private, care este
maximizarea profitului, şi interesul public – servicii de calitate asigurate la
preţuri cât mai mici. Furnizarea SUP nu trebuie să urmărească neapărat
obţinerea unor profituri economice. În schimb, este obligatorie asigurarea
primarului interesului comunităţii pentru care sunt prestate aceste servicii.
Organizarea, producţia şi furnizarea SUP pot fi realizate atât în cadrul unor
organisme publice, cât şi de organizaţii private, dar sub autoritatea,
controlul, supravegherea şi fiscalizarea din partea statului, cu respectarea
strictă a cadrului juridic pertinent.
1.2. Clasificarea serviciilor și utilităților publice
Serciile si utilitățile publice pot fi clasificate astfel:

1) Esenţiale sau non-esenţiale. SUP esenţiale sunt acelea care,
dacă nu sunt prestate, pun în pericol însăşi existenţa statului sau a
colectivităţii locale – ordinea ţi siguranţa publică, sănătatea, educaţia etc.
SUP non-esenţiale, chiar dacă răspund unor nevoi de interes general, nu sunt
vitale pentru existenţa statului sau a colectivităţii. SUP non-esenţiale se
identifică prin eliminare în raport cu cele esenţiale.
2) Permanente sau sporadice. Prima categorie de SUP este
7
redusă-
prestată în mod regulat şi continuu în vederea satisfacerii nevoilor de interes

general. SUP sporadice sunt caracterizate printr-o funcţionare sau un mod
de prestare eventual sau circumstanţial, în scopul satisfacerii unei nevoi
colective tranzitorii.
3) Obligatorii sau opţionale. Primele sunt nominalizate ca atare
în constituţie sau în legi speciale, fiind indispensabile pentru supravieţuirea
statului sau a colectivităţilor locale. A doua categorie este de natură
facultativă.
4) Directe sau indirecte / delegate. Este vorba de modul de
organizare şi gestiune a furnizării SUP. În cazul SUP directe, producţia şi
furnizarea este asumată nemijlocit de stat (administraţia centrală) sau de
către administraţia locală. SUP indirecte / delegate sunt cedate în vederea
prestării către diferite organizaţii private sau sunt realizate în cadrul unor
parteneriatepublic-privat.
5) Naţionale, judeţene, comunitare / municipale, internaţionale
sau supranaţionale. Acest criteriu are în vedere nivelul administrativ-
teritorial de prestare a SUP. În această ordine de idei, SUP naţionale sunt
furnizate într-o manieră centralizată ţi unitară de către instituţii specializate
ale statului (siguranţa naţională, apărarea, protecţia civilă etc.). SUP
judeţene sunt asigurate de către structurile de administraţie publică de nivel
judeţean, în principal Consiliul Judeţean. SUP comunitare / municipale sunt
organizate şi / sau controlate de către administraţia locală a municipiilor,
oraşelor ţi comunelor (Consiliile Locale şi Primăriile). SUP internaţionale
sunt prestate în comun de către două sau mai multe ţări în baza unor tratate /
acorduri bilaterale sau multilaterale. SUP supranaţionale sunt furnizate de
către organisme supra-statale cărora statele naţionale le-au cedat benevol în
acest scop anumite prerogative de suveranitate (de exemplu, în cadrul
Uniunii Europene funcţionează acordul privind siguranţa transfrontalieră,
cunoscut mai bine ca acordul Schengen).
SUP comunitare sau municipale reprezintă, prin impactul asupra
calităţii vieţii populaţiei şi volumul uriaş al resurselor financiare,
materialeşi umane afectate, nucleul acestei categorii de activităţi economice
şi se referă la facilităţi cum ar fi furnizarea apei şi canalizarea,
termoficarea, transportul public, iluminatul stradal, întreţinerea drumurilor
locale, asanarea domeniului public (protecţia mediului, deratizarea,
ecarisajul, combaterea ţânţarilor etc.), aprovizionarea populaţiei cu gaze
8
redusă-
naturale şi energie electrică, serviciile de salubrizare şi îngrijire a spaţiilor

verzi, organizarea pieţelor şi parcărilor, amenajarea locurilor publice
pentru divertisment şi recreere etc.
6) Gratuite sau tarifate. Accesul la SUP gratuite nu presupune
plata unor sume de bani, în timp ce SUP tarifate sunt asigurate contra preţ.
7) Domiciliare sau asociate spaţiilor publice. SUP domiciliare
sunt cele prestate în formă permanentă şi continuă la domiciliul
consumatorului prin intermediul unor instalaţii sau dispozitive speciale,
consumul lor fiind în general contorizat, preţul este specificat în contracte,
iar contravaloarea serviciilor respective fiind precizată în facturi emise de
furnizori. SUP asociate spaţiilor publice nu sunt consumate la domiciliu, ci
în afara acestora, pe domeniul public.
8) Monopolizate sau concurenţiale. O parte substanţială a SUP
este furnizată în regim de monopol al statului sau al unei organizaţii private
către care au fost delegate serviciile respective. Există monopol legal şi
monopol natural asupra SUP. Monopolul legal este stabilit şi garantat prin
legislaţie. Monopolul natural rezultă din înseşi caracteristicile tehnico-
economice ale serviciului, care fac posibilă prestarea eficientă a acestuia
numai de către un singur operator. SUP concurenţiale presupun existenţa
unei diversităţi de agenţi prestatori, oferindu-le consumatorilor posibilitatea
alegerii furnizorului în funcţie de preţ, calitate sau orice alt criteriu.
9) Administrative sau comerciale şi industriale. SUP
administrative privesc relaţiile juridice specifice între stat şi structurile
administrative ale acestuia, pe de o parte, şi cetăţeni sau organizaţii, pe de altă
parte. SUP comerciale şi industriale sunt prestate în scopul obţinerii de profit
economic.
10) Generale sau speciale. Primele vizează nediferenţiat şi
nediscri- minatoriu interesele tuturor cetăţenilor. A doua categorie, este
oferită numai anumitor persoane, în anumite condiţii şi pentru a satisface
nevoiindividualizate.
De asemenea, SUP pot fi clasificate după tipul lor în felul

următor: de bază – apă-canal, iluminat public, salubrizare, termoficare, energie
electrică, gaze naturale etc.; complementare - organizarea pieţelor, transport
9
redusă-
public, educaţie, drumuri locale, organizare teritorială etc.; de protecţie a comu-

nităţii – sănătate, siguranţă şi ordine publică, asistenţă socială, protecţia mediului,
prevenirea dezastrelor, comunicare socială etc.; de susţinere a bunăstării sociale –
parcuri, locuri de agrement şi recreere, parcări, protejarea patrimoniului etc.; de
susţinere a dezvoltării economice - servicii industriale şi comerciale, infrastructura
economică etc.
► Teste de evaluare
1. Prezentați o definiție pentru serviciile publice. (timp de lucru 10
minute)
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
2. Prezenați serviciile publice naţionale, judeţene, comunitare /
.........................................................................................................
.........................................................................................................
municipale, internaţionale sau supranaţionale.. (timp de lucru 10
.........................................................................................................
minute)
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
3. Care sunt serviciile publice de bază? (timp de lucru 5
.........................................................................................................
.........................................................................................................
minute)………………………………
.........................................................................................................
………………………………………………………………………………
.........................................................................................................
………………………………………………………………………………
.........................................................................................................
.........................................................................................................
10
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.
redusă-
Rezumat
Serviciile publice sunt definite ca activităţi utile, destinate

