CURS 1

Inca din Antichitate, ideea europeana se confunda cu insasi dezvoltarea civilizatiilor greaca
si romana care au urmarit nu numai dobandirea unei sfere de influenta pe o cat mai mare parte a
teritoriului european, ci si dezvoltarea sociala, economica si culturala a unei parti cat mai intinse
din continentul Europa.

Antichitate- Hesiod, Pax Romana-unitate pe continentul european

In Evul Mediu, ideea europeana exista, insa nu apare clar identificata si urmarita de
conducatorii politici din acea perioada; totusi, Carol cel Mare s-a autointitulat Pater Europae
evidentiind astfel dorinta unirii teritoriilor si populatiei de pe o cat mai mare parte a teritoriului
european sub aceeasi putere.
J. Althusius-aprox 1600, federalism
Ulterior, ideea de unitate europeana incepe sa fie din ce in ce mai prezenta in scrierile
ganditorilor vremii si in acest sens la inceputul sec al XVlll-lea, Abatele de Saint Pierre face
referire la un proiect de pace eterna si imagineaza un Senat european, idee pe care o vom gasi
ulterior.
Un element important in dezvoltarea ideii de comunitate europeana pe continentul
european il reprezinta crearea Imperiului lui Napoleon, aratandu-se ca extinderea acestuia pe
partea de est a continentului poate fi privita ca o dorinta de dezvoltare unitara a continentului
european, ca o dorinta de crestere a nivelului de trai pentru o cat mai mare parte a populatiei de
pe acest continent.
Incepand cu sec. al XlX-lea, ideea europeana devine din ce in ce mai aceentuata in
preocuparile liderilor politici ai vremii, dar si in scrierile filosofice si literare ale diferitelor
personalitati care au marcat acest secol. In acest sens, trebuie mentionata ideea lansata de Victor
Hugo de a crea “Statele Unite ale Europei”, care sa dispuna de un Senat European.
Primul Razboi Mondial a aratat faptul ca in ciuda aliantelor create intre anumite state
europene, pacea nu a putut fi mentinuta, unitatea europeana a fost pusa sub semnul intrebarii, iar
victimele produse de aceasta conflagratie mondiala au evidentiat din pacate necesitatea crearii
unui alt tip de alianta care sa functioneze in mod concret si care sa aduca pacea pe continentul
european. Ideea de unitate europeana a mers in paralel cu dezvoltarea sferei relatiilor
internationale si a fost in mod evident influentata de modul in care statele europene s-au
dezvoltat dupa destramarea imperiilor existente pe batranul continent.
In acest context, ideea europeana incepe sa se dezvolte in paralel cu cea a federalismului
la nivel european, sustinatorii acestuia din urma argumentand ca unificarea Europei reprezinta o
solutie vitala pentru aceasta. Astfel, in 1922, Contele Kalergi publica manifestul sau intitulat
“Paneuropa” in care preciza ca: “Chestiunea Europei se rezuma in doua cuvinte-unificare sau
destramare”.

1
 Un alt element de reper in ceea ce priveste ideea de unitate europeana il constituie
discursul lui Aristide Briand din 1929 in care acesta se raliaza ideii de federalism pe continentul
european.
Perioada interbelica reprezinta una de dezvoltare economica evidenta a statelor
europene, ideea europeana pare a fi subinteleasa, insa in absenta unor decizii politice in acest
sens si a stabilirii unor relatii pasnice intre statele europene bazate pe dorinta comuna de a realiza
unitatea pe continetul european nu s-a putut impiedica izbucnirea celui de-al Doilea Razboi
Mondial ale carui consecinte dramatice au influentat in mod hotarator necesitatea identificarii
unei solutii politice si juridice privind ideea europeana.
In acelasi timp, punerea in aplicare a unitatii europene a fost influentata si de dezvoltarea
dreptului international public, in special a conceptului de organizatie internationala
interguvernamentala care vine sa inlocuiasca aliantele interstatale existente pana la acel moment
si care nu au putut impiedica izbucnirea celor doua deflagratii mondiale.

CURS 2
Unitate europeana in Europa occidentala

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, necesitatea realizarii unitatii europene s-a impus
in mod evident in actiunile liderilor politici care au lansat diferite initiative in acest sens,
mergand de la instituirea unei forme de cooperare intre statele membre pana la instituirea unei
legaturi de tip federal, ambele solutii garantand pacea pe continentul european. In acest sens,
trebuie mentionata propunerea lansata de Wiston Churchill in discursul sau de la Universitatea
din Zurich din 1946, de creare a Statelor Unite ale Europei.

In anul urmator, sub patronajul lui Wiston Churchill, este infiintata Miscarea pentru
Europa Unita care propunea o forma de cooperare interguvernamentala intre statele vest-
europene; in 1947, acelasi an, are loc un prim congres al Uniunii Federalistilor Europeni in
cadrul caruia a fost dezbatuta ideea unei uniuni federale care sa fie instituita intre statele
europene.

De altfel, federalismul va constitui un element determinant in dezvoltarea comunitatilor

europene, trasaturi ale acestuia putand fi regasite in izvoarele primare de drept al UE. Se poate
observa faptul ca aceste initiative nu au imbracat forma unor subiecte de drept international
public, ramanand la stadiul de miscari ideologice care au stat la baza infiintarii organizatiilor
internationale interguvernamentale.

Crearea ONU in 1945 ca succesoare a Ligii Natiunilor/Societatii Natiunilor a determinat

impulsionarea eforturilor europene in ceea ce priveste infiintarea unor organizatii europene care
sa urmareasca la randul lor promovarea pacii si dezvoltarea economica. In acest context, in
perioada 1945-1950 incep sa apara primele asocieri de state pe continentul european in deplina
concordanta cu Dreptul International Public.

2
 Acestea au fost create in domeniul economic, militar si politic, fiind deschise participarii
statelor vest-europene. Organizatiile internationale interguvernamentale, avand caracter militar
au fost urmatoarele:

->Uniunea Occidentala infiintata in 1948 prin Tratatul de la Bruxelles care se va

transforma in 1954 in Uniunea Europei Occidentale ce va functiona pana in 2011 in mod
efectiv, desfiintarea sa de drept producandu-se odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la
Lisabona in 2009.

Existenta acestei organizatii nu a fost de o mare anvergura intrucat la nivelul

comunitatilor europene nu a functionat o politica comuna de aparare, statele membre pastrandu-
si competenta in materie.

->Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord creata in 1949 prin semnarea tratatului cu

acelasi nume la Washington. Aceasta organizatie prezinta caracteristicile unei organizatii de
integrare, avand un caracter international si nu unul regional.

Alaturi de organizatiile cu caracter militar, a fost creata si o organizatie cu caracter

economic respectiv Organizatia Pentru Cooperare Economica Euorpeana(OEEC) in 1948 care
a avut ca principala atributie coordonarea implementarii planului Marshall- ajutor financiar
acordat statelor europene de catre SUA, in vederea redresarii economice dupa cel de-Al Doilea
Razboi Mondial. Aceasta organizatie s-a transformat in 1960 in Organizatia pentru Cooperare
si Dezvoltare Economica care functioneaza si astazi.

Desi nu a avut caracterul unei organizatii internationale interguvernamentale, in domeniul

economic trebuie mentionata intrarea in vigoare in 1948 a Conventiei Vamale dintre statele
Benelux a caror cooperare este consacrata si in prezent in tratatul privind functionarea UE
(TFUE)-art 150 din TFUE.

Organizatii cu caracter politic:

-este mentionata instituirea Consiliului Europei prin adoptarea Statutului propriu in 1999
la Londra. Aceasta org. internat. Interguv. A urmarit promovarea drepturilor omului, a
democratiei si a statului de drept, fiind deschisa statelor europene, avand caracter de cooperare.
(47 de state)

In cadrul Consiliului Europei va fi adoptata in 1950 Conventia europeana pentru apararea

drepturilor omului si a libertatilor fundamentale a carei respectare este asigurata de Curtea
Europeana a Drepturilor Omului cu sediul la Strasbourg.

In partea de rasarit a Europei, statele aflate sub influenta Uniunii Sovietice au realizat
la randul lor diferite forme de asociere ca o contrapondere la organizatiile internationale
interguvernamentale infiintate in Europa Occidentala. Astfel, in 1949 ia fiinta Consiliul de
ajutor economic reciproc-CAER, o organizatie respectabila la mom respectiv care urmarea

3
obiective comune in domeniul economic pentru statele membre ca o replica la punerea in
aplicare a planului Marshall acceptat de catre celelalte state europene si refuzat de liderii politici
in Europa de Est.

In domeniul militar, in 1955 ia nastere Pactul de la Varsovia ca raspuns la crearea

NATO si posibila reinarmare a Germaniei ce tocmai devenise membra a Comunitatii Europene a
Carbunelui si Otelului. Aceste asocieri de state au functionat pana in 1991, moment in care tarile
din Europa centrala si de sud-est au devenit constiente de necesitatea aderarii la Comunitatea
Europeana.

Dupa cum se poate observa, ideea de unitate a intregului continent european nu a putut fi
pusa in aplicare dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, intrucat pacea consfintita la sfarsitul
acestui razboi a dus la impartirea Europei in doua mari zone de influenta; totusi, ideea europeana
nu a fost abandonata in Europa Occidentala unde organizatiile intenationale interguvernamentale
create in domeniul militar, economic si politic nu au corespuns ideii de unitate europeana si nici
nu au garantat mentinerea unei paci durabile pe continentul european. Eforturile de realizare a
unificarii europene au continuat la nivel politic, avandu-se in vedere evolutiile din plan extern,
mai ales cele in domeniul economic care incepeau sa evidentieze tendinta de globalizare,
respectiv pe cea de regionalizare.

Conceptele sub care trebuia pusa in aplicare unitatea europeana au fost cele de cooperare
si integrare. Luarea deciziilor si obligativitatea acestora reprezentand elementul esential in
stabilirea unei asocieri de state la nivel european. La acea data, modelul care putea fi luat in
considerare era cel al organizatiei natiunilor unite(ONU), organizatie de cooperare in cadrul
careia s-au dezvoltat ulterior organizatii specifice.

Integrarea presupunea atribuirea de competente de la nivel statal la nivel supranational si

adoptarea de decizii obligatorii pentru statele care au acceptat aceasta forma de asociere.

In acest cadru, la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe,
da citire declaratiei redactate de Jean Monnet care propune o forma de integrare intre Franta si
Germania limitata initial la domeniul carbunelui si otelului care sa poata fi deschisa ulterior si
altor state membre si altor domenii.

Aceasta forma de asociere intre Franta si Germania, state aflata vreme indelungata in
conflict, ar fi trebuit creata cu respectarea Cartei ONU, avand o structura comuna care sa duca la
indeplinire obiectivele propuse, respectiv inalta autoritate comuna.

Propunerea lui Robert Schuman a fost acceptata de o parte din liderii europeni, chiar daca
ea prezinta caracteristicile unei asocieri de state de integrare care nu a mai functionat pana la
acea data si care presupunea adoptarea de decizii in domeniul de activitate respectiv la nivel
supranational.

4
 La scurt timp dupa proclamarea acestei declaratii, se semneaza tratatul de instituire a
CECO la Paris la 18 aprilie 1951 de catre 6 state, respectiv Franta, Germania, Italia si statele
Belgia, Olanda si Regatul tarilor de jos (Benelux). Tratatul a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 si a
fost incheiat pt o perioada de 50 de ani. Prin acest tratat este infiintata prima comunitate
europeana ca organizatie internationala interguvernamentala cu personalitate juridica, avand
caracter de integrare, deoarece isi propunea punerea in comun prin realizarea unei piete comune
a productiei de Carbune si Otel, precum si cresterea nivelului de trai a populatiei din statele
fondatoare care activau in acest sector, insa tocmai infiintarea intr-un domeniu economic limitat
care nu facea posibila unitatea europeana a determinat liderii politici sa continue demersurile de
identificare a unei solutii adecvate de unificare economica.

Astfel, in 1955 ministrii afacerilor externe ai celor 6 state fondatoare se reunesc la

Messina in vederea stabilirii unui mod de lucru care sa conduca la gasirea unei solutii adecvate
pentru unitatea europeana. In acest sens, a fost instituit un Comitet interguvernamental condus
de Paul-Henri Spaak care sa propuna solutii corespunzatoare menite sa conduca la realizarea
unitatii europene.

In 1956, este transmis liderilor europeni un raport (raportul Spaak) care a stat la baza
infiintarii celorlalte doua comunitati europene.

In 1957, in baza raportului Spaak, la 25 martie, sunt semnate tratatele de la Roma prin
care sunt infiintate Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei
Atomice ca organizatii internationale interguvernamentale de integrare cu personalitate juridica.
Tratatele de la Roma au fost incheiate pe perioada nedeterminata si au intrat in vigoare la 1
ianuarie 1958. Odata cu intrarea acestora in vigoare, ideea de unitate europeana se materializeaza
in Europa Occidentala sub forma unor asocieri de state ca subiecte secundare/derivate de drept
international public care urmaresc obiective comune, in principal in domeniul economic.
Obiectivul central-acela de mentinere a pacii, fiind unul intrinsec pe care inclusiv UE de astazi il
urmareste.

CURS 3
Extinderea comunitatilor. Dimensiunea cantitativa a constructiei

Cum s-a ajuns de la 6 state la 28 si apoi la 27?

