Salomia

CURS 1 DUE 18 febr 2021

eur-lex.europa.eu
1) Tratatul de aderare
2) TFUE
3) Carta drepturilor fundamentale
4) Tratatul privind UE

 Inca din Antichitate, ideea de unitate europeana se confunda cu insasi

dezvoltarea civilzatiilor greaca si romana care au urmarit nu numai
dobandirea unei sfere de influenta pe o cat mai mare parte a terit. european,
cat si dezvoltarea unitara a continentului European.(Pax Romana)
 In Evul Mediu, ideea de unitate europeana exista insa nu apare clarificata si
urmarita de conducatorii politici in aceea perioada. Totusi, Carol cel Mare s-
a intitulat Pater Europae, evidentiind astfel dorinta unirii teritoriilor si
populatiilor de pe o cat mai mare parte a teritoriului European sub aceeasi
putere.
 Ulterior, ideea de unitate europeana incepe sa fie din ce in ce mai prezenta,
in scrierile ganditorilor vremii, si in acest sens, la inceputul secolului al
XVII-lea, Abatele de Saint-Pierre face referire la un proiect de pace
eterna(Projet de paix perpetuelle) si imagineaza un Senat European, idee pe
care o vom regasi ulterior.
 Un element important in dezvoltarea ideii de unitate pe continental Europa
il reprezinta crearea Imperiului Napoleonian, aratandu-se ca extinderea
acestuia pe partea de est a continentului poate fi privita ca o dorinta de
dezvoltare unitara a continentului European, de crestere a nivelului de
trai pentru o cat mai mare parte a populatiei de pe acest continent.
 Incepand cu secolul al XIX-lea, ideea europeana devine din ce in ce mai
accentuata in preocuparile liderilor politici ai vremii, dar si in scrierile
filosofice si literare ale diferitelor personalitati care au marcat acest secol. In
acest sens, trebuie mentionata ideea lansata de V.Hugo de a crea “Statele
Unite ale Europei” care sa dispuna de un Senat European.
 PRM a aratat faptul ca, in ciuda aliantelor create intre anumite state, pacea
nu a putut fi mentinuta, unitatea europeana fiind pusa sub semnul intrebarii,
iar victimele produsa de aceasta conflagratie mondiala au evidentiat

1
Salomia

necesitatea crearii unui alt tip de alianta care sa functioneze in mod concret
si care sa aduca pacea pe continent.
 Ideea de unitate europeana a mers in paralel cu dezvoltarea sferei relatiilor
internationale, si a fost in mod evident influentata de modul in care statele
europene s-au dezvoltat dupa destramarea marilor imperiilor. In acest
context, ideea europeana incepe sa se dezvolte in paralel cu cea a
federalismului, sustinatorii acestuia din urma argumentand ca unificarea
Europei reprezinta o solutie vitala pentru aceasta(1922, contele Kalergi
publica manifestul sau Paneurope)
 Un alt element de reper in cee ace priveste ideea de unitate europeana il
constituie discrusul lui Aristide Briand(1929) in care acesta se raliaza ideii
de federalism pe continentul European.
 Perioada interbelica reprezinta o per. de dezvoltare economica evidenta a
statelor europene, iar ideea europeana pare a fi subinteleasa, insa in absenta
unor decizii politice in acest sens si a stabilirii unor relatii pasnice intre state,
bazate pe dorinta comuna de a realiza unitatea pe continent, nu s-a putut
impiedica izbucnirea IIRM, ale carui consecinte dramatice au influentat in
mod hotarator necesitatea identificarii unei solutii politico-juridice privind
ideea europeana.
In acelasi timp, punerea in aplicare a unitatii europene a fost influentata si
de dezv. DIP, in special a conceptului de organizatie internationala
interguvernamentala care vine sa inlocuiasca aliantele interstatale existente
pana in acel moment dar care nu au putut impiedica izbucnirea razboaielor.