satisfacerii unor nevoi sociale. Prin urmare serviciul public este o activitate
prestatoare în beneficiul unui consumator sau utilizator în acest sens vorbind
despre: servicii de sănătate, servicii de educaţie, servicii de furnizare a
electricităţii, gazelor, apei etc. Tot ca serviciu public este definit în sens de
organizaţie, de organism social precum: administraţie, institut, spital, şcoală,
societăţi, secretariat etc.
Serviciile și utilitățile publice reprezintă orice activitate economică
realizată de administraţia publică centrală sau locală, direct sau printr-o
anumită formă de control şi reglementare, prin intermediul unei
organizaţii specializate, destinată să satis- facă nevoile unei colectivităţi
bine definite. Astfel, prin servicii și utilități publice trebuie să se înţeleagă
un anumit regim economic şi juridico-administrativ al cărui obiectiv constă
în satisfacerea regulată şi continuă a unei categorii de nevoi de interes
general. O activitate poate fi considerată de natura unei SUP numai dacă se
desfăşoară pe baza unei prevederi constituţionale sau a unei legi.
Trăsăturile cele mai relevante ale serviciilor și utilităților publice
decurg din importanţa lor socială şi economică. Având în vedere aceasta,
serviciile și utilitățile publice supuse unor reglementări guvernamentale în
vederea protejării interesului public. Unele SUP, pentru a funcţiona eficace
din punct de vedere economic, sunt prestate de către monopoluri, însă aceste
monopoluri sunt controlate atent de puterea publică în scopul salvgardării
bunăstării generale. Reglementarea SUP se traduce în principal în măsuri de
control al preţurilor şi tarifelor pentru serviciile respective. Adesea au loc
conflicte între interesele publice şi cele private în legătură cu modul de
organizare şi furnizare a SUP. Apariţia acestor conflicte se explică prin
diferenţa între obiectivul principal al organizaţiilor private, care este
maximizarea profitului, şi interesul public – servicii de calitate asigurate la
preţuri cât mai mici. Furnizarea SUP nu trebuie să urmărească neapărat
obţinerea unor profituri economice. În schimb, este obligatorie asigurarea
primarului interesului comunităţii pentru care sunt prestate aceste servicii.
11
redusă-
SERVICIILE PUBLICE LOCALE DE NATURĂ
ADMINISTRATIVĂ
2.1. Administrația publică

2.2. Administrația publică locală
2.3. Principiile, caracteristicile și tipologia serviciilor publice locale
 Să să prezinte și să analizeze serviciile publice locale

2.1. Administraţia publică
Prin administraţie publică se înţelege ansamblul organelor

care, pe baza legii şi în executarea acesteia, realizează acţiuni specifice, de
interes general. Concepută ca un sistem de organizare, administraţia publică
este alcătuită dintr-o serie de componente bine structurate, cu atribuţii
diferite, care conlucrează între ele.
Admnistraţia publică are ca scop realizarea unor interese generale
ale statului sau ale unei colectivităţi distincte, recunoscute de către stat. Prin
12
redusă-
scopul său, administraţia publică este strâns legată de: - puterea legiuitoare
care îi circumscrie obiectul; - puterea judecătorească, ale cărei hotărâri
sunt aplicate şi executate adeseori în sfera administraţiei publice; -
puterea executivă, fără, însă, a se identifica cu aceasta.
Activitatea desfăşurată de acestea are în vedere organizarea

şi asigurarea executării, precum şi executarea în mod concret a legilor.
Finalitatea ei presupune satisfacerea unor nevoi şi interese generale
ale colectivităţii umane prin asigurarea unei bune funcţionări a serviciilor
publice şi prin executarea unor prestaţii către particulari, executare ce se
realizează de către autorităţile statale sau de către autorităţile autonome
alese.
2.2. Administrația publică locală
Într-un spaţiu socio-economic se face distincţie între:

-administraţia publică centrală, care cuprinde entităţile cu atribuţii la nivel
naţional şi
-administraţia publică locală, care cuprinde entităţile cu atribuţii la nivel
judeţean/local.
Caracteristicile administraţiei publice locale
Administraţia publică locală din România este

reglementată, în principal, de: Constituţie şi de Legea nr. 215/2001
(modificată prin legea 286/2006) a administraţiei publice locale. Există
multe alte reglementări care completează sau detaliază cadrul legal în care
se desfăşoară activitatea autorităţilor locale. Dintre acestea putem aminti
legile: Bugetului de Stat, finanţelor publice, finanţelor publice locale,
contenciosului administrativ, serviciilor comunitare de utilităţi publice,
privind regimul construcţiilor, protecţiei mediului etc.
În organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale operează
o serie de caracteristici specifice (principii), pe care se întemeiază
13
redusă-
administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din România,

conţinute de Legea 215/2001 şi descrise în continuare.
1. Principiul autonomiei locale. Conform art. 3, alin 1 „prin autonomie
locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor
administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în
numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă,
treburile publice".
2. Principiul descentralizării serviciilor publice. Este un principiu
esenţial al autonomiei locale şi constă în organizarea, funcţionarea,
controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile
administraţiei locale. Principiul descentralizării prezintă două forme:
descentralizarea teritorială şi descentralizarea tehnică.
3. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale.
4. Consiliile locale şi judeţene, precum şi primarii şi Consiliul Generai
al Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat. Viceprimarii, preşedintele şi vicepreşedinţii
consiliului judeţean se aleg prin vot indirect.
5. Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale
de interes deosebit. Problemele care sunt discutate întotdeauna în
şedinţă publică şi în legătură cu care primarul poate propune
consultarea cetăţenilor prin referendum sunt:
- bugetul local;
- administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al
oraşului;
- participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală
sau de cooperare transfrontalieră;
- organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea
teritoriului;
- asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice,
organizaţii neguvernamentale, persoane juridice române sau străine.
Autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice
în condiţiile Legii nr. 215/2001 în orice domeniu de activitate. Pentru
funcţionarea normală a oricărei comunităţi, sunt necesare o serie de
activităţi specifice de interes general, cum ar fi alimentarea cu apă,
transportul de energie termică, distribuirea gazelor, canalizare, salubritate
etc.
14
redusă-
Înfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor

deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea şi funcţionarea
lor constituie atributul autorităţilor executive, adică al prefecţilor şi
primarilor.
În categoria serviciilor publice locale se includ:

 servicii publice cu caracter statal;
 serviciile comunitare (înfiinţate la nivel local, dar şi judeţean);
 servicii comunitare de utilităţi publice;
 alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor
comunitare de utilităţi publice);
 servicii publice comerciale;
 serviciul public pentru activităţi culturale.
2.3. Principiile, caracteristicile și tipologia serviciilor publice

locale
Chiar şi în cazul în care gestiunea este asumată de către o

întreprindere privată, definiţia precizează obligaţiile serviciilor publice
care au la bază o serie de principii privind finalităţile şi misiunile
acestora, grupate în două categorii:
*principii fundamentale ale serviciilor publice;
*principii de acţiune ale serviciilor publice.
A. Principiile fundamentale
1. Principiul egalităţii
Acesta instituie obligativitatea de a nu se face nici o diferenţă între
utilizatori în ceea ce priveşte accesul la serviciile publice, cât şi în
ceea ce priveşte serviciul oferit în sine.
2. Principiul neutralităţii
Neutralitatea garantează liberul acces al tuturor cetăţenilor fără
discriminare, la serviciile publice.
3. Principiul continuităţii
15
redusă-
Continuitatea impune permanenţa serviciilor esenţiale pentru viaţa

socială (poliţie, pompieri), a serviciilor medicale (spitale), a
serviciilor de comunicare şi a anumitor servicii tehnice (electricitate,
gaz, apă etc). Ea implică ca toate serviciile publice să funcţioneze
într-o manieră regulată, fără întreruperi, în afara celor prevăzute de
reglementările în vigoare, şi în funcţie de nevoile şi aşteptările
utilizatorilor.
B. Principiile de acţiune
1. Transparenţă şi responsabilitate. Toţi utilizatorii dispun de dreptul