Dupa cum se mentiona in declaratia lui Robert Schuman, uniunea dintre Franta si
Germania in domeniul carbunelui si otelului era deschisa participarii si a altor state europene
dornice sa imparta aceleasi deziderate. In acest sens, cele 3 comunitati europene infiintate
imediat dupa 9 mai 1950 au avut mai multi membri, Frantei si Germaniei alaturandu-se Italia,
Belgia, Regatul Tarilor de Jos si Luxemburg. Aceste state au aderat la obiective comune
acceptand sa faca parte dintr-o organizatie internationala interguvernamentala de integrare.

5
 Din acel moment, aderarea altor state europene la comunitatile europene a fost urmarita
in sensul realizarii unitatii europene pe continentul Europa, insa anumite state membre (precum
Austria, Norvegia, Portugalia) au preferat sa creeze Asociatia Europeana a Liberului Schimb
care a luat fiinta in 1960 la initiativa Regatului Unit al Marii Britanii si care urmarea punerea in
comun a intereselor economice ale acestor state in sensul crearii unei uniuni vamale in cadrul
careia sa functioneze libera circulatie a marfurilor din anumite sectoare economice si eliminarea
taxelor vamale. Evolutia acestei asociatii a fost una previzibila in sensul in care pe masura ce au
devenit state membre ale comunitatilor europene, tarile respective s-au retras din AELS
(Asociatia Europeana a Liberului Schimb).

De asemenea, in 1994, a fost infiintat Spatiul Economic European din statele membre
ale comunitatii europene si statele AELS, Confederatia Elvetiana refuzand sa faca parte din
Spatiul Economic European.

Dupa cum se poate observa in evolutia constructiei comunitare unionale, doua tendinte au
fost marcante, respectiv:

-tendinta spre extindere catre o parte cat mai mare a teritoriului european, inclusiv
spre Balcani

-tendinta spre o integrare aprofundata intre statele membre care acceptau sa realizeze o
atribuire de competente in diferite domenii socio-economice

Etapele extinderii comunitatilor europene

Prima extindere a avut loc in 1973, odata cu aderarea Regatului Unit al Marii Britanii
si al Irlandei de Nord, Irlandei si Danemarca. La acel moment, trebuia sa adere si Norvegia,
dar poporul norvegian a refuzat prin referendum aderarea. In Marea Britanie, s-a realizat un
referendum pt extindere. Groenlanda s-a retras in 1982.

Urmatoarele doua valuri de extindere aduc in randul comunitatilor 3 state

mediteraneene care urmau in prezent un regim democratic dupa inlaturarea regimurilor
dictatoriale existente in anii 60’-70’. In 1981 adera Grecia si in 1986 Spania si Portugalia.
Aceste state au beneficiat de un regim favorabil la momentul aderarii in sensul in care fie li s-au
acordat perioade derogatorii sau masuri tranzitorii de la aplicarea anumitor reguli comunitare, fie
li s-au acordat ajutoare financiare cum e cazul Greciei.

Tratatul de la Maastricht intrat in vigoare in 1993 nu numai ca infiinteaza UE fara

personalitate juridica, consolidand integrarea, dar creeaza si cadrul pentru aderarea statelor din
fostul bloc comunist. Totusi, dupa acest moment, prima aderare nu a fost spre aceste state, ci in
1995 au aderat state dezvoltate economic: Austria Finlanda si Suedia, poporul norvegian si
elvetian nesustinand aderarea Norvegiei si Confederatiei Elvetiene la comunitatile europene.

6
 Cea mai ampla extindere s-a produs in 2004, cand au aderat 10 state (Cehia, Cipru,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria) dintre care
majoritatea au facut parte din blocul comunist. La acel moment, ar fi trebuit sa adere si Romania
si Bulgaria, insa aderarea acestor state s-a produs abia la 1 ianuarie 2007. Statele respective au
beneficiat de sprijin financiar pentru aderare si au beneficiat de clauze specifice in tratatele de
aderare- clauze de salvgardare prin care se urmarea protejarea pietei interne.

In 2013 a aderat Croatia dupa o perioada de aproape 6 ani de negociere care au vizat
colaborarea cu Tribunalul Penal International pt fosta Iugoslavie si din cauza conflictului
teritorial cu Slovenia. In prezent, sunt considerate state candidate de catre Comsiia Europeana
Serbia, Turcia, Albania, Macedonia de Nord. De asemenea, sunt considerate state potentiale
candidate de catre UE Bosnia si Hertogovina si Kosovo in conditiile in care in privinta Kosovo
s-a conturat o pozitie destul de clara a UE si a anumitor state membre de sustinere a aderarii
alaturi de pozitia altor state, printre care si Romania, care nu recunosc independenta Kosovo.

Etapele aderarii

Criteriile de aderare au fost introduse in 1993 la Consiliul European de la Copenhaga,

completate la Consiliul European de la Madrid din 1995. In prezent, art 49 din Tratatul privind
UE reglementeaza aspecte privind etapele si procedura aderarii la UE.

Criteriile de aderare au fost grupate in 4 mari categorii: (Criteriile consiliului european)

Copenhaga)

1. Criteriul geografic mentionat expres in art 49 din TUE, prin sintagma orice stat
european.
2. Criteriul politic mentionat in art 49 din TUE care face trimitere la obligativitatea
respectarii si promovarii valorilor europene asa cum sunt acestea mentionate la art 2
din TUE. Statul candidat trebuie sa faca dovada respectarii drepturilor omului, a
democratiei, a statului de drept, precum si a celorlalte valori din tratat. O conditie
implicita care atesta respectarea acestor valori o reprezinta dovada calitatii de
membru al Consiului Europei.
3. Criteriul economic nu este prezentat in art 49 din Tratatul privind UE, ci decurge din
insasi calitatea UE de organizatie cu scop integrator economic. Astfel, acest criteriu
impune ca statul candidat sa aiba o economie de piata viabila, eficace care sa faca fata
presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne. In general acest criteriu a fost
insotit de ample reforme structurale ale economiilor statelor care se pregateau de
aderare
4. Criteriul juridic-nici acesta nu este mentionat in art 49, insa a fost impus de Comisia
Europeana care a considerat ca aderarea implica accepatarea de drepturi si obligatii
reale sau potentiale care decurg din dreptul unional pe acea vreme comunitar, asa
numitul Acquis comunitar unional. In plus, in cadrul acestui criteriu, statul membru

7
 trebuie sa faca dovada ca are capacitate administrativa si juridica de a prelua acquis-
ul unional, adica dreptul UE.

Procedura de aderare

Articolul 49 din Tratatul privind UE prevede rolul a doua institutii in procedura de

aderare, respectiv Consiliul caruia i se adreseaza cererea de aderare si care se pronunta asupra
acesteia in unanimitate si Parlamentul European care are rolul de a aproba cererea de aderare.
Tratatul nu mentioneaza insa nimic despre rolul Comisiei Europene ca negociator in procesul de
aderare si nici despre rolul politic al Consiliului European care in general consfinteste statutul
de stat candidat, respectiv inchiderea oficiala a negocierilor de aderare.

Acquis-ul unional este grupat in capitole de negociere in functie de principalele domenii

de actiune, astfel incat statele candidate sa poata sa preia aceste norme in legislatia lor nationala
in vederea aderarii. In cadrul fiecarui capitol (sunt 35 in total) sunt stabilite anumite tinte de atins
asa-numitele Benchmarks-uri de catre statele membre in perioada de preaderare.

Etapa care presupune analiza legislatiei nationale pt a se stabili compatibilitatea acesteia

cu acquis-ul unional se numeste screening al legislatiei nationale si este realizat de Comisia
Europeana cu experti din statele membre. In urma realizarii acestui screening, statele membre
urmeaza fie sa inlature de la aplicare legislatia nationala neconforma cu dreptul UE, fie sa se
adopte norme nationale care sa preia legislatia Uniunii.

Dupa ce tintele stabilite pentru diferitele capitole de negociere au fost atinse, Comisia
propune Consiliului inchiderea negocierilor care este consfintita din punct de vedere politic de
Consiliul European.

Retragerea din UE

Pana la intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona, s-a considerat ca aderarea

reprezinta un proces ireversibil, insa odata cu introducerea art. 50 din TUE, acest caracter se
considera a fi inlaturat. In prezent, art 50 din TUE stabileste o procedura de retragere care
presupune urmatoarele etape:

 notificarea intentiei de retragere adresata Consiliului European si formulata cu

respectarea normelor constitutionale;
 stabilirea de catre Consiliul European a orientarilor in baza carora sa se desfasoare
negocierile pentru incheierea unui acord de retragere , poate prelungi termenul de 2 ani
acordat pt incheierea unui acord de retragere
 negocierea acordului de retragere de catre Comisia Europeana
 aprobarea acestuia de catre Parlamentul European
 incheierea de catre Consiliu

8
 In absenta incheierii unui acord de retragere, dreptul UE inceteaza sa se mai aplice
statului in cauza in termen de 2 ani de zile de la transmiterea notificarii de retragere in cazul in
care nu a fost prorogat acest termen.

In cazul in care statul care s-a retras din UE doreste sa adere din nou, depune o noua
cerere de aderare conform procedurii de la art 49.

Exemplul actual de aplicare al art. 50 il reprezinta cazul Brexit, retragerea MB fiind

consfintita printr-un acord de retragere in baza caruia retragerea si-a produs efecte de la
1 februarie 2020 cu o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2020. In prezent, se negociaza
acordul de cooperare UK-UE care se afla in aplicare provizorie.

De mentionat ca prima retragere a fost a Groenlandei care aderat la comunitati in 1973

odata cu Danermarca. Aceasta a fost consfintita printr-un protocol .

CURS 4

Esecuri si crize in constructia comunitara. Dimensiunea

calitativa a UE
Dupa cum am precizat, constructia comunitara a fost marcata de doua tendinte majore in
ceea ce priveste dezvoltarea sa, respectiv tendinta extinderii spre o cat mai mare parte din
Europa sau consolidarea integrarii intre statele membre.

Contextul intern si international a determinat alegerea unei optiuni clare spre extinderea
comunitare in partea de Est a Europei, chiar daca aceasta a determinat schimbari de tratate si
reforme institutionale la nivelul UE. Este important de subliniat faptul ca aceasta extindere a fost
la randul ei pregatita in mod gradual, astfel incat atat UE, cat si statele care urmau sa adere sa
realizeze ulterior o integrare optima in vederea indeplinirii obiectivelor Uniunii.

In acest sens, UE a creat conceptul de stat asociat (Republica Moldova, Ucraina), respectiv a
dezvoltat o politica de vecinatate care au permis apropierea a cat mai multe state europene atat de
valorile Uniunii, cat si de regulile pietei interne. In doctrina, in ceea ce priveste extinderea UE, se
considera ca au reprezentat crize sau esecuri urmatoarele:

A. Refuzul aderarii Marii Britanii ca urmare a opozitiei Frantei de la inceputul anilor 60’
poate reprezenta o criza pentru realizarea unitatii europene la acel moment, insa astazi
retragerea Marii Britanii din UE poate fi considerata ca un esec sau ca o criza ce poate fi
depasita la nivel unional.
B. Refuzul poporului norvegian de a adera la comunitatile europene a fost privit ca un esec
in constructia comunitara, in conditiile in care celelalte doua mari state nordice-Suedia si

9
 Finlanda au acceptat aderarea, iar politica comuna a pescuitului care ocupa un loc
important in bugetul UE ar fi putut sa cunoasca o dezvoltare si mai mare in conditiile in
care resursele Norvegiei in domeniul pescuitului ar fi fost aduse in cadrul comunitar.
C. Retragerea Groenlandei a constituit, de asemenea, la momentul respectiv un esec al
constructiei comunitare, insa ulterior Groenlanda a fost inclusa in lista tarilor si
teritoriilor de peste mari care intretin relatii speciale cu UE.
D. Decizia unilaterala a Islandei de a pune capat negocierilor de aderare la UE poate fi,
de asemenea, incadrata ca un esec al punerii in aplicare a ideii de unitate europeana pe o
cat mai mare parte a teritoriului european.

Pe langa aceste crize sau esecuri, in interiorul comunitatilor europene si al UE s-au inregistrat
si alte crize care au fost depasite prin adoptarea unor masuri de ordin legislativ sau prin reflectii
care ulterior au dus chiar la modificarea tratatelor.

I. Prima criza aparuta in cadrul comunitatilor a fost cea a Scaunului Gol care a avut loc in
1965-1966 si care a fost determinata de refuzul Frantei de a participa la lucrarile
Consiliului, institutie cu rol legislativ, unica cu acest rol la acea data, ca semn de opozitie
fata de faptul ca, potrivit Tratatului de la Roma, urma ca deciziile in cadrul Consiliului sa
fie adoptate cu majoritate calificata si nu cu unanimitate ca pana in acel moment (pe
perioada tranzitiei prevazute de Tratatul de la Roma).

Astfel, in ianuarie 1966, ministrii de afaceri externe ai statelor membre semneaza

Compromisul de la Luxemburg potrivit caruia, deciziile de interes national urmau sa se adopte
in continuare cu unanimitate, urmand ca celelalte sa fie adoptate cu majoritate calificata(mai
putin importante). Compromisul a avut o valoare politica care nu a dus la modificarea Tratatului
de la Roma. Pe o perioada relativ scurta de timp s-a urmat aceasta regula, ulterior urmandu-se
regula majoritatii prevazute de Tratatul de la Roma.

ll. O situatie asemanatoare s-a petrecut odata cu extinderea din 1995 (Austria, Finlanda,
Suedia) si pregatirea pentru aceasta in sensul in care in ceea ce priveste votul in Consiliu, acesta
a fost calculat cu luarea in considerare a aderarii Norvegiei in conditiile in care Tratatul de la
Maastricht intrase in vigoare in 1993 si nu cuprindea prevederi stricte privind adaptarea tipului
de calcul al majoritatii calificate in Consiliu ca urmare a aderarii unor noi state.