2
Salomia

CURS 2 DUE 22 febr 2021

-continuare ideea de unitate europeana-
 Dupa IIRM, necesitatea realizarii unit. Europene s-a impus in mod evident
in actiunile liderilor politici care au lansat diferite initivative in acest sens,
mergand de la instituirea unei forme de cooperare intre statele membre pana
la instituirea unei legaturi de tip federal, ambele solutii garantand pacea pe
continentul European.
In acest sens, trebuie mentionata propunerea lansata de W. Churchill in
discursul sau de la Universitatea din Zurich 1946, de creare a “statelor unite
ale Europei”-idee adusa in spatiul public prima oara de cate V Hugo
In anul urmator, sub patronajul lui W Churchill este infiintata “miscarea pt
Europa Unita” care propunea=> o forma de cooperarea interguv. Intre statele
V Europene.
-tot atunci are loc un prim congres al Uniunii Federalistilor Europeni in
cadrul caruia a fost dezbatuta ideea unei “uniuni federale care sa fie
instituita intre statele europene”
-de altfel, federalismul va constitui un element determinant in dezvoltarea
comunitatilor europene, trasaturile ale acestuia putand fi regasite in izvoarele
primare de drept al UE
-se poate obs faptul ca aceste initiative nu au imbracat forma unor subiecte
de DIP, Ramanand la stadiul de miscari ideologice care au stat la baza
infiintarii organizatilor internationale interguvernamentale
 Crearea Natiunilor Unite(1945) ca succesoare a Societatii Natiunilor a
determinat impulsionarea eforturilor europene in ceea ce priveste infiintarea
unei organizatii europene care sa urmareasca la randul ei promovarea pacii si
dezvoltarea economica.
-in acest context, in per 1945-50 incep sa apara primele asocieri de state
pe continentul European in deplina concord. Cu DIP; acestea au fost
create in dom economic, militar si politic, fiind deschise participarii
A. statelor VEuropene
Org internationale interguv avand caracacter militar au fost:
-Uniunea Occidentala(1948) prin Tratatul de la Bruxelles->Uniunea Europei
Occidentale(1954) si va functiona pana in 2011 in mod efectiv. Desfiintarea
sa de drept producandu-se odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la
Lisabona(2009)

3
Salomia

Existenta acestei org nu a fost de o mare anvergura intrucat la nivelul

comunitatilor euroepene nu a functionat o politica comuna de aparare,
statele membre pastrandu-si competenta in materie.
-Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord(1949) prin semnarea tratatului
cu acelasi nume la Washington
Aceasta organizatie prezinta caracteristicile unei organizatii de integrare,
avamd un caracter international, NU regional

Alaturi de org cu caracter militar, au fost create si org cu caracter economic

-Org pt Cooperare Economica Europeana(1948) care a avut ca principala
atributie coordonarea implementarii planului Marshall=>ajutor financiar
acordat statelor europene de catre SUA in vederea redresarii economice
dupa IIRM
->se va transforma in Org pt Cooperare si Dezvoltare Economica(1980),
care functioneaza si astazi(Romania nu este inca membru);
-desi nu a avut caracter de organizatie interguv trebuie mentionata
Conventia Vamala dintre statele Benelux, a caror cooperare este consacrata
si in prezent in TFUE

Organizatii cu caracter politic

-Consiliul Europei-institutie interguvernamentala SEPARATA de
institutiile UE!!!- prin adoptarea Statutului Propriu(1949 Londra)
Aceasta org internationala interguv au urmarit promovarea D.O, a
democratiei si a statului de drept, fiind deschisa tuturor statelor europene
avand caracter de cooperare
Va fi adoptata in 1950 CEDO(si a lib fundamentale) a carei respectare este
asigurata de CurteaEDO-Strasbourg

B. SITUATIA IN EUROPA DE EST

Statele aflate sub influenta URSS au realizat, la randul lor, diferite forme de
asociere, ca o contrapondere la organizatiile internationale
interguvernamentale infiintate in Europa Occidentala
1949-CAER(obiective comune in domeniul economic pt statele membre,
ca o replica la Planul Marshall
1955-Pactul/Tratatul de la Varsovia(domeniul militar, replica la NATO si
la posibila reinarmare a Germaniei ce tocmai devenise membra a
Coumintatii Europene a Carbunelui si Otelului )

4
Salomia

Aceste asocieri de state au functionat pana in 1991, moment in care tarile din
Europa C si de SE au devenit constiente de necesitatea aderarii la
comunitatea europeana.

Dupa cum se poate observa, ideea de unitate a intregului continent European

nu a putut fi pusa in aplicare dupa IIRM intrucat pacea consfiintita la
sfarsitul acestui razboi a dus la impartirea Europei in doua mari sfere de
influenta; totusi, ideea europeana nu a fost abandonata in Europa
occidentala
Org internat interguv(economice, militare si politice) nu au corespuns ideii
de unitate europeana si nici nu au garantat mentinerea unei paci durabile pe
continentul European.
Eforturile de realizare a unificarii unei uniuni europene au continuat la nivel
politic, avandu-se in vedere evolutiile din plan extern, mondial, mai ales cele
in domeniul economic care incercau sa evidentieze tendinta de globalizare,
respectiv pe cea de regionalizare
Conceptele sub care trebuia pusa in aplicare ideea de unitate europeana au
fost cele de cooperare si integrare.
Luarea deciziilor si obligativitatea acestora reprezinta elemental essential in
stabilirea unei asocieri de state la nivel European.
La acea data, modelul care putea fi luat in considerare era cel al ONU,
organizatie de cooperare in cadrul careia s-au dezv ulterior organizatii
specifice
Integrarea presupunea atribuirea de competente de la nivel statal la nivel
supranational si adoptarea de decizii obligatorii pentru statele care au
acceptat aceasta forma de asociere.