de informare asupra acţiunii serviciilor publice şi acestea au
obligaţia de a informa utilizatorii într-o manieră sistematică;
transparenţa trebuie concepută ca o condiţie a dialogului şi
concertării, dar şi ca un instrument de control al acţiunii serviciilor
către utilizator.
2. Simplificare şi accesibilitate. Existenţa unor proceduri şi texte de
lege clare şi uşor de înţeles constituie garanţia statului referitoare la
neutralitatea şi respectarea legii în condiţii identice pentru toţi, în
funcţie de situaţia fiecăruia. Efortul de simplificare şi transparenţă
administrativă reprezintă un factor esenţial al relaţiei serviciilor
publice cu utilizatorii.
3. Participare şi adaptare. Cei care lucrează în cadrul serviciului
public, precum şi utilizatorii, trebuie să găsească şi să consacre căi
pentru a coopera mai activ în vederea îmbunătăţirii acestuia.
4. Încredere şi fiabilitate. Utilizatorul are dreptul la apărare juridică
şi la fiabilitate în relaţiile sale cu administraţia şi cu serviciile
publice. Aceasta înseamnă că statut trebuie să stabilească clar
modalităţile şi condiţiile de funcţionare a serviciilor publice, precum
şi regulile după care sunt efectuate prestaţiile.
Noţiunea generală a unităţii economice prestatoare de servicii

publice - producătoare de bunuri publice este întreprinderea publică - unitate
cu personalitate juridică, neconstituită exclusiv pe baza capitalului privat şi
16
redusă-
care se raportează la autoritatea statului. Trăsătura comună tuturor

întreprinderilor publice este raportarea lor de principiu la dreptul privat şi
mai ales la dreptul comercial. Regula se aplică tuturor aspectelor activităţii
lor.
Personalul întreprinderilor este compus din salariaţi supuşi dreptului
muncii.
Caracterul public al întreprinderilor publice antrenează anumite
excepţii în aplicarea dreptului privat:
1) Anumiţi conducători sunt numiţi şi revocaţi prin decizie
administrativă;
2) Întreprinderii îi pot fi atribuite anumite prerogative de putere
publică;
3) Întreprinderea publică este supusă, pe de altă parte, unor reguli
care-i delimitează libertatea de acţiune;
4) Problema proprietăţii asupra bunurilor întreprinderii nu se pune în
aceiaşi termeni ca în cazul întreprinderii private. Este important să se
ştie dacă masa bunurilor pe care ea le pune în execuţie reprezintă
proprietatea sa sau a statului;
5) Întreprinderea publică este supusă unor numeroase controale
administrative şi financiare.
Conform Legii administratiei publice locale, consiliile locale pot
infiinta institutii publice, societati comerciale si servicii publice de
interes local. Ele urmaresc, controleaza si analizeaza activitatea acestora;
instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, normele de
organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes
local. Numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii pe conducatorii
serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice
din subordinea lor.
In ceea ce priveste regiile autonome de interes local, infiintate sau
reorganizate de catre consiliul local, in cazul lor acesta numeste si elibereaza
din functie, in conditiile legii, pe membrii consiliilor de administratie ale
regiilor autonome din subordinea sa.
La nivel local si judetean, serviciile publice pot fi clasificate astfel:
 servicii publice cu caracter administrativ
 serviciile de paza asigurat de corpul gardienilor publici;
 serviciile de protectie civila;
17
redusă-
 serviciile de autorizare a constructiilor;

 serviciile de stare civila;
 serviciile de autoritate tutelara;
 serviciile de protectie a copilului;
 serviciile de urbanism si amenajarea teritoriului;
 serviciile de colectare taxe si impozite;
 serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta;
 serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor;
 serviciile publice comunitare de politie.
 servicii publice sociale, culturale, de educatie, de tineret si sport;
 serviciile publice comunitare de utilitati publice care asigura[9]:
 alimentarea cu apa;
 canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale;
 salubrizarea localitatilor;
 alimentarea cu energie termica produsa centralizat;
 alimentarea cu gaze naturale;
 alimentarea cu energie electrica;
 transportul public local;
 administrarea fondului locativ public;
 administrarea domeniului public.
Acest ultim domeniu a dministrarea domeniului

public grupeaza activitati si actiuni de utilitate si interes public avand ca
obiect: construirea, modernizarea, exploatarea si intretinerea strazilor,
drumurilor, podurilor, viaductelor, a pasajelor rutiere si pietonale subterane
si supraterane; amenajarea si intretinerea zonelor verzi, a parcurilor si
gradinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement si a
terenurilor de joaca pentru copii; amenajarea, intretinerea si exploatarea
lacurilor, strandurilor si a bazelor de odihna si de tratament; deratizarea si
dezinsectia institutiilor publice, a locuintelor, a spatiilor comerciale si de
alimentatie publica, a unitatilor de servicii si productie; construirea,
modernizarea, intretinerea si exploatarea pietelor, bazarelor, targurilor si
oboarelor; organizarea si optimizarea circulatiei rutiere si pietonale,
semnalizarea si dirijarea circulatiei; indepartarea zapezii si preintampinarea
formarii poleiului si a ghetii; amenajarea, organizarea si exploatarea
18
redusă-
parcarilor, locurilor publice de afisaj, reclame, a panourilor publicitare, a

mobilierului urban si ambiental; servicii de intretinere, reparatii curente si
reabilitare a fondului locativ public si/sau privat; infiintarea, organizarea si
exploatarea de spalatorii si curatatorii chimice, de ateliere de reparatii auto;
infiintarea, organizarea si exploatarea bailor publice, a salilor de gimnastica
si fizioterapie, a salilor si terenurilor de sport, a patinoarelor si partiilor si
instalatiilor de schi, transport pe cablu, a campingurilor; activitati de coserit,
ecarisaj, administrarea cimitirelor, a gradinilor botanice si zoologice, a wc-
urilor publice etc.; servicii de iluminat public.
Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor

publice de interes general si au urmatoarele particularitati:
a) au caracter economico-social;
b) raspund unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica;
c) au caracter tehnico-edilitar;
d) au caracter permanent si regim de functionare continuu;
e) regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol;
f) presupun existenta unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;
g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orasenesti, municipale
sau judetene;
h) sunt infiintate, organizate si coordonate de autoritatile administratiei
publice locale;
i) sunt organizate pe principii economice si de eficienta;
j) pot fi furnizate/prestate de catre operatori care sunt organizati si
functioneaza fie in baza reglementarilor de drept public, fie in baza
reglementarilor de drept privat;
k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului 'beneficiarul plateste';
l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investitii se face prin preturi,
tarife sau taxe speciale.
19
redusă-
1. Definiți administrație publică:
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………..………………………………
(timp de lucru 2 minute)
2. Prezentați principalele categorii de serviciu publice
locale…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
…………………………………. (timp de lucru 2 minute)
3. Care sunt trăsăturile serviciilor publice locala? (timp de lucru 15