Compromisul de la Ioannina a pregatit statele membre pt luarea deciziilor fara Norvegia.

Prin acesta, s-a stabilit in primul rand minoritatea de blocare in cazul adoptarii unei decizii in
Consiliu, astfel incat sa nu fie afectate nici obiectivele UE si nici interesele nationale in cazul
adoptarii unui act legislativ.

Minoritatea de blocare se poate calcula in nr de state, in voturi si altele astfel incat sa se

respecte regulile generale de vot.

10
 Acest compromis a functionat pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Nisa in 2003,
urmand in ordine cronologica una din crizele majore care au marcat constructia comunitara, a
fost cea legata de lll. Tratatul instituind o constitutie pentru Europa, de neratificare a
acestuia, insa aceasta criza a fost depasita prin adoptarea ulterior a Tratatului de la Lisabona in
2007.

Proiectul de tratat instituind o constitutie pentru Europa a fost semnat la Roma in 2004 la un
an de zile dupa ce intrase in vigoare Tratatul de la Nisa care a adus o ampla reforma
institutionala la nivelul comunitatii europene in vederea aderarii statelor din Europa centrala si
de sud-est fara a aduce insa o reforma a constructiei comunitare insesi.

Proiectul de tratat aducea in mod evident o repozitionare a caracteristicilor comunitatii

europene in sensul aprofundarii integrarii si al consacracrii unor elemente de tip federalist.
Printre acestea, pot fi mentionate:

 obligativitatea caracterului prioritar al dreptului comunitar, in conditiile in care pana la

acea data, acest caracter fusese consacrat numai la nivel jurisprudential
 terminologia juridica a actelor legislative era modificata in sensul introducerii notiunilor
de lege si lege-cadru
 se instituia functia de ministru al afacerilor externe
 Carta drepturilor fundamentale a UE devenea obligatorie prin includerea sa in textul
tratatului

Proiectul de tratat a fost respins prin referendum in Franta si in Regatul Tarilor de Jos
in 2005, ceea ce a determinat luarea deciziei de stopare a procesului de ratificare chiar daca unele
state ratificasera prin lege acest proiect. Este interesant de subliniat ca intrarea in vigoare a
acestui tratat si consecintele acesteia erau avute in vedere de tratatul de aderare a Romaniei si
Bulgariei, semnat la 25 aprilie 2005.

Am mentionat faptul ca neratificarea tratatului privind constitutia pentru Europa a

constituit o criza si nu un esec, deoarece la scurt timp s-a luat decizia convocarii unei Conferinte
interguvernamentale care sa elaboreze un nou proiect de tratat pornind de la prevederi existente
in constitutia pentru Europa. Presedentia germana a jucat un rol important in urgentarea
procesului de semnare a noului tratat care va avea loc la 13 decembrie 2007 la Lisabona.
Ratificarea Tratatului de la Lisabona nu a cunoscut aceeasi determinare ca in cazul semnarii
sale, de aceea aceasta a durat aproape 2 ani si a reprezentat si ea o prima criza a constructiei
unionale, incrucat Tratatul instituia Uniunea Europeana cu personalitate juridica care succeda
comunitatii europene.

Cele mai insemnate pozitii cu privire la ratificarea Tratatului de la Lisabona le-au avut
Irlanda, Polonia si Cehia. Irlanda, intr-un prim referendum a refuzat ratificarea, ulterior, la cel
de-al doilea referendum poporul a raspuns pozitiv, avand in vedere rezultatele negocierilor
Irlandei derulate in schimbul ratificarii. Astfel, Irlanda a obtinut mentinerea numarului de

11
comisari (membri ai comisiei europene) existent la acea data- un comisar/stat membru, desi
tratatul prevedea ca aceasta institutie sa fie formata dintr-un nr de 2/3 din resortisantii statelor
membre alesi printr-un sistem de rotatie egal (acest sistem de alegere putea fi modificat prin
decizia Consiliului European, ceea ce s-a si intamplat ulterior). Ratificarea Trtatatului de la
Lisabona de catre Polonia si Cehia a fost insotita de luarea in considerare a pozitiei acestor state
cu privire la Carta drepturilor fundamentale a UE. (in Polonia protectia drepturilor era mai
ridicata decat in Carta si de aceea se va aplica regimul national si nu Carta; pt Cehia era o
problema mai mult istorica si legata de dreptul de proprietate)

Aparitia celor 3 comunitati europene a fost determinata, dupa cum am mentionat, de

declaratia lui Robert Schuman de la 9 mai 1950 care propunea punerea in comun a productiei de
carbune si otel dintre Franta si Germania, idee ce a dus la instituirea primei comunitati europene.
Ulterior, se constituie si celelalte doua comunitati, asocierea celor 6 state fondatoare urmarind
mentinerea pacii si integrarea economica, insa in aceeasi perioada s-a propus crearea unei
comunitati europene de aparare cu scopul evident de a asigura integrarea militara pe continentul
european- asa numitul Plan Pleven nu a fost sustinut, iar in 1954, Tratatul de instituire a acestei
comunitati europene de Aparare nu a fost ratificat chiar de Franta, asadar vorbim de un esec.

Acest esec de la inceputul constructiei comunitare nu a determinat abandonarea ideii de

aparare comuna, de aceea in prezent art. 2 alin. 4 din TFUE prevede faptul ca UE este
competenta sa defineasca o politica comuna de aparare.

CURS 5

Continuare

Comunitatea europeana politica

Dupa infiintarea celor 3 comunitati europene si esecul crearii unei comunitati europene de
aparare, s-a lansat ideea infiintarii unei comunitati europene politice la inceputul anilor 60’
(Planul Fouchet). Liderii europeni nu au cazut de acord la momentul respectiv in sensul crearii
unei comunitati politice, insa ulterior, in cadrul Comunitatii Economice Europene, au fost
adoptate treptat masuri care au vizat introducerea cooperarii politice printre obiectivele
comunitare, astfel:

 incepand cu 1974, sefii de stat sau de guvern au decis sa se intruneasca intr-un cadru
organizat, ceea ce va duce la infiintarea Consiliului European –institutie cu rol
preponderent politic
 Actul Unic European semnat in 1986 ca tratat modificator introduce ideea de cooperare
politica

12
  odata cu intrarea in vigoare in 1993 a Tratatului de la Maastricht, cooperarea politica
dobandeste o noua dimensiune prin instituirea politicii externe si de securitate comuna
PESC, promovarea drepturilor fundamentale si consolidarea Consiliului European ca
institutie ce defineste orientarile generale ale UE

Prin Tratatul de la Lisabona s-a introdus functia de presedinte a Consiliului European, care in
fapt este presedintele UE.

In prezent, UE este marcata de o serie de crize emergente, precum criza refugiatilor, criza
sanitara insotita de o criza economica, curentele nationaliste, contextul geopolitic european
si international, pe care incearca sa le depaseasca adoptand masuri concrete in limitele
competentelor ce-i sunt conferite prin tratate; unitatea europeana ramane prioritatea centrala in
ciuda pozitiilor pe care le au anumite state sau factori de decizie din anumite state, cu luarea in
considerare a contextului international.

Depasirea crizelor si esecurilor

La nivelul UE, s-a conturat dintotdeauna o abordare corecta in raport cu crizele care au marcat
constructia comunitara sau unionala in sensul in care acestea au facut obiectul unor reflectii sau
al modificarii unor acte legislative sau chiar tratate astfel incat sa se asigure indeplinirea
obiectivelor unionale.

Ideea crearii unei uniuni europene a fost lansata chiar la o perioada de timp relativ scurta dupa
infiintarea celor 3 comunitati europene, continuand demersurile incepute pentru realizarea
unitatii europene. In acest sens, pot fi mentionate:

 raportul Vedel 1972

 raportul Comisiei din 1973- Declaratia solemna cu privire la UE

 raportul Comisiei asupra unei uniuni europene 1975

 raportul Tindermans 1975

 raportul “celor 3 intelepti” 1979

Toate aceste opinii exprimate de liderii europeni sau de specialisti in domeniul comunitar au
condus la adoptarea in 1986 a Actului Unic European: Tratat modificator care va lansa seria
tratatelor ce introduc notiunea de uniune europeana.

UE, creata in 2009 prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, a sustinut procesul
de reflectie asupra principalelor crize pe care le traverseaza si a militat pentru identificarea
modalitatilor optime de depasire a crizelor.

13
In 2017, Comisia Europeana a propus o serie de scenarii (5) pentru viitorul Europei pana in
2025; Cartea alba privind viitorul Europei a identificat principalele prioritati europene si a
propus masuri de indeplinire a acestora.

Noua Comisie instalata in 2019 impreuna cu noul Parlament european au lansat ideea unei
conferinte privind viitorul europei anul trecut care urmareste “construirea unei Europe mai
reziliente” in cadrul careia sa se realizeze “dialogul cu cetatenii pentru promovarea
democratiei”.

Dupa cum am mentionat, UE de astazi a fost creata printr-o serie de tratate modificatoare a
tratatelor institutive la a caror elaborare s-a tinut cont de reflectiile formulate cu privire la
depasirea crizelor si esecurilor, dar si de propunerile statelor membre sau ale cetatenilor europeni
care au devenit actori importanti in procesul decizional(a se vedea principiul subsidiaritatii,
initiativa cetateneasca).

Tratatele modificatoare
Cele 3 tratate care au creat comunitatile europene au urmarit nu numai scopuri specifice, insa au
prevazut pentru fiecare comunitate un set de institutii proprii (asa numitele organe comune) cu
atributii in atingerea obiectivelor comune; aceste institutii aveau atributii legislative, executive,
consultative si judecatoresti.

In mod firesc, functionarea comunitatilor cu acest set de institutii era ingreunata, ceea ce afecta
gestionarea politicilor comune. In acest context, in 1957 este semnata Conventia de la Roma
prin care se realizeaza unificarea:

 a institutiilor cu rol consultativ, respectiv adunarea comuna(CECO), adunarea(CEE) si

adunarea (CEEA), rezultand Adunarea Parlamentara Comuna care in 1962 va deveni
Parlamentul European
 institutiilor cu rol judecatoresc- cele 3 curti de justitie, formandu-se Curtea de Justitie a
Comunitatilor Europene
 celelalte institutii europene se vor unifica prin primul tratat modificator- Tratatul de
fuziune de la Bruxelles din 1965 intrat in vigoare in 1967 dupa cum urmeaza:
 Inalta Autoritate (CECO) si institutia Comisiei din cadrul CEE si CEEA --> rezulta
Comisia Comunitatilor Europene
 Consiliul special de ministri (CECO), Consiliul (CEE), Consiliul (CEEA) --> se vor uni
formand Consiliul Comunitatilor Europene care va avea un rol legislativ unic pana la
intrarea in vigoare a Tratatului de Maastricht

Tratatul de la Luxemburg din 1970 si Tratatul de la Bruxelles din 1975 aduc importante
modificari tratatelor institutive in ceea ce priveste regimul financiar si bugetar la nivelul
comunitatii , astfel:

14
- se stabileste un nou mod de calcul al resurselor proprii ale comunitatilor

-Parlamentul European dobandeste competenta de a se pronunta asupra cheltuielilor non-

obligatorii la nivel comunitar

-In 1975 se infiinteaza Curtea de Conturi

In 1976 se adopta o declaratie privind modalitatea de alegere a Parlamentului European care

modifica Tratatul de la Roma in sensul in care membri Parlamentului European nu vor mai fi
alesi din randul membrilor parlamentelor nationale, ci prin vot universal secret si direct de catre
cetatenii statelor membre, ceea ce constituie un pas important in conturarea caracterului
democratic al CEE.

Primele alegeri de acest gen vor avea loc in 1979.

Actul unic european adoptat in 1986 si semnat la Luxemburg si Haga si intrat in vigoare in
1987 aduce prima modificare de ordin substantial tratatelor institutive si consacra la nivel
legislativ pt prima data conceptul de UE. In acest cadru, se propune realizarea unei piete interne,
trecandu-se de la stadiul de piata comuna prevazut de tratatele institutive care va fi desavarsita
prin Tratatul de la Maastricht.

Acelasi tratat, sporind caracterul integrator, aduce in sfera comunitara noi domenii: politica
monetara, coeziunea economica si sociala, cercetarea si dezvoltarea tehnologica si mediul,
consacrand de asemenea cooperarea politica.

In ceea ce priveste modificarile de ordin institutional, actul unic european instituie procedura
cooperarii legislative intre Consiliu si Parlamentul European si instituie o noua instanta
judecatoareasca-Tribunalul de prima instanta TPI cu rol de a degreva Curtea de justitie de
anumite actiuni(TPI va intra in functiune in 1989).

Tratatul de la Maastricht

In 1992 se semneaza acesta care intra in vigoare in 1993 si care reformeaza structura comunitara
in sensul in care este infiintata UE fara personalitate juridica, avand o structura pe trei piloni,
respectiv:

-Pilonul 1- pilon comunitar de integrare in cadrul caruia se adoptau decizii cu caracter

obligatoriu si care cuprindea cele 3 comunitati europene; dintre acestea, CEE se transforma in
Comunitatea Europeana cu personalitate juridica

-Pilonul 2- politica externa si de securitate(PESC) – de cooperare interguv

-Pilonul 3- justitie si afaceri interne (JAI)- cooperare interguv

15
Tratatul de la Maastricht sporeste caracterul integrator prin instituirea pietei interne, a uniunii
economice si monetare UEM si prin instituirea cetateniei europene, insotita de garantarea unor
drepturi specifice cetatenilor statelor membre.

Importante modificari sunt aduse de tratatul de la Maastricht si institutiilor comunitare, dupa cum
urmeaza:

-Parlamentul European dobandeste competente legislative prin instituirea procedurii codeciziei;

avizul conform

-votul cu majoritate calificata in cadrul consiliului se extinde la alte noi domenii;

-se oficializeaza institutii precum Curtea de Conturi, Banca Centrala Europeana si Consiliul
European

Tot in ceea ce priveste structura functionala, sunt create doua noi organe- Europol-oficiul
european de politie care activa in domeniul cooperarii politienesti la nivelul statelor membre si
Comitetul Regiunilor format din reprezentatii alesi ai colectivitatilor locale din statele membre.

Dupa cum am mentionat, Tratatul de la Maastricht a reprezentat primul tratat reformator

al constructiei comunitare prin infiintarea UE ca o structura pe 3 piloni.

O prima modificare a acestei structuri a fost adusa prin urmatorul Tratat modificator, respectiv
Tratatul de la Amsterdam semnat in 1997, intrat in vigoare in 1999 care a comunitarizat o
parte din pilonul al 3-lea.

De asemenea, acest tratat a consolidat drepturile fundamentale in sensul in care a instituit pentru
prima data un mecanism de sanctionare politica a statelor membre care nu respecta valorile
Uniunii; in acelasi sens, s-au pus bazele crearii spatiului de libertate, securitate si justitie SLSJ.
Prin Tratatul de la Amsterdam, acquis-ul Schengen a devenit norma de drept comunitar.

La nivel institutional, se extinde votul cu majoritate calificata in cadrul Consiliului la noi

domenii si de asemenea, pentru prima data, se precizeaza intr-un Tratat un numar maxim de
europarlamentari.

Acelasi Tratat creaaza functia de inalt reprezentant al Uniunii pentru politica externa si de
securitate care prin Tratatul de la Lisabona va deveni Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru
Afaceri Externe si Politica de Securitate si care va beneficia de sprijinul unei structuri nou
create-Serviciul pentru Actiune Externa.

Tratatul de la Nisa semnat in 2001 si intrat in vigoare in 2003 aduce o importanta reforma
institutionale la nivelul comunitatii europene pentru viitoarea extindere catre Europa centrala si
de sud-est. In acest sens, se modifica nr membrilor Comisiei, astfel incat statele mari care
detineau cate 2 portofolii in cadrul Comisiei sunt nevoite sa renunte la un portofoliu, din acel
moment comunitatea europeana avand la nivelul Comisiei Europene care ii reprezinta interesele
16
o structura formata din cate un resortisant pentru fiecare stat membru. Aceasta structura se va
pastra pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona care prevede ca aceasta va fi
compusa dintr-un nr de membri corespunzator cu 2/3 din nr statelor membre daca Consiliul
European nu decide modificarea acestui nr, ceea ce s-a si intamplat, Comisia fiind formata in
prezent din cate un resortisant pentru fiecare stat membru.

De asemenea, se mentine stabilirea unui nr maxim de europarlamentari, nr acestora crescand fata

de cel stabilit prin Tratatul de la Amsterdam.

Dupa ce Actul Unic European a adaugat Curtii de justitie Tribunalul de prima instanta, Tratatul
de la Nisa creeaza o alta instanta- Tribunalul functiei publice care va intra in functiune in 2005 si
isi va desfasura activitatea pana in 2016 solutionand litigiile dintre Uniune si agentii sau
functionarii acesteia.

Dupa 2016, competenta sa este preluata de Tribunal. La nivelul Consiliului, votul cu majoritate
calificata se extinde la alte noi domenii.

Seria tratatelor modificatoare se incheie cu Tratatul de la Lisabona semnat in 2007 si intrat in

vigoare in 2009, ratificat de Romania prin Legea 13/2008, care cuprinde o serie de reforme de
ordin substantial si institutional ca urmare a instituirii UE cu personalitate juridica. Potrivit
acestuia, “UE se intemeiaza” pe TUE si pe TFUE, “aceste doua tratate au aceeasi valoare
juridica”, valoare juridica de tratat dobandeste si Carta drepturilor fundamentale a UE adoptata in
2000.

Reformele de oridin institutional sunt destul de importante si pleaca de la stabilirea pentru prima
data a unei liste cu institutiile UE(art 13 TUE), de la crearea functiei de presedinte al Consiliului
European (in fapt, presedinte al UE), functia de inalt reprezentant..., pana la reforma adusa Curtii
de Justitie care devine Curtea de Justitie a UE in cadrul careia, pe langa Curtea de Justitie va
functiona Tribunalul (care succeda Tribunalului de prima instanta) si tribunale specializate. Se
modifica iar nr parlamentarilor si modul de vot in Parlament, insa de subliniat este modificarea
procedurii legislative care sporeste rolul Parlamentului European, devenind legislator, alaturi de
Consiliu(procedura codeciziei este inlocuita de procedura ordinara si speciala). Creste rolul
Parlamentelor nationale in procedura legislativa.

CURS 6
Personalitatea jurdica a UE
UE a fost instituita prin Tratatul de la Maastricht intrat in vigoare in 1993, fara sa aiba
personalitate juridica, aceasta fiind rezervata doar comunitatilor europene care la randul lor
constituiau pilonul l sau pilonul comunitar care, alaturi de ceilalti doi piloni constituiau structura
Uniunii Europene.

17
Astfel, s-a considerat ca pana la 1 decembrie 2009, UE era definita ca o entitate juridica sui-
generis cu o personalitate juridica emergenta, existenta sa sprijindindu-se pe cei 3 piloni.
Dupa cum am afirmat, pilonul l constituia pilonul de integrare in cadrul caruia se adoptau decizii
obligatorii pentru statele membre si care era format din:

-Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului care va functiona pana in anul 2002,

aspecte din Tratatul de la Paris fiind preluate printr-un protocol anexat Tratatului de la
Nisa(2001-2003)

-Comunitatea Economica Europeana care prin acelasi Tratat se va transforma in Comunitatea

Europeana

-Comunitatea Europeana a Energiei Atomice

Pilonul al doilea cuprindea:

-politica externa si de securitate comuna PESC fiind un pilon de cooperare interguvernamentala

Pilonul al treilea:

-Justitie si afaceri interne-JAI, pilon de cooperare interguvernamentala care prin Tratatul de la

Amesterdam (1997 semnare-1999 intrare in vigoare) se va comunitariza si se va transforma in
pilonul intitulat Cooperare politieneasca si judiciara in materie penala CPJMP ca urmare a
transferarii in pilonul l a unor domenii precum vize, azil si imigratie VAI si cooperare in materie
civila

Aceasta structura a functionat pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona cand UE a

dobandit personalitate juridica de drept, de iure, a succedat comunitatii europene (art 1 din TUE,
para final) si se elimina cei 3 piloni; daca se urmareste structura tratatului si se iau in considerare
dispozitiile acestuia privind competentele Uniunii, se poate observa ca pilonii se absorb si se
regasesc in diferite politici si domenii de actiune ale UE pentru care aceasta dispune de un
anumit tip de competenta.

In acest sens, pilonul l, pilon comunitar, se regaseste in TFUE in special in partea a 3-a unde
sunt dispozitii privind “politicile si actiunile interne ale Uniunii”. Pilonul al doilea-politica
externa si de securitate comuna a fost inclus in TUE in titlul 5. Pilonul al treilea se regaseste in
domeniul SPATIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE SI JUSTITIE care cuprinde atat
aspectele referitoare la cooperarea in materie penala, cat si cele referitoare la vize, azil, imigratie
si cooperare in materie civila(titlul 5, partea a 3-a din TFUE).

In ceea ce priveste personalitatea juridica a UE, art 47 din TUE prevede ca “Uniunea are
personalitate juridica”. Aceasta este una din trasaturile unei organizatii internationale
interguvernamentale alaturi de asocierea de state, exprimarea acordului de vointa in vederea
asocierii, existenta organelor proprii si respectarea dreptului international public.

18
In Declaratia 24 se mai face o mentiune cu privire la personalitea juridica a UE. In aceasta s-a
precizat ca personalitatea juridica nu constituie un temei legal pentru ca UE sa adopte acte
legislative sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt conferite de statele membre prin
tratate. Declaratia are valoare politica.

Consecintele dobandirii personalitatii juridice a UE pot viza printre altele:

-incheierea de acorduri internationale (216-218 din TFUE)

-cresterea vizibilitatii in randul cetatenilor europeni-identitate

-promovarea si respectarea drepturilor fundamentale si in acest context, prin acelasi Tratat de la

Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a UE adoptata in 2000 si modificata in 2007 a dobandit
valoarea juridica a unui Tratat

-corectarea disfunctionalitatilor care rezultau din structura pe piloni

La nivel intern, personalitatea juridica a UE presupune printre altele ca aceasta se bucura in

statele membre si in raport cu acestea de anumite privilegii si imunitati prevazute in protocolul
nr 7. Membrii Parlamentului European se bucura de imunitate pt opiniile exprimate in
exercitarea functiilor lor.

De asemenea, in plan intern, art 335 din TFUE precizeaza faptul ca “ in fiecare dintre statele
membre, UE are cea mai larga personalitate juridica recunoscuta persoanelor juridice de catre
legislatiile interne”. In baza acestei capacitati juridice, Uniunea poate incheia contracte de drept
comun sau poate sta in justitie. In acest sens, UE este reprezentata de Comisia Europeana.

In concluzie, dobandirea in mod expres a personalitatii juridice de catre UE a consolidat rolul

acesteia in plan international, dar si in relatie cu statele membre si cetatenii acesteia, ceea ce
contribuie la consolidarea integrarii in randul statelor membre. Personalitatea juridica a UE
inscrisa in TUE a determinat o mai buna pozitionare a UE si in raport cu statele terte si
organizatiile internationale interguvernamentale, in special in ceea ce priveste incheierea de
acorduri comerciale si derularea politicii comerciale comune.

In prezent, chiar daca s-a consacrat personalitatea juridica a UE, se poate observa in Declaratia
52 ca nu toate statele membre au achiesat la simbolurile UE.

7 institutii
Parlament:
- consultare (Conventia de la Roma-1957)
-cooperare legislativa (Actul unic european-1987)
-procedura codeciziei (Tr de la Maastricht-1993) .... prin Tr de la Amserdam(1999)- nr maxim
pt prima data
-legislator (Tr de la Lisabona-2009)

19
CONSILIU (reprezentanti la nivel guvernamental):

-Consiliul Comunitatitlor Europene, cu rol legislativ unic pana la Tratatul de la Maastricht

-prin Actul unic, cooperare legislativa intre Consiliu si Parlament
-Prin Trtatatul de la Maastricht, votul cu maj calif se extinde la noi domenii
-Prin Tr de la Amsterdam, votul cu maj calif se extinde
-Prin Tr de la Nisa, votul se extinde la noi domenii
Comisie:

-Comisia Comunitatilor Europene

-Prin Tratatul de la Nisa, se modifica nr membrilor
Curtea de Conturi- infiintata in 1975, se oficializeaza prin Tratatul de la Maastricht in 1993

Consiliul European:

-oficializat prin Tratatul de la Maastricht

-Prin Tratatul de la Lisabona se introduce functia de presedinte al Consiliului European-
Presedintele UE
Banca Centrala- oficializata prin Tratatul de la Maastricht, tot prin acesta s-a creat UEM

Curtea de justitie:

-Curtea de justitie a Comunitatilor Europene

-Prin Actul unic se introduce Tribunalul de prima instanta(intra in functiune in 1989)
-Prin Tratatul de la Nisa se introduce Tribunalul functiei publice (2005-2016)
-Prin Tratatul de la Lisabona- reforma- Curtea de Justitie devine Curtea de Justitie a UE, pe
langa care functioneaza Tribunalul
Comitetul economic si social – prin TCEE (de la Roma)

CURS 7
Valorile si obiectivele UE
Valorile UE

UE, dotata cu personalitate juridica, se fundamenteaza pe o serie de valori care au ca sursa de

inspiratie documente juridice internationale precum Declaratia Univ a Drepturilor Omului
(DUDO), Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau Constitutiile statelor membre, Carta
drepturilor fundamentale.

Valorile sunt reglementate la art. 2 din TUE si sunt urmatoarele:

20
-demnitatea umana

-libertatea

-democratia

-egalitatea

-statul de drept

-respectarea drepturilor omului(inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin

minoritatilor)

Aceste valori pot fi intalnite la nivelul tratatelor UE si ca drepturi fundamentale( de ex egalitatea-

egalitatea intre statele membre, egalitatea intre femei si barbati ca drept), Carta drepturilor
fundamentale a UE, o serie din aceste valori, ca drepturi a caror respectare se impune atat
institutiilor UE, cat si statelor membre atunci cand aplica dreptul UE(ex: titlul 1 din Carta
CDFUE- demnitatea).

Dupa cum am mentionat, obligatia respectarii valorilor UE se impune atat: statelor candidate,
conform art 49 din TUE, fiind o componenta a criteriului politic, cat si statelor membre. In caz
de nerespectare, declansandu-se un mecanism de sanctionare politica a statului membru in cauza
prevazut de art 7 din TUE si diferit de procedura de infrigement reglementata la art 258-260 din
TFUE(sanctiuni financiare). Art 7 din TUE contine un mecanism etapizat cu privire la eventuala
sanctionare a statului membru care incalca valorile UE, dupa cum urmeaza:

Consiliul (UE, nu European), daca este sesizat conform tratatului si cu aprobarea Parlamentului
European, poate sa constate existenta unui risc clar de incalcare grava a valorilor UE; intr-o
asemenea situatie, dupa ce statul membru este audiat, Consiliul poate sa adreseze acestuia
recomandari.