minute)…………………………………………………………………....
Rezumat
Prin administraţie publică se înţelege ansamblul organelor care, pe
baza legii şi în executarea acesteia, realizează acţiuni specifice, de interes
general. Concepută ca un sistem de organizare, administraţia publică este
alcătuită dintr-o serie de componente bine structurate, cu atribuţii diferite,
care conlucrează între ele.
Admnistraţia publică are ca scop realizarea unor interese generale
ale statului sau ale unei colectivităţi distincte, recunoscute de către stat. Prin
scopul său, administraţia publică este strâns legată de: - puterea legiuitoare
care îi circumscrie obiectul; - puterea judecătorească, ale cărei hotărâri
sunt aplicate şi executate adeseori în sfera administraţiei publice; -
puterea executivă, fără, însă, a se identifica cu aceasta.
La nivel local si judetean, serviciile publice pot fi clasificate astfel:
 servicii publice cu caracter administrativ
 serviciile de paza asigurat de corpul gardienilor publici;
 serviciile de protectie civila;
 serviciile de autorizare a constructiilor;
 serviciile de stare civila;
 serviciile de autoritate tutelara;
 serviciile de protectie a copilului;
20
redusă-
 serviciile de urbanism si amenajarea teritoriului;

 serviciile de colectare taxe si impozite;
 serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta;
 serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor;
 serviciile publice comunitare de politie.
 servicii publice sociale, culturale, de educatie, de tineret si sport;
 serviciile publice comunitare de utilitati publice care asigura[9]:
 alimentarea cu apa;
 canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale;
 salubrizarea localitatilor;
 alimentarea cu energie termica produsa centralizat;
 alimentarea cu gaze naturale;
 alimentarea cu energie electrica;
 administrarea fondului locativ public;
 administrarea domeniului public.
21
redusă-
Serviciile comunitare de utilitati publice
3.1. Serviciile comunitare de utilități publice
 Să prezinte conform prevederilor legislative serviciile comunitare de

utilități publice
1. LEGEA nr. 51 din 8 martie 2006

(**republicată**)(*actualizată*)
Conform legislației, serviciile comunitare de utilităţi publice sunt

definite ca totalitatea activităţilor reglementate prin prezenta lege şi prin legi
speciale, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes
public general cu caracter social ale colectivităţilor locale, cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate:
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în
sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-
teritoriale, precum şi altele asemenea;
22
redusă-
h) transportul public local.

Prevederile prezentei legi se aplică serviciilor comunitare de utilităţi
publice. înfiinţate, organizate şi furnizate/prestate la nivelul comunelor
oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi, după caz, în
condiţiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor sau la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sub
conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale, dacă prin legi speciale nu s-a stabilit altfel.
Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor

publice de interes general şi au următoarele particularităţi:a) au caracter
economico-social;b) răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate
publică;c) au caracter tehnico-edilitar;d) au caracter permanent şi regim de
funcţionare continuu;e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de
monopol;f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare
adecvate;g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,
municipale sau judeţene;h) sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de
autorităţile administraţiei publice locale;i) sunt organizate pe principii
economice şi de eficienţa;j) pot fi furnizate/prestate de către operatorii
titulari de licenţă care sunt organizaţi şi funcţionează fie în baza
reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat;k)
sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte";l)
recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţie se face prin preţuri şi
tarife reglementate sau taxe speciale.
Conform legislației, termenii şi noţiunile de mai jos se definesc după
cum urmează:
a) asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice - asociaţia de dezvoltare intercomunitară
definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având ca
obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea,
monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice
furnizate/prestate pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale
membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice
de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau
23
redusă-
dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor

servicii;
b) autorităţi de reglementare competente - Autoritatea Naţională de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în
continuare A.N.R.S.C, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul
Energiei, denumită în continuare A.N.R.E., Autoritatea Rutieră Română,
denumită în continuare A.R.R., sau autorităţile administraţiei publice locale,
după caz;
c) autorizaţie - act tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare
competentă, prin care se acordă unei persoane juridice permisiunea de a
monta, a pune în funcţiune, a modifica, a repara şi a exploata sisteme de
repartizare a costurilor;
d) avizare preţuri şi tarife - activitatea de analiză şi verificare a preţurilor
şi tarifelor, desfăşurată de autorităţile de reglementare competente, cu
respectarea procedurilor de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi
tarifelor, concretizată prin emiterea unui aviz de specialitate;
e) delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice - acţiunea prin
care o unitate administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor
operatori titulari de licenţă, în condiţiile prezentei legi, furnizarea/prestarea
unui serviciu ori a unei activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice a
cărui/cărei răspundere o are. Delegarea gestiunii unui serviciu/unei activităţi
de utilităţi publice implică operarea propriu-zisă a serviciului/activităţii,
punerea la dispoziţie a sistemului de utilităţi publice aferent
serviciului/activităţii delegat/delegate, precum şi dreptul şi obligaţia
operatorului de a administra şi exploata sistemul de utilităţi publice
respectiv.
f) licenţă - act emis de autoritatea de reglementare competentă, în
exercitarea competenţelor partajate cu autorităţile administraţiei publice
locale, prin care se recunosc dreptul şi capacitatea de a furniza/presta un
serviciu/o activitate de utilitate publică în condiţiile legislaţiei aplicabile
domeniului reglementat
g) operator - persoana juridică de drept public sau de drept privat
înregistrată în România, într-un stat membru al Uniunii Europene ori în alt
stat, care are competenţa şi capacitatea, recunoscute prin licenţa emisă de
autoritatea naţională de reglementare competentă din România, de a
furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu sau o
24
redusă-
activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit

gestiunea serviciului/activităţii, precum şi administrarea, funcţionarea şi
exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia/acesteia;
h) operator regional - operatorul societate reglementată de Legea nr.
31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi oompletările
ulterioare, cu capital social integral al unora sau al tuturor unităţilor
administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.
Operatorul regional asigură furnizarea/prestarea serviciului/activităţii de
utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale
asociate, administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi
publice aferente acestora, precum şi implementarea programelor de investiţii
publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau,
după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor
servicii/activităţi, realizate în comun în cadrul asociaţiei. Operatorul
regional se înfiinţează în baza hotărârilor adoptate de autorităţile
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii
de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor
existenţi subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. Operatorul regional este asimilat organismelor
prestatoare de servicii publice prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor
structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările
ulterioare.i) utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct
ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în
condiţiile legii;
j) sistem de utilităţi publice - ansamblul bunurilor mobile şi imobile,
dobândite potrivit legii, constând din terenuri, clădiri, construcţii şi instalaţii
tehnologice, echipamente şi dotări funcţionale, specific unui serviciu de
utilităţi publice, prin ale cărui exploatare şi funcţionare se asigură
furnizarea/prestarea serviciului;
k) infrastructură tehnico-edilitară - ansamblul sistemelor de utilităţi
publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice;
25
redusă-
infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului public ori privat al

unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului juridic al
proprietăţii publice sau private, potrivit legii;
l) domeniu public - totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite
potrivit legii, aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-
teritoriale, care, potrivit legii ori prin natura lor, sunt de folosinţă sau interes
public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliilor locale
sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz
ori de interes public naţional;
m) domeniu privat - totalitatea bunurilor mobile şi imobile, altele decât
cele prevăzute la lit. l), intrate în proprietatea unităţilor administrativ-
teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege;
n) monopol în domeniul serviciilor de utilităţi publice - situaţie de piaţă
caracteristică unor servicii de utilităţi publice care, pe o arie teritorială
delimitată, pot fi furnizate/prestate numai de un singur operator;
o) stabilirea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a calculaţiei
preţurilor şi tarifelor, elaborată şi aprobată de autorităţile de reglementare
competente, prin care se stabilesc structura şi nivelurile preţurilor şi
tarifelor, după caz, pentru serviciile de utilităţi publice;
p) ajustarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a nivelului
preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autorităţile de
reglementare competente, prin care se asigură corelarea nivelului preţurilor
şi tarifelor stabilite anterior cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din
economie;
r) modificarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a structurii şi
nivelului preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autorităţile
de reglementare competente, aplicabilă în situaţiile când intervin schimbări
în structura costurilor care conduc la recalcularea preţurilor şi tarifelor;
s) activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice, denumită în
continuare activitate - componentă funcţională distinctă a lanţului tehnologic
specific unui serviciu de utilităţi publice.
Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale sau, după caz, a asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,
mandatate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale membre. Serviciile de utilităţi publice se înfiinţează,
26
redusă-
se organizează şi se gestionează cu respectarea prevederilor legale, potrivit

hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-
teritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-
socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora şi
în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă.
În organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice
interesul general al comunităţilor locale este prioritar. Prevederile prezentei
legi vizează satisfacerea cât mai completă a cerinţelor utilizatorilor,
protejarea intereselor acestora, întărirea coeziunii economico-sociale la
nivelul comunităţilor locale, precum şi dezvoltarea durabilă a unităţilor
administrativ-teritoriale.
Detalierea înfiinţării, organizării, dezvoltării, finanţării, funcţionării şi
gestionării fiecărui serviciu de utilităţi publice se face prin legi speciale, prin
norme şi reglementări sectoriale adoptate prin hotărâri ale Guvernului şi prin
ordine ale autorităţilor de reglementare competente.
Serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin intermediul
unor operatori sau al unor operatori regionali.
Sistemele de utilităţi publice sunt parte componentă a infrastructurii
tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes
şi folosinţă publică şi aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului
public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului
juridic al proprietăţii publice sau private a acestora, după caz.
Dacă amplasarea şi realizarea componentelor sistemelor de utilităţi
publice, respectiv dezvoltarea celor existente, impun ocuparea definitivă a
unor terenuri sau dezafectarea unor clădiri, altele decât cele aparţinând
domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale, acestea
vor fi trecute în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale prin
procedurile prevăzute de lege.
Pentru asigurarea protecţiei şi funcţionării normale a sistemelor de
utilităţi publice, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor,
bunurilor şi mediului, se instituie zone de protecţie şi de siguranţă a
acestora, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autorităţile
competente.
Lucrările de înfiinţare, dezvoltare, reabilitare şi retehnologizare a
sistemelor de utilităţi publice, precum şi lucrările de revizii, reparaţii şi
remediere a avariilor sunt lucrări de utilitate publică.
27
redusă-
În vederea identificării, înregistrării, descrierii şi reprezentării pe hărţi şi

planuri cadastrale, precum şi în documentaţiile de urbanism şi amenajarea
teritoriului, sistemele de utilităţi publice se evidenţiază şi se inventariază în
cadastrele imobiliar-edilitare organizate la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale, conform legii.
Operatorii furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice, indiferent
de modul de organizare, de forma de proprietate, de natura capitalului sau
ţara de origine, au, pentru aceste servicii de utilităţi, drept de trecere asupra
terenurilor afectate de sistemele de utilităţi publice. Dreptul de trecere se
exercită cu titlu gratuit asupra terenurilor aparţinând statului sau unităţilor
administrativ-teritoriale pe toată durata furnizării/ prestării serviciilor de
utilităţi publice.
Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu
respectarea prevederilor legale în vigoare privind administraţia publică
locală, descentralizarea administrativă şi financiară, dezvoltarea regională,
finanţele publice locale şi cu respectarea principiilor:a) autonomiei locale;b)
descentralizării serviciilor publice;c) subsidiarităţii şi proporţionalităţii;d)
responsabilităţii şi legalităţii;e) asocierii intercomunitare;f) dezvoltării
durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;g) protecţiei şi conservării
mediului natural şi construit;h) asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;i)
administrării eficiente e bunurilor din proprietatea publică sau privată a
unităţilor administrativ-teritoriale;j) participării şi consultării cetăţenilor;k)
liberului acces la informaţiile privind serviciile publice.
Serviciile de utilităţi publice sunt supuse regimului juridic al serviciilor
publice de interes general, fiindu-le aplicabile obligaţiile de serviciu public
definite potrivit următoarelor exigenţe/cerinţe fundamentate, şi anume:a)
universalitate:b) continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în
condiţii contractuale reglementate;c) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor
şi gestiune pe termen lung;d) accesibilitate egală şi nediscriminatorie la
serviciul public, în condiţii contractuale reglementate;e) transparenţă
decizională şi protecţia utilizatorilor. Organizarea, exploatarea şi gestionarea
serviciilor de utilităţi publice trebuie să asigure:a) satisfacerea cerinţelor
cantitative şi calitative ale utilizatorilor, corespunzător prevederilor
contractuale;b) sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;c) protecţia economică,
juridică şi socială a utilizatorilor;d) funcţionarea optimă, în condiţii de
siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de rentabilitate şi eficienţă
28
redusă-
economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor

corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi în conformitate cu
caietele de sarcini, cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele
serviciilor;e) introducerea unor metode moderne de management;f)
introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a
strategiilor, politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de
utilităţi publice;g) dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea
domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia
şi conservarea mediului, în conformitate cu reglementările specifice în
vigoare;h) informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale
acestor servicii;i) respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea
unui mediu concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.
1. Enumerați serviciile publice comunitare. (timp de lucru 10 minute)
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
2. Prezenați etapele înființării servicilor publice comunitare (timp de
.........................................................................................................
.........................................................................................................
lucru 10 minute)
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
29
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.
redusă-
3. Care sunt serviciile publice de bază? (timp de lucru 5

minute)………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
Rezumat
Conform legislației, serviciile comunitare de utilităţi publice sunt

definite ca totalitatea activităţilor reglementate prin prezenta lege şi prin legi
speciale, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes
public general cu caracter social ale colectivităţilor locale, cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate:
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în
sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-
teritoriale, precum şi altele asemenea;
h) transportul public local.
30
redusă-
AGENTII ECONOMICI PRESTATORI DE SERVICII

PUBLICE
4.1. Agenții economici prestatori de servicii publice și relația lor cu

autoritățile statului
 Să prezite agenții economici prestatori de servicii publice și relația lor cu

autoritățile statului
► Timpul alocat temei: 1 oră
1. LEGEA nr. 51 din 8 martie 2006

(**republicată**)(*actualizată*)
4.1. Agenții economici prestatori de servicii publice și relația lor

cu autoritățile statului
Autorităţile administraţiei publice locale au competenţe partajate cu

autorităţile administraţiei publice centrale şi cu autorităţile de reglementare
competente în ceea ce priveşte reglementarea, monitorizarea şi controlul
serviciilor comunitare de utilităţi publice.
În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în sfera serviciilor
de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale adoptă hotărâri
în legătură cu:
a) elaborarea şi aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea
serviciilor a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a
31
redusă-
sistemelor de utilităţi publice existente, precum şi a programelor de