A doua situatie: Consiliul European sesizat conform tratatului si cu aprobarea Parlamentului

European, poate sa constate existenta unor incalcari grave si persistente ale valorilor UE. In acest
caz, Consiliul UE poate decide sa suspende anumite drepturi care ii revin statului membru in
baza tratatelor, inclusiv dreptul de vot in Consiliu, institutie care, alaturi de Parlamentul
European, adopta acte legislative la nivelul UE(sanctiuni politice).

Teza a 2-a a art 2 prevede ca aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate
caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei
si barbati. In doctrina, se arata ca aceasta prevedere nu are o valoare juridica egala cu teza 1 a art.
2, insa este evident ca impune obligatii pt statele membre prin prisma faptului ca reprezinta o
norma din TUE si deci e o norma obligatorie.

Valorile UE sunt promovate de institutiile UE, conform art 13 din TUE si reprezinta in acelasi
timp un obiectiv general al UE, potrivit art 3, alin 1 din TUE.
21
Valorile sunt si obiective si drepturi si norme.

Ca organizatie internationala interguv, UE reprezinta o asociere de state constituita in vederea

indeplinirii unor scopuri comune, fapt mentionat si in art 1 para 1 din TUE, unde se mentioneaza
instituirea unei “UE careia statele membre ii atribuie competente pt realizarea obiectivelor lor
comune”, asadar devin obiective ale UE.

In tratate vom intalni, pe langa notiunea de obiective, art 13 alin 1 din TUE si pe cele de misiune
sau misiuni ale UE(art 4 alin 3 din TUE). Art 3 din TUE enumera obiectivele UE care pot fi
grupate in obiective generale si obiective specifice, respectiv in obiective cu caracter intern si
obiective cu caracter extern.

Obiectivele generale sunt prevazute in art 3 alin 1 din TUE, fiind urmatoarele:

-promovarea pacii

-promovarea valorilor UE

-promovarea bunastarii popoarelor UE

Alineatele urmatoare(2-5) contin obiective specifice:

A) Interne, precum
-realizarea spatiului de libertate, securitate si justitie, fara controale, cu cooperare civila,
penala
-instituirea pietei interne
-realizarea coeziunii economice, sociale si teritoriale
-promovarea egalitatii intre femei si barbati si lingvistice
-instituirea uniunii economice si monetare in care sa functioneze o moneda unica-euro

B) Externe (alin 5), respectiv:

 asigurarea pacii, securitatii, dezvoltarii durabile a planetei, precum si promovarea

solidaritatii si respectului reciproc intre popoare
 promovarea comertului liber si echitabil care se realizeaza in principal prin politica
comerciala comuna ce se circumscrie competentei exclusive a UE.
 asigurarea protectiei drepturilor omului si a drepturilor copilului
 contribuirea la eliminarea saraciei
 asigurarea respectarii stricte si a dezvoltarii dreptului international, inclusiv a respectarii
principiilor Cartei ONU

De-a lungul tratatelor Uniunii, pot fi intalnite si alte obiective care se subsumeaza politicilor si
actiunilor UE.

22
Indeplinirea obiectivelor UE se realizeaza in functie de competentele care ii sunt atribuite prin
tratate de catre statele membre si nicio depasire a acestor competente nu poate fi justificata pe
motivul necesitatii atingerii obiectivelor unionale. Potrivit art 13 din TUE, institutiile UE au rolul
de a urmari indeplinirea obiectivelor UE. De asemenea, in limitele competentelor acestora
atribuite la randul lor prin tratate.

Principiile care reglementeaza organizarea, functionarea si atributiile institutiilor UE.

Delimitari conceptuale.

La nivelul dreptului international public, se mentioneaza ca organizatiile internationale

interguvernamentale dispun de organe proprii in vederea indeplinirii obiectivelor comune.

In ceea ce priveste dreptul UE, notiunile folosite sunt cele de institutii(art 13), organe auxiliare
(art 13) sau organe, agentii si oficii.

Aceste institutii exercita diferite functii:

-legislativa

-bugetara

-executiva

-judecatoreasca, potrivit atributiilor, consacrate prin tratate.

De asemenea, notiunea de personalitate juridica trebuie analizata din perspectiva terminologica

in sensul in care personalitatea juridica este atribuita Uniunii europene, insa in structura sa
institutionala intalnim aceasta personalitate juridica consacrata ca atare. De exemplu: banca
centrala europeana dispune de personalitate juridica. Activitatea acestor institutii enumerate in
art 13 din TUE este guvernata de urmatoarele principii:celelalte institutii nu au pers jurid (cand
inv institutiile- sa luam articolele din TUE si TFUE de ex art 14 din TUE pt parlament)

-principiul autonomiei de vointa

-principiul atribuirii de competenta

-principiul echilibrului institutional, care vizeaza atat cooperarea loiala ca principiu fundamental,
cat si separarea puterilor

Principiul autonomiei de vointa- acesta nu este reglementat in mod expres in tratatele

Uniunii, insa el rezulta din prevederile specifice fiecarei institutii si presupune, printre altele,
faptul ca:

-institutiile isi adopta propriul regulament de organizare si functionare sau regulamentul de

procedura( de ex. Art 249 din TFUE-Comisia, art 223 Parlamentul)

23
-institutiile isi stabilesc criteriile proprii pentru angajarea personalului(EPSO-oficiul european
pentru selectia personalului)

-institutiiile, organele, oficiile, agentiile dispun de sedii proprii, unele dintre acestea fiind
mentionate in mod expres in protocolul nr 6. De citit sediile pt examen

Principiul atribuirii de competenta-reglementat in mod expres in art 13 alin 2, teza 1, potrivit

caruia “fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin tratate” in
vederea indeplinirii obiectivelor unionale. Exemplu:art 14 si 16 din TUE care precizeaza ca
Parlamentul European si Consiliul European exercita impreuna functia legislativa si bugetara.
Art 285 din TFUE potrivit caruia Curtea de Conturi asigura controlul conturilor Uniunii.

Daca o institutie emite un act cu depasirea atributiilor/competentelor, acesta se ataca in fata

CJUE de catre o alta institutie sau un cetatean vatamat, unde este anulat.

Daca o institutie nu isi indeplineste atributiile pt ca ea credea ca nu are aceste obligatii, se

introduce actiune in carență.

CURS 8
Principiul cooperarii loiale
-impreuna cu cel al separarii puterilor constituie elemente esentiale ale principiului echilibrului
institutional asa cum a fost consacrat in Cauza 9/56, conform caruia, institutiile trebuie sa isi exercite
atributiile fara a-si aduce atingere una alteia si fara a-si impieta reciproc activitatea.

Principiul cooperarii loiale este consacrat in art 13 alin 2 teza finala din TUE. Astfel, conform prevederii
legale, “institutiile coopereaza unele cu altele in mod loial”. In acest sens, procedura legislativa si
procedura bugetara sunt exemple elocvente ale modului in care triunghiul institutional format din
Comisie, Parlament si Consiliu actioneaza pentru adoptarea de acte legislative sau pentru adoptarea
bugetului Uniunii.

Parlamentul European este o institutie cu un profund caracter democratic, la care avem acces
direct. El isi are originea in Adunarile create prin cele 3 Tratate institutive care s-au unificat in 1957,
rezultand Adunarea Parlamentara Comuna pentru ca in 1962 aceasta sa ia denumirea de Parlamentul
European.

Din 1979, Parlamentul European a devenit o institutie profund democratica, ai carei membri erau alesi in
mod direct de cetatenii statelor membre.

Orgnizare si functionare

PE este alcatuit din 705 membri (704+1 care este presedintele). Tratatul de la Lisabona a prevazut o
limita maxima de 750 de membri + presedinte. Mandatul membrilor este de 5 ani.

24
Structura PE este urmatoarea:

1. un birou format din presedinte, 14 vicepresedinti, 5 chestori

2. conferinta presedintilor grupurilor politice formata din presedintiii celor 7 grupuri politice
3. conferinta presedintilor comisiilor parlamentare (permanente- in numar de 20)
4. conferinta presedintilor de delegatie (44)

In Romania, organizarea alegerilor pentru PE este reglementata prin Legea nr 33/2007

Membri PE se bucura de imunitate conform Protocolului nr 7 (a se vedea Hotararea pronuntata in Cauza

200, 201/07).

Atributiile PE

- potrivit art 14 din TUE, PE exercita impreuna cu Consiliul functia legislativa si functia bugetara. In ceea
ce priveste functia legislativa, art 289 din TUE prevede faptul ca actele legislative sunt adoptate conform
procedurii legislative ordinare sau speciale de catre PE si Consiliu; art 294 din TFUE reglementeaza
procedura legislativa ordinara, cea speciala rezultand din dispozitiile tratatelor. Functia bugetara este
detaliata in art 314 din TFUE conform caruia, Parlamentul adopta impreuna cu Consiliul bugetul Uniunii.
(in speta, bugetul anual)

Procedura legislativa ordinara- adopta in comun cu consiliul acte legisltaive

Procedura legislativa speciala- adopta cu participarea uneia sau alteia

Conform aceluiasi art 14 din TUE, PE exercita si functii de control politic, in special asupra Comisiei
Europene, in conditiile in care:

i. PE alege presedintele Comisiei Europene (la propunerea Consiliului European)

ii. Aproba Comisia Europeana ca organ colegial care ulterior va fi numita de Consiliul European
iii. PE poate adopta o motiune de cenzura impotriva Comisiei Europene si in cazul in care este
adoptata, membri Comisiei trebuie sa demisioneze in mod colectiv din functiile lor.
iv. De altfel, Comisia raspunde oral sau in scris la intrebarile pe care i le adreseaza PE.
v. PE poate audia in conditii specifice Consiliul European si Consiliul (UE) art 230, precum si pe
presedintele Bancii Centrale Europene sau pe ceilalti membri ai Comitetului Executiv al BCE.

Rolul PE in asigurarea protectiei drepturilor fundamentale:

-Potrivit art 228 din TFUE, PE alege Ombudsmanul, care este imputernicit sa primeasca plangeri din
partea oricarui cetatean al UE sau a oricarei pers fizice/juridice cu resedinta/sediul social intr-un stat
membru care privesc cazuri de administrare defectuoasa in activitatea institutiilor, organelor, oficiilor sau
agentiilor UE.

Mandatul Ombudsmanului este de 5 ani si poate fi destituit la plangerea PE de catre Curtea de Justitie
a UE, care se pronunta in sedinta plenara. Functia de ombudsman a fost instituita prin Tratatul de la
Maastricht.

25
-PE primeste de la cetatenii europeni petitii privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale
Uniunii si care ii priveste in mod direct pe cetateni; petitiile se adreseaza in toate limbile oficiale ale UE
(24 de limbi oficiale). Foarte multe dintre acestea sunt adresate Comisiei Europene si aceasta la randui ei
poate deschide o procedura de infrigement pe baza acelor petitii impotriva statului care se face vinovat de
incalcarea dreptului Uniunii potrivit sesizarii respective.

-PE exercita atributii in ceea ce priveste actiunea externa a Uniunii in sensul in care este consultat cu
privire la incheierea anumitor acorduri internationale, iar pe altele le aproba conform art 218 alin 6
litera a din TFUE si a art 50 din TUE.

In concluzie, PE este o institutie cu un vadit caracter democratic care asigura reprezentarea

intereselor cetatenilor Uniunii.

Partidele Politice, la nivel european, “contribuie la formarea constiintei politice europene si la exprimarea
vointei cetatenilor Uniunii”.

Consiliul European
-alcatuit din sefii de stat sau de guvern (pot fi insotiti de un ministru sau de un comisar)

-nu are atributii legislative

Este o institutie care a aparut pe cale neconventionala, ca urmare a deciziei liderilor politici din 1974
de la Paris de a se intalni in mod regulat pentru a discuta aspecte privind viitorul comunitatilor europene
si modalitatea de realizare a integrarii. Oficializarea acestei institutii s-a realizat prin Tratatul de la
Maastricht.

In prezent, art 15 din TUE si art 235 si 236 din TFUE regl aceasta institutie in care sunt reprezentate
statele membre.

Organizarea si functionarea Consiliului European.

Consiliul European este compus din sefii de stat sau de Guvern ai statelor membre, precum si presedintele
Comisiei; acestia pot fi asistati de la caz la caz de ministri de resort in functie de agenda. Presedintele
Comisiei este insotit de un membru al Comisiei.

Inaltul Reprezentat Al Uniunii pt afaceri externe si politica de securitate nu este membru al Consiliului
european, dar participa la lucrarile Consiliului European.

-se intruneste de 2 ori pe semestru(adica de 4 ori pe an); pana la Tr de la Lisabona, se intrunea de 2 ori pe
an. Daca e o situatie speciala, poate sa convoace o sedinta extraordinara.

Tr de la Lisabona a instituit functia de presedinte al Consiliului European care este ales de Consiliul
European pt o durata de 2 ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii o singura data. Nu este ales din
membri Cons European.

26
Atributiile Cons European:

-potrivit art 15 din TUE alin 1 “Consiliul European ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii
acesteia si defineste orientarile si prioritatile politice generale”.

Consiliul European nu exercita functii legislative, se pronunta prin consens,(la vot se trece cand tratatele
dispun astfel) cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel, iar dupa fiecare reuniune, sunt adoptate
concluzii care nu sunt obligatorii pt ca nu sunt legislative, dar trebuie respectate de celelalte institutii si
statele membre.

In relatia cu celelalte institutii ale UE,

a. Consiliul European stabileste cele 10 formatiuni ale consiliului UE

b. propune PE un candidat la functia de presedinte al Comisiei Europene
c. numeste Comisia ca organ colegial, dupa aprobarea Parlamentului European
d. numeste Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si poate
pune, de asemenea, capat mandatului acestuia.
e. Presedintele Consiliului European asigura la nivelul sau si in aceasta calitate reprezentarea
externa a Uniunii in probleme referitoare la PESC fara a aduce atingere atributiilor Inaltului
reprezentant
f. de altfel, Consiliul European identifica interesele strategice ale Uniunii, stabileste obiectivele si
defineste orientarile generale ale PESC, inclusiv in ceea ce priveste chestiunile avand implicatii in
materie de aparare si adopta deciziile necesare in acest sens.
g. Consiliul European numeste membri comitetului executiv al Bancii centrale europene cu un
mandat de 8 ani care nu poate fi reinnoit

In concluzie, Consiliul European este o institutie cu rol politic la nivelul UE care stabileste prioritatile de
dezvoltare ale acesteia in functie de interesele statelor membre si in concordanta cu prevederile din
tratate.

Desi nu exercita functii legislative, Consiliul european poate adopta acte cu caracter obligatoriu conform
prevederilor din tratate care se impun atat institutiilor UE, cat si statelor membre. Consiliul european a
dobandit un rol important in ultimele decenii atat in ceea ce priveste procedura de aderare, cat si
procedura de retragere din Uniune, dar mai ales Consiliul European a dobandit competente importante in
asigurarea respectarii valorilor Uniunii Europene potrivit art 7 din TUE.

CURS 9
Consiliul si Comisia

Consiliul este o institutie a UE care a aparut pe cale conventionala, avand originea in Consiliul
special de ministri infiintat prin Tratatul de la Paris si in cele 2 Consilii infiintate prin Tratatele de la
Roma. Tratatul de fuziune de la Bruxelles din 1965 unifica cele 3 institutii, rezultand Consiliul
Comunitatilor Europene care in prezent poarta denumirea de Consiliu.

De-a lungul timpului, Consiliul s-a consacrat ca institutie cu rol decizional la nivelul comunitar,
reprezentand interesele statelor membre.

27
Organizare si functionare
Potrivit art 16 din TUE, Consiliul este compus din cate un reprezentant la nivel guvernamental sau
ministerial al fiecarui stat care este imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il
reprezinta si sa exercite dreptul de vot.

Consiliul functioneaza in 10 formatiuni numite consilii in diferitele domenii de actiune ale

UE( consiliile sunt stabilite de Consiliul European). Dintre aceste 10 formatiuni, 2 sunt mentionate in
TUE, respectiv CAG(Consiliul Afaceri Generale) care asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni
ale Consiliului si pregateste reuniunile Consiliului European.(examen)!!. CAE(Consiliul Afacerilor
Externe) care elaboreaza actiunea externa a Uniunii in conformitate cu liniile strategice stabilite de
Consiliul European si care este prezidata de Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si
Politica de Securitate. De asemenea, un comitet al reprezentatilor permanenti ai guvernelor statelor
membre numite COREPER raspunde de pregatirea lucrarilor Consiliului. Art 16 TUE si 324 TFUE.
COREPER este ajutat de Antici si Mertens pentru adoptarea unor decizii pt un anumit stat.

Consiliul este asistat si de un Secretariat General care sprijina si Consiliul European.

Consiliul are sediul la Bruxelles- de invatat sediile pentru examen.

Potrivit TUE, presedintia formatiunilor Consiliului, cu exceptia celei de Afaceri de Externe conduse de
Inaltul Reprezentant, este asigurata de reprezentatii statelor membre dupa un sistem de rotatie egal la
fiecare 6 luni.

Atributii:
Dupa cum am mentionat, Consiliul exercita impreuna cu Parlamentul functia legislativa adoptand actele
legislative la nivelul Uniunii, la initiativa Comisiei.

Alaturi de Parl, Cons exercita functia bugetara adoptand bugetul impreuna cu Parl Euro care insa, din
analiza textelor legislative de baza, detine un rol mult mai consolidat in raport cu Consiliul in ceea ce
priveste adoptarea bugetului. Art 314

Alte atributii in raport cu alte institutii ale UE

 Consiliul adopta, de comun acord cu Presedintele ales al Comsiei Europene, lista celorlalte
personalitati pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei.
 Stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui Consiliului European, presedintelui
comisiei, inalutului reprezentant AEPS, ale memnrilor comisiei, ale presedintilor, membrilor si
grefierilor Curtii de Justitie a UE, precum si ale secretarului general al Consiliului.
 adopta lista membrilor Curtii de Conturi, Comitetului Economic si Social si Comitetului
Regiunilor in baza propunerilor formulate de statele membre.
 In cadrul actiunii externe a Uniunii, Consiliul adopta directivele de negociere/mandatul de
negociere pentru negocierea de acorduri internationale de catre Comisie sau Inaltul Reprezentant
in domeniile lor de actiune si incheie in numele Uniunii aceste acorduri internationale.

28
De asemenea, in cadrul Politicii externe si de securitate comuna PESC, Consiliul asigura punerea in
aplicare a acestei politici in conformitate cu orientarile stabilite de Consiliul European.

*in procedura de aderare

-primeste cererea de aderare

-negocieri

-se pronunta asupra ei dupa aprobarea Parlamentului

*retragerea

Consiliul consfinteste retragerea

*respectarea valorilor UE

-cand exista un risc de incalcare – face recomandari

-aplica sanctiuni politice

-NU are rol in infrigement- sanctiune economica(pt asta e Comisia)

In concluzie, Consiliul asigura reprezentarea intereselor statelor membre in cadrul Uniunii si totodata
asigura punerea in practica a prioritatilor Uniunii Europene prin adoptarea de acte legislative sau prin
exercitarea functiilor de definire a politicilor si de coordonare in conformitate cu tratatele Uniunii.

Comisia europeana reprezinta executivul UE, a fost infiintata prin Tr de la Paris sub denumirea de
Inalta Autoritate iar prin Trataele de la Roma a purtat denumirea de Comisie, iar prin Tr de fuziune din
1965 sa se produca unificarea celor 3 institutii, rezultand Comisia Comunitatilor Europene care in
prezent poarta denumirea de Comisia Europeana.

Organizare si functionare
Potrivit art 17 din TUE, Comisia este formata din cate un resortisant din fiecare stat membru alesi pe baza
cometentei lor generale si a angajamenntului lor fata de ideea europeana, dintre personalitatile care
prezinta toate garantiile de independenta. Mandatul acestora e de 5 ani, iar incetarea functiei de membru
al Comisiei se poate produce prin:

 expirarea mandatului
 deces
 demisie voluntara
 demisie individuala la cererea presedintelui Comisiei
 demisie colectiva in urma adoptarii unei motiuni de cenzura de Parl euro
 destituire de catre Curtea de justitie a UE potrivit art 245/ 247 din TFUE cand savarsesc o abatere
grava

Procedura de numire a Comisiei:

29
- In functie de rezultatele alegerilor pentru Parl Euro, Consiliul European propune PE un candidat
la functia de Presedinte al Comisiei
- Presedintele Comsiei este ales de Parl Euro conform art 17 alin 7 din TUE
- Presedintele ales al Comsiei si Consiliul UE adopta lista celorlalte personalitati pe care le
propune pentru a fi numite membri ai Comisiei, pe baza sugestiilor facute de statele membre
- Presedintele Comisiei, Inaltul Repr pt AEPS si ceilalti membri ai Comisiei sunt supusi in calitate
de organ colegial aprobarii de catre PE,
- Comisia in intregul sau este numita de Cons European

Membrii comisiei poarta denumirea de comisari si sunt reuniti in colegiul comisarilor. Inaltul
Reprezentant este si vicepresedinte al comisiei si pres consiliului pt afaceri externe in Consiliul UE.

Comisia functioneaza cu respectare princ colegialitatii, al transparentei si este supusa controlului

politic al PE

In ceea ce priveste atributiile:

a. comisia reprezinta interesele uniunii, astfel Comisia asigura aplicarea tratatelor si a masurilor
adoptate de institutii in temeiul acestora
b. comisia este gardianul tratatelor, calitate in care Comisia supravegheaza aplicarea dreptului
Uniunii sub controlul Curtii de Justitie a UE, fiind singura institutie care poate initia o
procedura de infrigement impotriva unui stat care nu respecta dreptul UE. art 258-260 TUE -
detine functia executiva
c. cea de-a treia mare functie a Comisiei este cea de initiativa legislativa la nivelul UE, functie
al carui cvasimonopol il detine intrucat la niv tratatelor initiativa legislativa este acordata
altor institutii, statelor membre sau cetatenilor numai in anumite conditii. Potrivit art 289 din
TUE, actele legislative ale UE sunt initiate numai de Comisia Europeana si sunt adoptate de
PE sau Cons potrivit proceduri legislative ordinare sau speciale
d. prin tratatul de la lisabona- comisia a dobandit competenta de a adopta acte fara caracter
legislativ, respectiv actele delegate mentionate de art 290 din TFUE si actele de punere in
aplicare art 291 TFUE

Initiativa o are comisia si in ceea ce priveste propunerea de buget a Uniunii (a se vedea art 314 din
TFUE)

Ea executa bugetul UE si primeste descarcare de gestiune cu privire la executia bugetara de la PE. In

conformitate cu bugetul adoptat, comisia gestioneaza programele Uniunii.

Comisia exercita de asemenea functii de coordonare, de executare si de administrare in conformitate

cu prevederile din tratate.

In materie de actiune externa, comisia asigura reprezentarea externa a Uniunii si totodata are initiativa
de a incheia acorduri internationale. Face recomandari consiliului in ceea ce priveste negocierea si
incheierea de acorduri internationale.

De altfel, Comisia este cea care negociaza acordurile internationale in numele Uniunii, cu exceptia
celor din domeniul PESC care sunt negociate de Inaltul Repr pt AEPS. Art 218 din TFUE.

30
 O alta atributie prevazuta de art 17 alin 1 din TUE este aceea de a adopta initiativele de programare
anuala si multianuala a Uniunii in vederea incheierii unor acorduri interinstitutionale.

Art 335 din TFUE- UE este reprezentata in statele membre de Comisie (contracte, capacitatea UE de
a sta in justitie)

*valorile UE

-poate sesiza Consiliul cand exista un risc grav sau cand existenta unor incalcari grave si persistente

*aderare

Art 49 nu mentioneaza expres, dar comisia negociaza

*retragere

Art 50- comisia negociaza

Comisia Santer- criza cu postul dentistului cand comisia a decis sa demisioneze colectiv ca sa nu fie
introdusa o motiune

CURS 10

Curtea de Justitie a UE este la randul ei una din institutiile care isi are originea in tratatele
fondatoare ale celor 3 comunitati europene, fiecare dintre acestea dispunand de o Curte de Justitie proprie,
unificarea celor 3 instante realizandu-se prin Conventia de la Roma din 1957 prin care s-a creat Curtea de
Justitie a UE.

In prezent, sistemul jurisdictional al UE este format, potrivit art. 19 din TUE, din:

-Curtea de Justitie (CJ)

-Tribunal (T) care succede Tribunalului de prima instanta infiintat in 1989 in baza Actului Unic
European(1986, 1987)

-Tribunale specializate care in prezent nu functioneaza, doar in perioada 2005-2016 a functionat

Tribunalul functiei publice

Organizarea si functionarea CJ
-potrivit art 19 din TUE, CJ este formata din cate un judecator pentru fiecare stat membru, in prezent
avand 27 de judecatori si 11 avocati generali alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de
independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea in tarile lor a celor mai inalte functii
jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute

31
Acestia(jud si avocatii) sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre dupa consultarea
Comitetului special creat in acest sens prin Tratatul de la Lisabona(art 255 TFUE) si care este format din
personalitati in numar de 7 alese dintre fostii membri ai CJ sau ai Tribunalului, dintre membri instantelor
nationale supreme si din juristi reputati, dintre care unul este propus de Parlamentul European.

Mandatul membrilor CJ este de 6 ani. O data la 3 ani are loc schimbarea partiala a lor. Mandatul poate fi
reinnoit. Isi aleg un presedinte pt 3 ani.

Organizarea si functionarea Tribunalului

Grila!!

-in baza art 19 din TUE, Tribunalul este format din cel putin 1 judecator pentru fiecare stat membru,
numarul acestora putand fi modificat prin decizie a Consiliului, ceea ce s-a si intamplat intrucat in prezent
avem un nr maxim de 2 judecatori pt fiecare stat membru, respectiv in total de 54 de judecatori

-avocatii generali din cadrul Tribunalului sunt numiti din randul judecatorilor si, ca si acestia, trebuie sa
ofere depline garantii de independenta si sa aiba capacitatea ceruta pentru exercitarea unor inalte
functii jurisidictionale. Acestia sunt numiti, de asemenea, de comun acord de Guvernele statelor
membre, pentru un mandat de 6 ani. Isi aleg presedintele pt 3 ani

-av gen de la Trib sunt alesi din randul judecatorilor pentru fiecare caz in parte

- av gen atat in cazul CJ cat si in cazul Tribunalului au rolul de a propune concluzii care nu sunt
obligatorii pentru instanta, dar care uneori reprezinta adevarate revirimente jurisprudentiale

Fiecare instanta dispunde de cate un grefier propriu care gestioneaza plangerile adresate institutiilor UE
sau Uniunii ca entitate juridica

Actele de procedura se pot desfaura ulterior prin sistemul electronic E-curia.europa.eu

Procedura in fata Curtii de Justitie se desfasoara in oricare din limbile orifiale ale UE, fiind de fapt limba
reclamantului, iar atunci cand tratatele o cer (trimitere preliminara), limba de procedura este limba
statului care a formulat trimiterea preliminara.