înfiinţare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;
b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în
scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu programele
de dezvoltare economico-socială a localităţilor, de amenajare a teritoriului,
urbanism şi mediu;
c) asocierea intercomunitară în scopul înfiinţării, organizării, gestionării
şi exploatării în interes comun a unor servicii de utilităţi publice, inclusiv
pentru finanţarea şi realizarea obiectivelor de investiţii specifice sistemelor
de utilităţi publice;
d) alegerea modalităţii de gestiune a serviciilor de utilităţi publice şi
darea în administrare sau, după caz, punerea la dispoziţie a sistemelor de
utilităţi publice destinate furnizării/prestării acestora;
e) urmărirea, monitorizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă şi
aplicarea metodologiei de comparare a acestor indicatori, elaborată de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împreună cu
autorităţile de reglementare competente, prin raportare la operatorul cu cele
mai bune performanţe din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi
publice:
f) participarea unităţilor administrativ-teritoriale la constituirea
capitalului social al unor societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiectiv
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice de interes local,
intercomunitar sau judeţean, după caz;
g) contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanţarea
programelor de investiţii în vederea dezvoltării, reabilitării şi modernizării
sistemelor existente;
h) garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor contractate de
operatorii serviciilor de utilităţi publice în vederea înfiinţării sau dezvoltării
infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;
i) elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de
sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor şi a altor acte
normative locale referitoare la serviciile de utilităţi publice, pe baza
regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru şi a contractelor-cadru de
furnizare/prestare ori a altor reglementări-cadru elaborate şi aprobate de
autorităţile de reglementare competente;
32
redusă-
j) stabilirea, ajustarea, modificarea şi aprobarea preţurilor, tarifelor şi

taxelor speciale, cu respectarea normelor metodologice elaborate şi aprobate
de autorităţile de reglementare competente;
k) aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor
pentru serviciile de utilităţi publice, după caz, pe baza avizului de
specialitate emis de autorităţile de reglementare competente;
l) restrângerea ariilor în care se manifestă condiţiile de monopol;
m) protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.
Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale sau,
după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilităţi publice şi utilizatori, stabilite pe baza
prevederilor prezentei legi, sunt raporturi juridice de natură administrativă,
supuse normelor juridice de drept public.
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele

obligaţii faţă de utilizatorii serviciilor de utilităţi publice:
a) să asigure gestionarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice
pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică şi managerială, având ca
obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului,
stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii, respectiv prin hotărârea de
dare în administrare, în cazul gestiunii directe;
b) să elaboreze şi să aprobe strategii proprii în vederea îmbunătăţirii şi
dezvoltării serviciilor de utilităţi publice, utilizând principiul planificării
strategice multianuale;
c) să promoveze dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-
edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităţi publice şi programe de
protecţie a mediului pentru activităţile şi serviciile poluante;
d) să adopte măsuri în vederea asigurării finanţării infrastructurii
tehnico-edilitare aferente serviciilor;
e) să consulte asociaţiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor şi
strategiilor locale şi a modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor;
f) să informeze periodic utilizatorii asupra stării serviciilor de utilităţi
publice şi asupra politicilor de dezvoltare a acestora;
g) să medieze şi să soluţioneze conflictele dintre utilizatori şi operatori,
la cererea uneia dintre părţi;
33
redusă-
h) să monitorizeze şi să controleze modul de respectare a obligaţiilor şi

responsabilităţilor asumate de operatori prin contractele de delegare a
gestiunii cu privire la: respectarea indicatorilor de performanţă şi a
nivelurilor serviciilor, ajustarea periodică a tarifelor conform formulelor de
ajustare negociate la încheierea contractelor de delegare a gestiunii,
respectarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, exploatarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a
sistemelor de utilităţi publice sau a altor bunuri aparţinând patrimoniului
public şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, afectate serviciilor,
asigurarea protecţiei mediului şi a domeniului public, asigurarea protecţiei
utilizatorilor.
Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice

locale şi operatori, stabilite în baza prevederilor prezentei legi, sunt supuse
normelor juridice de drept public sau privat, după caz. În vederea
îndeplinirii obligaţiilor autorităţile administraţiei publice locale au, în relaţia
cu operatorii serviciilor de utilităţi publice, următoarele drepturi
a) să stabilească cerinţele şi criteriile de participare şi selecţie a
operatorilor la procedurile publice organizate pentru atribuirea contractelor
de delegare a gestiunii;
b) să solicite informaţii cu privire la nivelul şi calitatea serviciului
furnizat/prestat şi cu privire la modul de întreţinere, exploatare şi
administrare a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, încredinţate pentru realizarea serviciului;
c) să invite operatorul pentru audieri, în vederea concilierii diferendelor
apărute în relaţia cu utilizatorii serviciilor;
d) să aprobe stabilirea, ajustarea sau, după caz, modificarea preţurilor şi
tarifelor serviciilor de utilităţi publice propuse de operatori, în baza
metodologiilor elaborate de autorităţile de reglementare potrivit
competenţelor acordate acestora prin legea specială;
e) să monitorizeze şi să exercite controlul cu privire la
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice şi să ia măsurile necesare
în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de performanţă şi
continuitatea serviciilor pentru care s-a obligat;
34
redusă-
f) să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu operează la nivelul

indicatorilor de performantă şi eficienţă la care s-a obligat şi nu asigură
continuitatea serviciilor;
g) să refuze, în condiţii justificate, aprobarea stabilirii, ajustării sau
modificării preţurilor şi tarifelor propuse de operator, iar pentru serviciile
care funcţionează în condiţii de monopol, să solicite avizul autorităţilor de
reglementare competente.
Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să rezilieze
unilateral contractele de delegare a gestiunii serviciilor şi să organizeze o
nouă procedură pentru delegarea gestiunii acestora, dacă constată şi
dovedesc nerespectarea repetată de către operatori a obligaţiilor contractuale
şi dacă operatorii nu adoptă programe de măsuri care să respecte condiţiile
contractuale şi să asigure atingerea, într-un interval de timp prestabilit, a
parametrilor de calitate asumaţi.
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele

obligaţii faţă de operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi
publice:
a) să asigure un tratament egal pentru toţi operatorii, indiferent de forma
de proprietate, de ţara de origine, de organizarea acestora şi de modul de
gestiune adoptat;
b) să asigure un mediu de afaceri concurenţial transparent şi loial;
c) să respecte angajamentele asumate faţă de operator prin hotărârea de
dare în administrare a serviciului, respectiv prin clauzele contractuale
stabilite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului;
d) să asigure resursele necesare finanţării infrastructurii tehnico-edilitare
aferente serviciilor, corespunzător clauzelor contractuale;
e) să păstreze, în condiţiile legii, confidenţialitatea datelor şi
informaţiilor economico-financiare privind activitatea operatorilor, altele
decât cele de interes public.
35
redusă-
1. În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în sfera
serviciilor de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice
locale adoptă hotărâri în legătură cu: (timp de lucru 20 minute)
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
2. Prezenați raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice
.........................................................................................................
. locale şi operatori (timp de lucru 10 minute)
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
Rezumat
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................
Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi
.........................................................................................................
operatori, stabilite în baza prevederilor prezentei legi, sunt supuse normelor
.........................................................................................................
juridice de drept public sau privat, după caz. În vederea îndeplinirii
.........................................................................................................
.........................................................................................................
. 36
redusă-
obligaţiilor autorităţile administraţiei publice locale au, în relaţia cu

operatorii serviciilor de utilităţi publice, următoarele drepturi
a) să stabilească cerinţele şi criteriile de participare şi selecţie a
operatorilor la procedurile publice organizate pentru atribuirea contractelor
de delegare a gestiunii;
b) să solicite informaţii cu privire la nivelul şi calitatea serviciului
furnizat/prestat şi cu privire la modul de întreţinere, exploatare şi
administrare a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, încredinţate pentru realizarea serviciului;
c) să invite operatorul pentru audieri, în vederea concilierii diferendelor
apărute în relaţia cu utilizatorii serviciilor;
d) să aprobe stabilirea, ajustarea sau, după caz, modificarea preţurilor şi
tarifelor serviciilor de utilităţi publice propuse de operatori, în baza
metodologiilor elaborate de autorităţile de reglementare potrivit
competenţelor acordate acestora prin legea specială;
e) să monitorizeze şi să exercite controlul cu privire la
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice şi să ia măsurile necesare
în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de performanţă şi
continuitatea serviciilor pentru care s-a obligat;
f) să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu operează la nivelul
indicatorilor de performantă şi eficienţă la care s-a obligat şi nu asigură
continuitatea serviciilor;
g) să refuze, în condiţii justificate, aprobarea stabilirii, ajustării sau
modificării preţurilor şi tarifelor propuse de operator, iar pentru serviciile
care funcţionează în condiţii de monopol, să solicite avizul autorităţilor de
reglementare competente.
Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să rezilieze
unilateral contractele de delegare a gestiunii serviciilor şi să organizeze o
nouă procedură pentru delegarea gestiunii acestora, dacă constată şi
dovedesc nerespectarea repetată de către operatori a obligaţiilor contractuale
şi dacă operatorii nu adoptă programe de măsuri care să respecte condiţiile
contractuale şi să asigure atingerea, într-un interval de timp prestabilit, a
parametrilor de calitate asumaţi.
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii faţă de
operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice;a) să asigure
un tratament egal pentru toţi operatorii, indiferent de forma de proprietate,
37
redusă-
de ţara de origine, de organizarea acestora şi de modul de gestiune