Curtea se pronunta in camere formate din 3 sau 5 judecatori, in Marea Camera formata din 15 judecatori
si, de asemenea, Curtea poate judeca in sedinta plenara(cand se pronunta cu privire la destituirea unui
membru al Comisiei sau cand discuta destituirea Ombudsmanului, membrii Curtii de Conturi).

La Trib, sedintele se pot desfasura in cadrul unor camere formate din 1 sau 3 judecatori sau poate judeca
cu judecator unic, cu Marea Camera sau in sedinta plenara.

Art 19 din TUE prevede in ceea ce priveste competenta CJ, ca aceasta o hottaraste in conformitate cu
tratatele:

a) cu privire la actiunile introduse de un stat membru, de o institutie ori de persoane fizice sau
juridice(actiune directa - act in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre un stat)

32
b) cu titlu preliminar, la solicitarea instantelor judecatoresti nationale, cu privire la interpretarea dreptului
UE sau la validitatea actelor adoptate de institutiile UE art 267 din TFUE

c) in celelalte cazuri prevazute de tratatele UE (ex CJ emite un aviz cu privire la compatibilitatea unui
proiect de acord international ce urmeaza a fi incheiat de UE cu Tratatele UE – art 218 TFUE)

Protocolul nr. 3 anexat tratatelor UE cuprinde statutul CJ a UE, iar regulamentul de procedura a CJ si
respectiv cel al Tribunalului au fost actualizate dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Competenta Tribunalului este in mod expres mentionata la art. 256 din TFUE, in unele situatii avand rolul
de a degreva CJ de anumite cazuri. Dupa cum spuneam, in prezent, in cadrul UE, nu mai functioneaza
tribunale specializate, atributiile fiind preluate de Tribunal in prima instanta. CJ devine instanta de apel.

In prezent, urmeaza a se infiinta “Curtea de brevete unificata” care este o instanta internationala ale carei
decizii vor fi aplicabile in toate statele membre care au ratificat Acordul privind o Curte Unificata de
Brevete.

Exista de asemenea o Curte de justitie a Asociatiei Europene a Liberului Schimb AELS care este
competenta sa judece anumite tipuri de cauze (actiuni directe, trimiteri preliminare, dar numai dupa
agreerea unei proceduri specifice prevazute de normele de organizare si functionare. Ro este membra
AELS.

*delimitari conceptuale

A nu se confuna CJ cu Curtea AELS sau cu CIJ sau cu CEDO.

Banca centrala Europeana

A fost infiintata dupa Tr la Maastricht pt a pune in aplicare unul dintre obiectivele UE nou-create,
respectiv realizarea uniunii economice si monetare UEM- art 3 TUE.

Banca centrala si Curtea de Conturi sunt regl numai in TFUE. In ceea ce priveste org si functionarea
BCE, acesta are urm structura:

-Consiliul guvernatorilor format din membri comitetului executiv al BCE si din guvernatorii bancilor
centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro.

-Comitetul executiv al BCE este constituit din presedinte, vicepresedinte si alti 4 membri, toti numiti de
Consiliul European dintre persoanele a caror autoritate si experienta in domeniul monetar sau bancar sunt
recunoscute. Mandatul lor este de 8 ani si nu se poate reinnoi.

-Consiliul general format din presedinte, vicepresedinte si guvernatorii Bancilor centrale nationale ale
celor 27 de state membre UE.

-Consiliul de supraveghere care in mod distinct are un presedinte, un vicepresedinte, alti 4 reprezentanti ai
BCE si reprezentanti ai autoritatilor nationale de supraveghere

BCE este singura institutie a UE care are pers juridica.!!!!!

33
BCE si bancile centrale nationale constituie sitemul european al bancilor centrale SEBC.

BCE si bancile centrale nationale ale statelor a caror moneda este euro constituie Eurosistemul.

Grila!!! Din cele 2 afirmatii de mai sus

BCE si bancile centrale nationale din zona euro pot emite bancnote euro.

BCE aproba emisiunea de catre statele membre euro a monedei metalice euro de catre statele membre.

BCE indeplineste misiuni specifice privind politicile in domeniul supravegheriii prudentiale a instutilor
de credit si a altor institutii financiare cu exceptia intreprinderilor de asigurari.

BCE este consultata cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care tin de competenta sa
proprie.

Curtea de Conturi a UE
-infiintata in 1975, insa ea apare mentionata pentru prima data in Tratatul de la Maastricht

-in ceea ce priveste organizarea si functionarea, Curtea de Conturi este formata din cate un resortisant din
fiecare stat membru alesi dintre personalitatile care fac parte ori au facut parte in statul lor din institutiile
de control financiar extern sau care au o calificare deosebita pentru aceasta functie.

Consiliul este cel care adopta lista membrilor Curtii de Conturi in conformitate cu propunerile facute de
fiecare stat membru. Mandatul acestora este de 6 ani.

In ceea ce priveste atributiile Curtii de Conturi:

-aceasta verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale institutiilor, organelor, oficiilor si
agentiilor Uniunii

-prezinta PE si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum si la

legalitatea operatiunilor si inregistrarea acestora in conturi, declaratie care se publica in Jurnalul oficial al
Uniunii

-examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune financiara

(gardianul finantelor). In acest sens, efectueaza activitatii de control asupra actelor justificative si daca
este cazul, efectueaza control la fata locului la sediile institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor
Uniunii care administreaza venituri sau cheltuieli facute in numele Uniunii, precum si in statele membre,
inclusiv in imobilele oricarei persoane fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte provenite de la
bugetul UE.

-intocmeste un raport anual dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar care se adreseaza celorlalte
institutii ale Uniunii Europene si care se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

-Curtea de conturi sprijina PE si Consiliul in exercitarea functiei lor de control al executiei bugetare

34
Curtea de conturi coopereaza cu institutiile nationale de control ale statelor membre in cadrul unei
cooperari bazate pe incredere si pe respectarea independentei acestor instante.

Curtea de Conturi a fost denumita constiinta financiara a Uniunii Europene sau gardianul finantelor
Uniunii Europene

CURSUL 11
Art 13 alin 2 TUE

De citit tratatele la institutii pt examen

In art 13 alin 4 din TUE – 2 organe consultative

Comitetul Economic si Social

Art 13 alin 4, 300 si urmatoarele (301-304) din TFUE

-infiintat prin TCEE 1958 Tratatul de la Roma

-mandat de 5, numiti de Consiliu pe baza propunerilor de la statele membre

-dintre membri, isi desemneaza un presedinte

-cand tratatele prevad ca e obligatoriu sa fie consultat, dar daca vreo institutie doreste, o poate face si
atunci cand nu este obligatoriu

-326 membri in prezent, Ro are 15

-emite avize consultative la solicitarea institutiilor sau din proprie initiativa cand considera oportun

-daca institutia (comisia) nu respecta avizul, trebuie sa motiveze

Comitetul Regiunilor – infiintat prin Tr de la Maastricht

Art 13 alin 4, 305-307

-reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale

-alesi locali sau sa raspunda politic in fata unei adunari alese

-329 membri, Ro 15

-mandat de 5 ani (cu conditia terminarii mandatului local)

-avize consultative cand tratatele prevad obligatorii de cerut

Art 263 para 3 actiune in anulare – Comitetul Reg, Curtea de Conturi, Banca Centrala

AGENTII

35
Nu exista sediul materiei general pentru agentii

Art 88 TFUE europol

OFICII

Nu exista o reglementare generala

Ordinea juridica a UE

Piramida – ierarhia interna

Locul 1: tratatele institutive, modificatoare, de aderare Carta drepturilor fundamentale ,

Jurisprundenta Curtii de Justitie. (tratatele in vigoare azi TUE TFUE EURATOM)

Locul 2: principiile generale de drept(care nu sunt scrise in tratate) cu originea in traditiile

constitutionale ale statelor membre, din dr uniunii, din DIP

Locul 3: Acorduri internationale

Locul 4: Dr derivat – regulamente, decizii, directive

Locul 5: drept complementar cu rol interpretativ/ soft law

Cursul 13

CURS 13 DUE 20 mai 2021

-izvoare de DUE-

Acordurile internationale

 Tratatul de la Lisabona a plasat pentru prima data procedura de incheiere a acordarilor

internationale in cadrul “actiunii externe”, care se afla in Partea V din TFUE
 UE poate incheia acroduri cu state terte/organizatii internationale interguvernamentale,
avand competenta exclusiva de a incheia acorudir comerciale internationale, precum si
alte tipuri de acorduri(art 3 alin 2 TFUE)
 Procedura de incheiere a acordurilor internationale- 218 TFUE
1. Comisia/IRUE prezinta recomandari Consiliului in vederea incheierii unui accord
international[identifica o NEVOIE a UE de a incheia un tratat si propune in acest sens]
2. Consiliul aproba directivele/mandatul/liniile directoare de negociere[pt ca el reprezinta
interesele st membre]
3. Comisia/IRUE negociaza acordurile internationale
4. PE este consultat inainte de incheierea unui accord international SAU

36
 5. PE are competenta de a aproba anterior incheierii urmatoarele tipuri de acorduri:
-de asociere la UE
-de aderare la UE
-de retragere din UE
-de aderare la CEDO
-de instituire a unui cadru institutional specific prin organizarea procedurilor de
cooperare
-care au implicatii bugetare importante pt UE
-in care este implicata procedura legislativa ordinara sau speciala

6. CJUE are la randul ei competenta de a se pronunta, inaintea incheierii unui accord cu privire la
compatibiltiatea acestuia cu dispozitiile tratatelor; in acest sens=> poate emite un aviz pozitiv
sau negativ caz in care acordul poate intra in vigoare numai dupa modificarea acestuia SAU
revizuirea tratatelor!(sunt obligatorii avizele, doar daca sunt cerute, nu se sesizeaza)

7. Consiliul incheie, in numele Uniunii, acordurile internationale, cu unanimitate sau

majoritate calificata in functie de prevederile din tratat.

 Acordurile incheiate de UE sunt obligatorii

pentru institutiile UE(deci sunt deasupra actelor adoptate de institutii)

pentru statele membre- nefiind ratificate la nivel national

 Categorii de acorduri
A. Acorduri incheiate de Uniune- unde are competenta exclusiva
B. Acorduri mixte- incheiate in domeniile de competenta partajata
C. Acordurile incheiate de statele membre- in domeniile proprii de competenta[ trebuie
sa respecte dreptul UE, indiferent daca sunt incheiate anterior sau ulterior
aderarii!!*intr o anumita situatie, acordul incheiat anterior aderarii nu trebuie
denuntat daca afecteaza in mod grav statul respectiv, ii aduce un prejudiciu]
In domeniul PESC, UE actioneaza conform prevederilor din Titlul V TFUE

In prezent, SLSJ face parte din competenta partajata intre UE si statele membre, care da
posibilitatea incheierii de acorduri mixte.

 Izvoarele derivate/secundare

37
-sunt cele mai numeroase izvoare, reprezinta c.m.m parte din actele adoptate la nivelul
UE

--acestea sunt adoptate in functie de tipul de competenta de care dispune UE potrivit

TFUE

-sunt obligatorii pentru statele membre si au rolul de a armoniza legislatiile acestora,

fiind o reflectare f clara a caracterului de integrare a UE

-Tr. Lisabona a introdus o modificare=> s-a folosit categoria actelor juridice care
cuprinde atat acte obligatorii, acte non-obligatorii, acte delegate si acte de punere in
aplicare

-art 288 TFUE=>

A. Actele cu caracter obligatoriu- care daca sunt adoptate cf procedurii legislative

ordinare sau speciale poarta denumirea de acte legislative

1. regulamentul
-act cu caracter general
-obligatoriu in toate elementele sale(in ceea ce priveste forma si mijloacele
de folosite si scopul urmarit )
-se aplica direct in statele membre, nu se transpune in legislatia nationala!
[exemple: GDPR, Reg privind Parchetul European]

2. directiva
-act cu caracter individual
-este obligatoriu pentru fiecare stat membru destinatar(cu privire la rez care
trebuie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in cee ace priveste
forma si mijloacele alese)
-se transpune in legislatia nationala, in termenul de transpunere mentionat in
cuprinsul sau, in caz contrar declansandu-se o procedura de infringement
impotriva statului care nu a transpus in termen ceea ce conduce la inceperea
de catre Comisie a unei actiuni in constatarea neindeplinirii de catre
statele membre a obligatiilor asumate prin Tratat
-actele nationale de transpunere a directivei trebuie notificate Comisiei,
insotite de tabelul de concordanta

3. decizia

38
 -a suferit o modificare in ceea ce priveste definitia sa prin Tr. Lisabona, in
sensul in care se precizeaza ca in cazul in care se indica destinatarii decizia
este obligatorie NUMAI pentru acestia; in ciuda acestei modificari, in doctrina
se arata ca decizia isi pastreaza caracterul individual desi noua formulare
indica faptul ca destinatarii sunt precizati numai in anumite cazuri, altfel
decizia aplicandu-se cu caracter general
-celelalte caracteristici ale deciziei sunt similar regulamentelor, in sensul in
care acestea sunt obligatorii in toate elementele lor si se aplica in mod direct
fara a fi nevoie de norme de preluare in legislatia nationala

Actele cu caracter obligatoriu se publica in Jurnalul Oficial al UE si intra in vigoare la

data precizata in cuprinsul lor, sau in a 20 a zi de la publicare.(regulamente, decizii daca
nu sunt indicati destinatarii)

Actele cu caracter individual se notifica destinatarilor in cazul in care sunt indicatii in

mod distinct.