adoptat;b) să asigure un mediu de afaceri concurenţial transparent şi loial;c)
să respecte angajamentele asumate faţă de operator prin hotărârea de dare în
administrare a serviciului, respectiv prin clauzele contractuale stabilite prin
contractul de delegare a gestiunii serviciului;d) să asigure resursele necesare
finanţării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor, corespunzător
clauzelor contractuale;e) să păstreze, în condiţiile legii, confidenţialitatea
datelor şi informaţiilor economico-financiare privind activitatea
operatorilor, altele decât cele de interes public.
38
redusă-
MODALITĂŢI DE GESTIUNE A RESURSELOR

SERVICIILOR PUBLICE
5.1. Resursele materiale ale serviciilor publice

5.2. Resurse financiare specifice
5.3. Finanţarea colectivităţilor locale
5.4. Taxele şi tarifele pentru servicii publice locale
 Să prezinte resursele servicilor publice și modalitatea de gestiune a

lor

5.1. Resursele materiale ale serviciilor publice
Ca abordare generală, resursele materiale ale serviciilor publice (SP)

se referă la totalitatea elementelor materiale de care dispun SP, între care
39
redusă-
cele mai importante sunt : suprafeţele de teren, construcţiile, amenajările

specifice şi bunurile mobile.
Îndeosebi în cazul întreprinderii de utilităţi publice, resursele
materiale sunt foarte importante ca dezvoltare şi valoare. Din punct de
vedere tehnic, aceste resurse constituie aşanumitele reţele de utilităţi
publice. În cadrul unei astfel de reţele se deosebesc:
 -echipamentele / instalaţiile de captare / preparare / producţie a
agentului util (apă, energie, gaz combustibil etc.) ;
 -reţeaua de transport;
 -spaţiile de stocare / depozitare, după caz ;
 -reţeaua şi echipamentele de distribuţie şi contorizare etc.
Aproape fără excepţie, aceste resurse sunt realizate prin programe ample
de investiţii şi reclamă eforturi şi cheltuieli mari pentru exploatare,
întreţinere, recondiţionare şi reparaţii.
Pentru unele din marile utilităţi, aceste reţele sunt organizate în sisteme
naţionale de transport şi distribuţie, aşa cum este cazul sistemului energetic
naţional, care impune această situaţie ca urmare a caracterului nestocabil al
energiei electrice.
Alte reţele sunt organizate după considerentul proximităţii resursei ori al
unităţii spaţiului de servire.
Aspecte numeroase şi de importanţă excepţională în legătură cu
resursele materiale ale serviciilor publice vizează achiziţiile. Ca membru al
UE, în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului
"Libera circulaţie a mărfurilor" şi al recomandărilor Comisiei Europene, este
necesar să se perfecţioneze sistemul de achiziţii publice, sistem iniţiat, de
altfel, imediat după 1990. Semnificaţia acestui imperativ trebuie urmărită în
statutul acestor achiziţii şi în natura resurselor financiare utilizate pentru
aceste achiziţii, respectiv „banul public“.
Pe această linie trebuie observate numeroasele realizări şi modificări ale
sistemului de achiziţii: cadrul normativ (în continuă prefacere), formarea de
experţi în achiziţii publice, îmbunătăţirea pregătirii absolvenţilor din
universităţi în legătură cu aceste cerinţe ale insitituţiilor statului, statuarea
unor principii specifice în activitatea serviciilor publice. Dintre cerinţele
menite să asigure pregrese reale în materie de achiziţii publice,
enumerăm:cunoaşterea cadrului normativ, programarea riguroasă a
calendarului de achiziţii, profesionalizarea corespunzătoare a celor care vor
40
redusă-
realiza caietele de sarcini şi evalua contractele de achiziţii, formarea

capacităţii tehnice, stăpânirea tehnicii de lucru în sistemul electronic creat în
acest scop – www.e-licitatie.ro, însuşirea modalităţilor de organizare şi
desfăşurare a tipurilor de licitaţii specifice, formarea unui stil de operare şi
comunicare transparentă, perfecţionarea în realizarea contractelor şi
urmărirea derulării acestora, acumularea cunoştinţe juridice necesare etc.).
Scopul îmbunătăţirii sistemului de achiziţii publice îl constituie:
promovarea concurenţei între operatorii economici; garantarea tratamentului
egal şi nediscriminarea operatorilor economici; asigurarea transparenţei şi
integrităţii procesului de achiziţie publică; asigurarea utilizării eficiente a
fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către
autorităţile contractante.
Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie

publică sunt: nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă;
transparenţa; proporţionalitatea; eficienţa utilizării fondurilor; asumarea
răspunderii.
5.2. Resurse financiare specifice
Prin definiţie şi tradiţie, serviciile publice se realizează cu resurse

financiare care aparţin statului / administraţiei centrale / administraţiei
locale / sectorului public etc., mai concentrat, cu „bani publici“. Tabloul
general al resurselor financiare pentru serviciile publice la nivel statal este
oglindit în bugetul de stat. Evident, modificarea caracterului „public“ al
acestor servicii, repectiv proliferarea formulelor mixte şi consacrarea chiar a
formulei „întreprinderii private în sectorul public“ au determinat
modificările actuale în ceea ce priveşte resursele financiare folosite în SP.
Bugetul de stat cuprinde resursele financiare care se

mobilizează anual prin lege, puse la dispoziţia statului în vederea:
- finanţării acţiunilor social-culturale şi instructiv educative,
- asigurării apărării ţării;
- menţinerii ordinii publice;
41
redusă-
- înfăptuirii justiţiei;
- finanţării unor investiţii şi a unor activităţi de interes strategic;
- asigurării protecţiei şi refacerii mediului înconjurător;
- asigurării măsurilor de protecţie socială a populaţiei, stabilite
prin lege;
- realizării programelor de cercetare;
- realizării altor acţiuni de interes naţional.
Veniturile bugetare sunt grupate în:

a)Venituri fiscale adică venituri care provin din impozite şi taxe
directe, precum şi venituri din impozite şi taxe indirecte;
b) Venituri nefiscale adică încasări care se virează la bugetul de
stat sau la bugetele locale, justificate prin -calitatea de proprietar a
statului sau colectivităţilor locale asupra respectivelor surse de
venituri (vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte
de la instituţiile publice);
c) Venituri din capital adică acele venituri care provin din
valorificarea unor bunuri ale statului aflate în administrarea
instituţiilor publice sau din valorificarea stocurilor de la rezerva de
stat şi de mobilizare.
Clasificaţia bugetară asigură gruparea sistematică a veniturilor şi
cheltuielilor bugetului de stat, permite cunoaşterea conţinutului acestora şi
face posibilă adoptarea măsurilor corespunzătoare pentru încasarea la
termen a veniturilor facilitând efectuarea
cheltuielilor potrivit destinaţiile aprobate de către organele competente,
precum şi adoptarea deciziilor, în limitele competenţelor stabilite prin lege,
pentru modificarea pe parcurs a prevederilor atunci când cerinţele perioadei
de execuţie o impun. Clasificaţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor se
compune din două părţi distincte:
- clasificaţia veniturilor pe capitole şi subcapitole şi clasificaţia
funcţională a cheltuielilor pe părţi, capitole şi subcapitole;
- clasificaţia economică a cheltuielilor pe titluri, articole şi alineate în
conformitate cu destinaţia creditelor indicată de clasificaţia
economică.
42
redusă-
Clasificaţia organică sau administrativă (clasificaţia în profil

departamental) prezintă cheltuielile şi veniturile după criteriul organizării
în ministere, agenţii guvernamentale, instituţii publice autonome, unităţi
administrativ-teritoriale (judeţe, Municipiul Bucureşti).
-In România, din categoria instituţiilor care participă la constituirea
resurselor financiare publice şi la întrebuinţarea lor fac parte:
- Parlamentul;
- Administraţia prezidenţială;
- Guvernul;
- Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei centrale;
- Autorităţile administraţiei publice locale;
- Alte autorităţi publice;
- Autoritatea judecătorească;
- Instituţiile publice de subordonare centrală sau locală.
Clasificaţia funcţională repartizează cheltuielile după domeniile de
atribuţii ale statului şi ale autorităţilor locale. Ea ajută la fixarea priorităţilor
în ceea ce priveşte planificarea cheltuielilor. În general, în cadrul său se
regăsesc următoarele rubrici de cheltuieli:
- autorităţi, administraţia generală;
- cheltuieli social-culturale (învăţământ, cercetare, sănătate, sport,
cultură, religie, asistenţă socială);
- protecţia mediului;
- acţiuni economice (industrie, energie, agricultură,
transporturi,comerţ, turism, telecomunicaţii);
- cheltuieli cu serviciul datoriei.
Clasificaţia economică indică felul cheltuielilor efectuate de către
instituţiile publice (salarii, cheltuieli materiale şi servicii etc), permiţând
centralizarea şi compararea cheltuielilor pentru aceleaşi destinaţii pe
ministere şi unităţi administrativ-teritoriale.
43
redusă-
5.3. Finanţarea colectivităţilor locale
Autonomia financiară a colectivităţilor locale, expresie a

principiului autonomiei financiare a entităţilor sociale, presupune existenţa
unui buget propriu, distinct de cel al statului, în care figurează venituri şi
cheltuieli.
Autonomia financiară reprezintă condiţia sine qua non a
descentralizării
administrative.
Pentru a se realiza autonomia financiară, colectivităţile locale trebuie:
 să dispună de resurse proprii suficiente pentru a face faţă
responsabilităţilor ce le revin;
 să-şi poată determina în mod liber veniturile şi cheltuielile;
 să nu fie supuse unui control a posteriori privind deciziile lor
financiare, controlul asupra resurselor financiare va viza doar
legalitatea operaţiunilor.
Autonomia financiară a colectivităţilor locale are o dublă
dimensiune:
- Dimensiune juridică, care constă în recunoaşterea unei libere puteri de
decizie a autorităţilor locale, putere care nu trebuie să fie împiedicată
de un control foarte strict din partea statului;
- Dimensiune materială, care constă în posibilitatea colectivităţilor locale
de a-şi asigura acoperirea cheltuielilor prin resurse proprii, fără să
fie obligate să apeleze la transferuri din partea statului, pentru a-şi
echilibra bugetele.
Autonomia financiară a colectivitătii locale implică crearea unor
sisteme ale finanţelor publice locale eficace, echitabile şi corelate cu
necesităţile şi politicile statului.
În practica europeană există trei sisteme de finanţare a colectivităţilor
locale:
- finanţarea pe baza veniturilor proprii necesare pentru acoperirea
cheltuielilor, în virtutea dreptului colectivităţilor locale de a percepe taxe
44

Sup2023-2024 42

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sup2023-2024 42

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-Servicii și utilități publice - manual universitar pentru învățământul cu frecvență

Suportul de curs Servicii și utilități publice – manual universitar

- Absoventul va fi capabil să se implice în rezolvarea problemelor

- Absoventul va putea să realizeze evaluarea şi să particularizeze

Structura cursului cuprinde 8 unități de învățare.

Pe parcursul semestrului studenții vor susține o evaluare semestială

Evaluarea finală este scrisă și constă în probă scrisă, reprezentând

Bibliografia obligatorie: Dascălu N, Servicii și utilități publice –

Universitatea din Pitești depune o serie de eforturi pentru a asigura

► Cuprinsul unităţii de învăţare 1:

► Timpul alocat temei: 2 ore

 Dumitrașcu Vadim, Servicii și utilități publice. Economie.

1.1 Definirea conceptului de servicii publice

Serviciile publice sunt definite ca activităţi utile, destinate satisfacerii

Sectorul public vizează:

organizaţii specializate, destinată să satis- facă nevoile unei colectivităţi

1.2. Clasificarea serviciilor și utilităților publice

Serciile si utilitățile publice pot fi clasificate astfel:

prestată în mod regulat şi continuu în vederea satisfacerii nevoilor de interes

naturale şi energie electrică, serviciile de salubrizare şi îngrijire a spaţiilor

De asemenea, SUP pot fi clasificate după tipul lor în felul

public, educaţie, drumuri locale, organizare teritorială etc.; de protecţie a comu-

Serviciile publice sunt definite ca activităţi utile, destinate

► Cuprinsul unităţii de învăţare 2:

2.1. Administrația publică

 Să să prezinte și să analizeze serviciile publice locale

► Timpul alocat temei: 2 ore

 Dumitrașcu Vadim, Servicii și utilități publice. Economie.

2.1. Administraţia publică

Prin administraţie publică se înţelege ansamblul organelor

Activitatea desfăşurată de acestea are în vedere organizarea

2.2. Administrația publică locală

Într-un spaţiu socio-economic se face distincţie între:

Caracteristicile administraţiei publice locale

Administraţia publică locală din România este

administraţia publică din unităţile administrativ - teritoriale din România,

Înfiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor

În categoria serviciilor publice locale se includ:

2.3. Principiile, caracteristicile și tipologia serviciilor publice

Chiar şi în cazul în care gestiunea este asumată de către o

Continuitatea impune permanenţa serviciilor esenţiale pentru viaţa

1. Transparenţă şi responsabilitate. Toţi utilizatorii dispun de dreptul

Noţiunea generală a unităţii economice prestatoare de servicii

care se raportează la autoritatea statului. Trăsătura comună tuturor

 serviciile de autorizare a constructiilor;

Acest ultim domeniu a dministrarea domeniului

parcarilor, locurilor publice de afisaj, reclame, a panourilor publicitare, a

Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor

3. Care sunt trăsăturile serviciilor publice locala? (timp de lucru 15

 serviciile de urbanism si amenajarea teritoriului;

► Cuprinsul unităţii de învăţare 3:

3.1. Serviciile comunitare de utilități publice

 Să prezinte conform prevederilor legislative serviciile comunitare de

► Timpul alocat temei: 2 ore

1. LEGEA nr. 51 din 8 martie 2006

Conform legislației, serviciile comunitare de utilităţi publice sunt

h) transportul public local.

Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor

dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor

activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit

infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului public ori privat al

se organizează şi se gestionează cu respectarea prevederilor legale, potrivit

În vederea identificării, înregistrării, descrierii şi reprezentării pe hărţi şi