B. Acte non-obligatorii: recomandari si avize, sunt incadrate in categoria izvoarelor

complementare(sunt acte juridice la fel ca cele obligatorii)

Tr. de la Lisabona a introdus doua noi tipuri de acte in categoria actelor juridice dar care
nu au caracter legislativ

1.Actele delegate - acestea sunt adoptate de Comisie, in baza delegarii, printr-un act
legislativ si care au rolul de a completa/modifica anumite elemente neesentiale ale actului
legislativ

2. Actele de punere in aplicare- adoptate de Comisie/Consiliu in cazurile specificate

de tratate
Comisia adopta aceste acte in baza competentei sale de executare, in cazul in care
sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii dpdv juridic
Acestea sunt supuse controlului statelor membre

39
 Izvoarele complementare(soft law)

-spre deosebire de izvoarele derivate, acestea nu sunt mentionate/definite in mod

expres de tratatele UE insa sunt foarte folosite des in practica, fiind definite drept
izvoare de soft law
-cf doctrinei, acestea repr reguli de conduita prevazute in instrumente carora nu li se
atribuie forta juridica obligatorie ca atare, dar care pot produce efecte juridice
indirecte si care au ca scop producerea/pot produce efecte practite
Ex: instrumente preparatorii(carti verzi, carti albe, programe de actiune) si
informative(comunicari informative, interpretative, decizionale, comunicari
interinstitutionale, com pur informative, com individuale) concluziile Cons European,
declaratiile Consiliului, rezolutiile Consiliului, ale PE etc

CJUE a atribuit anumite efecte juridice acestor izvoare, intrand in domeniul de

competenta al acestei instante

**despre jurisprudenta CJUE ca izvor

-hot CJUE au un caracter obligatoriu atat ptr institutiile UE cat si pentru statele
membre, Curtea detinand in prezent monopolul interpretarii dreptului unional, in
scopul aplicarii sale unitare in toate statele membre ale UE, ceea ce repr o premisa
esentiala a integrarii europene
-se arata ca instanta de la Luxemburg indeplineste diferite roluri prin competenta pe
care o are:
 Tribunal International-> cand solutioneaza actiunile in constatarea
neindeplinirii de catre statele membre a obligatiilor asumate prin tratate
 Tribunal Administrativ-> cand controleaza masurile adoptate in baza tratatelor
sau actelor UE
 Curte de Casatie-> cand solutioneaza intr o cale de atac plangerile formulate
impotriva hotararilor pronuntate de Tribunal
 Curte de Justitie-> actioneaza ca o Curte Constitutionala, in special atunci cand se
pronunta cu privire la compatiblitatea unui proiect de tratat international/ accord
international cu dispozitiile tratatelor(acel aviz pozitiv sau negativ)

40
Regulile jurisprudentiale create de Curte sunt aplicabile erga omnes institutiilor
UE, statelor membre, si cetatenilor europeni si fac corp comun cu norma
interpretata
Hot Curtii nu pot fi atacate la nicio alta instanta, au autoritate de lucru jduecat si
ca regula produc efecte erga omnes
Jurisprudenta- izvor nescris de drept care insa a contribuit la dezvoltarea si
consolidarea dr unional in statele membre

**Cutuma- este cvasiinexista in DUE, ea a functionat in ceea ce priveste practica

institutiilor UE, insa CJUE nu I a mai atribuit un rol important in sistemul juridic,
fiind inlocuita cu izvoare scrise, adoptate de institutiile UE

41
Cursul 14

Specificitatea DUE

Integrarea la nivelul UE pp aplicarea de catre statele membre a normelor adoptate

la nivel supranational in vederea armonizarii, standardizarii legislatiei acestora =>
atingerea obiectivelor comune.

Asadar, spre deosebire org internat interguv de cooperare, UE si a creat un sistem

de drept propriu, obligatoriu pt statele membre, a carui nerespectare poate conduce -
> sanctionarea politica/financiara a statului membru “vinovat”
In mod evident, sistemul de drept al UE s-a dezvoltat cu respectarea dreptului
international public si in paralel cu dezvoltarea sistemelor de drept nationale.
Caracteristicile DUE care decurg din tipul de organizatie internat interguv de
integrare pe care UE il urmeaza rezulta din jurisprudenta CJUE- izvor de drept
nescris, obligatoriu pentru institutiile UE si pentru statele membre.
 Din analiza jursprudentei CJUE au fost identificate 3 mari caracteristici ale DUE :
1. Aplicarea imediata a dreptului UE isi are originea in raportul existent intre DIP- Dr
national, mai precis in cele 2 teorii- monista si dualista
In cazul DUE, in mod evident se aplica teoria monista cf careia norma internationala
este imediat aplicabila in dreptul national fara a fi nevoie sa fie admisa sau formata in
ordinea juridical a statelor membre
 Aplicarea imediata a DUE semnifica aptitudinea generala a normelor adoptate la
nivelul UE de a patrunde in dr intern al statelor membre, de a deveni obligatorii pt statele
membre de la mom intrarii lor in vigoare la nivel European, fara a fi nevoie sa fie
preluate, admise, acceptate in legislatiile nationale
In functie de tipul de izvor din care fac parte, normele de drept a UE se bucura sau nu de
aplicare imediata(a se vedea in acest sens regulamentele sau acordurile internationale-
incheiate sub competenta exclusiva sunt obligatorii pentru institutii si statele membre)
In doctrina se arata ca integrarea reprezinta aplicarea imediata a dr UE in dreptul intern,
in absenta oricarui mechanism de receptare/preluare/admitere a anumitor instrumente
juridice de drept al UE in ordinile juridice interne

2. Aplicarea directa
i-a revenit si de aceasta data CJUE rolul de a consarcra aplicarea directa a DUE, cat si
efectul direct al acestuia
PT a fi aplicabil in dreptul intern nu necesita masuri de transpunere la nivel national
in baza sau in executarea DUE
 In anumite situatii, normele de drept al UE se aplica in mod direct in ordinea juridica
nationala. Aplicarea directa a DUE repr acea caracteristica DUE care, pentru a fi

42
 aplicabila in dr intern al statelor membre nu necesita masuri legislative-de
transpunere- in baza si pentru exeutarea acestuia.
De aplicare directa se bucura actele complete care au in continutul lor atat scopul cat si
modalitatea…
*tratatele se bucura de aplicare directa chiar daca acestea sunt ratificate in legislatiile
statelor membre
**regulamentele, deciziile, anumite acorduri[cele incheiate de uniune in nume propriu],
principiile generale de drept la fel
*** directivele sunt obligatorii pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la
rezultatul care trebuie atins, lasand autoritarilor nationale competenta in ceea ce priveste
forma si mijloacele utilizate! => directivele se TRANSPUN.
La nivel national, comunicarea actelor de transpunere se realizeaza de MAE, desi si
ministerele de resort sunt implicate in procedura de notificare a actelor nationale de
transpunere, respectiv sunt responsabile dde introducerea informatiilor in MNE- Masurile
Nationale de Executare= baza de date a comisiei europene cu normele de traspunere ale
statelor membre
Notificarea pp transmiterea actului normativ national de traspundere in formatul publicat
in MO al Romaniei, cat si tabelul de concordanta [acesta este obligatoriu cf hot
pronuntate in cauza C543/17]
Directivele se aplica direct, asemanator unui regulament, daca sunt indeplinite urm 3
conditii:
- Termenul de traspunere prevazut in textul directivelor a expirat si statul membru nu a
adoptat norma nationala de transpunere
- Statul membru a adoptat norma de transpunere in termen dar aceasta nu a fost corecta
sau completa- se decl o proc de infringement
- Dispoztiile directive sunt perfecte- clare, precise, neconditionate
 Este valabila cu privire la orice norma de drept al UE care nu se bucura de
aplicare directa in baza tratatelor
 De altfel, aceasta conditie reflecta si ef direct al normelor de drept al UE

EFECTUL DIRECT[diferit de aplicarea directa]= rezulta si el din jurisprudenta

instantei de la Luxemburg, consta in aptitudinea unei norme comunitare sau de
drept al UE de a crea drepturi si obligatii direct in patrimonial particularii, pe
care, la randul lor, acestia le pot invoca in fata instantelor nationale.
 Normele adoptate la nivel supranational pot modifica in mod direct si nemijlocit
patrimoniul particularilor [consacrata prin cauza van Gend & Loos]
 Efectul direct poate fi analizat de a lungul izvoarelor dr UE dupa cum urmeaza :
 Tratetele contin dispozitii care au fie effect direct integral, efect direct limitat[pot
fi invocate de cetateni doar in relatie cu statul] sau nu au efect direct.
 Princ gen de drept- efect direct si aplicare directa
 Acordurile internationale se aplica direct in ordinea juridica, si implicit au si efect
direct, a statelor membre[daca sunt incheiate in mod exclusive de UE]

43
  Izvoarele derivate:
-regulamentele- se aplica si au efect direct
-deciziile- desi se aplica direct, au dobandit efect direct numai in baza celor
Statuate de CJ de la Luxemburg
-directivele- prin definitie nu au efect direct, pt ca nu se aplica direct, in sa pot
dobandi efect direct daca sunt indeplinite conditiile mentionate anterior in rel cu
aplicarea directa
I-a revenit de asemenea jurisprudentei si rolul de a stabili efectul util al
directivelor [hot Van Duyn]
Efectul direct prezinta o importanta deosebita pt cetaneni care , prin intermediul
acestuia, isi pot valorifica drepturile conferite de UE in cazul in care autoritatile
nationale nu respecta sau nu pun in aplicare DUE

De altfel, se arata ca judecatorul national are urmatoarele obligatii :

 De a interpreta conform cu dreptul uniunii europene o norma nationala si de a
inlatura de la aplicare norma nationala neconforma [invocabilitatea conforma]
 De a repara prejudiciul cauzat de o norma nationala care nu este conforma cu
dreptul unional [invocabilitatea de reparatie]
 De a exclude de la aplicare o norma nationala neconforma cu
due[invocabilitatea de excludere]
3. Aplicarea prioritara
*obligatorii si in raport cu norma constitutionala
A fost consacrata in cauza Costa versul ENEL 6/64 in care s-a aratat ca nou
infiintatele Comunitati Europene au creat o ordine juridica specifica in DIP care a
presupus transferul unor elemente de putere, de suveranitate, de la statele membre->
aceste Comunitati
In prezent, aceasta caracteristica se bazeaza tot pe jurisprudenta Curtii, in absenta
unei consacrari legale la nivel unional.
Declaratia nr 17 cu privire la suprematie anexata tratatelor in vigoare face referire la
aplicarea prioritara asa cum a fost aceasta consacrata de jurisprudenta CJUE.
Declaratia nu are valoare juridica, ci politica, fundamentul consracarii prioritatii DUE
ramanand tot jurisprudenta CJUE. Astfel, aplicarea prioritara se fundamenteaza,
potrivit doctrinei, pe faptul ca normele Uniunii trebuie sa prevaleze asupra normelor
interne, fie ca este vorba de CONSTITUTIILE statelor membre, fie despre actele
administrative sau deciziile judecatoresti.
In practica, in cazul de conflict intre o norma nationala si o norma de drept al UE,
judecatorul national va acorda prioritate normei de drept al UE.
In plus, CJUE a aratat ca judecatorul national are obligatia de a nu aplica din proprie
initativa orice dispozitie nationala contrara dreptului comunitar[comunitar la acea
vreme]

44
S-a aratat de asemenea ca prioritatea face parte din chiar natura DUE deoarece
existenta Uniunii depinde de aplicarea unitara a dreptului sau in statele membre
potrivit tratatelor
La nivel national, art 148(2) din Constitutia Romaniei prevede ca Tratatele Uniunii si
actele institutiilor acesteia[care au caracter obligatoriu] au prioritate fata de
dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor tratatului de
aderare.
De altfel, la nivel national, Constitutia Romaniei constituie prevederi specifice
referitoare la aplicare dreptului unional si mai ales a normelor internationale de
protectie a DO [art 11, 20 C. RO]
Plecand de la ordinea actelor normative in legislatia nationala, se poate obs ca toate
aceste acte trebuie sa respecte DUE, iar Parl, Pres Ro si Guv, precum si aut jud
garanteaza indeplinirea obligatiilor rezultate din Tratatul de Aderare [ratif prin legea
57/2005] si din art 148 din Constitutie referitoare la prioritatea DUE
Dupa cum am aratat, in virtutea tr de aderare [care e izvor primar de drept al ue] si al
intregului sistem de drept unional, institutiile din Ro trebuie sa asigure aplicarea
directa, transpunerea, respectiv implementarea normelor obligatorii adoptate de
institutiile UE
Dupa aderarea la UE, sistemul normativ national a fost modificat pt a asigura un
cadru normativ adecvat aplicarii dreptului unional
In concluzie, trasaturile uniunii europene care conduc la afirmarea specificitatii
uniunii europene decurg din modul de realizare a acestei asocieri de state si conduc in
mod evident la integrarea statelor membre si la transformarea acestei organizatii intr-
un eventual subiect primar de DIP(stat, stat federal)
Tratatul de instituire a unei Constitutii pt Europa a prevazut de altfel schimbari in
denumirile actelor cu caracter obligatoriu in sensul in care s-a propus introducerea
termenilor de lege/lege cadru care ar fi condus in mod direct la o apropiere de
trasaturile statale.
Specificitatea DUE conduce la dezv celor 4 libertati fundamentale si a dimensiunii
protectiei dr fundamentale in beneficiul cetatenilor statelor membre.

45