PRIMELE TRATATE
 In acest cadru-> 9 mai 1950 Robert Schuman(MAE francez) da citire
declaratiei redactate de Jean Monnet care propune o forma de integrare
intre Franta si Germania, limitata initial la nivelul carbunelui si otelului,
care sa poata fi deschisa ulterior si altor state membre, si altor domenii.
Aceasta forma de asociere intre Franta si Germania(aflate mult timp in
conflict) ar fi trebuit creata cu respectarea Cartei ONU avand o structura
comuna care sa duca la indeplinire autoritatea lor comuna
 La scurt timp dupa aceasta declaratie, se semneaza Tratatul de
instituire a CECO(Paris 18 apr 1951)-> Franta Germania Italia si

5
Salomia

statele Benelux. Intra in vigoare la 23 iulie 1952 si a fost incheiat pe o

perioada de 50 de ani. Prin acest tratat este infiintata prima
comunitate europeana ca organizatie internationala
interguvernamentala cu personalitate juridica, avand caracter de
intergrare deoarece isi propunea punerea in comun, prin
realizarea unei piete comune a productiei de carbine si otel,
precum si cresterea niv de trai a populatiei din statele fondatoare
care activa in acest sector. Insa, tocmai infiintarea intr-un domeniu
economic limitat care nu facea posibila, in mod firesc, unitatea
europeana a determinat liderii politici sa continue demersurile de
identificare a unei solutii adecvate de unificare economica.

 1955- ministrii afacerilor externe ai celor 6 state fondatoare se reunesc

la Messina=> stabilirea unui mod de lucru care sa conduca la gasirea
unei solutii adecvate pt unitatea europeana=> a fost instituit un
comitet interguvernamental condus de Paul-Henri Spaak care sa
propuna solutii corespunzatoare menite sa conduca la realizarea
unitatii europene.
1956- este transmis liderilor europeni un raport(Raportul Spaak) care
a stat la baza infiintarii celorlalte 2 comunitati europene.
1957-25 martie sunt semnate Tratatele de la Roma prin care sunt
infiintate:
 Comunitatea Economica Europeana si
 Comunitatea Europeana a Energiei Atomice,
ca organizatii internationale interguv de integrare cu
personalitate juridica. Aceste tratate au fost incheiate pe perioada
nedeterminata si au intrat in vigoare la 1 ian 1958. Odata cu intrarea
in vigoare a acestor tratate ideea de unitate europeana se
materializeaza, statele avand ca obiectiv principal comun domeniul
economic; obiectivul de mentinere a pacii este unul intrinsec, pe care
inclusive UE de azi il urmareste.

6
Salomia

CURS 3 DUE 4 martie 2021

Dupa cum se mentiona in declaratia lui Schuman, uniunea dintre Franta si
Germania in domeniul carbunelui si otelului era deschisa participarii si altor state
europene dornice sa imparta aceleasi deziderate comune;
Aderarea altor state europene la comunitatile europene a fost urmarita in sensul
realizarii unitatii europene pe continent, insa, anumite state (precum Austria,
Norvegia, Portugalia) au preferat sa creeze Asociata Europeana a Liberului
Schimb(1960 la initiativa Regatului Unit- s a opus caracterului de integrare,
isi doare o comunitate cu caracer de cooperare)=> urmarea punerea in comun a
intereselor economice a acestor state in sensul crearii unei uniuni vamale in cadrul
careia sa functioneze libera circulatie a marfurilor din anumite sectoare
economice si eliminarea taxelor vamale.
Evolutia acestei asociatii a fost previzibila, in sensul in care, pe masura de au
devenit state membre ale comunitatilor europene, tarile respective s au retras din
AELS
De asemenea, in 1994=> este infiintat SPATIUL ECONOMIC EUROPEAN,
din:
 Statele membre ale Comunitatilor Europene
 Statele AELS
-confederatia elvetiana refuzand sa faca parte din SEE

Dupa cum se poate obs in evolutia constructiei comunitare unionale, 2 tendinte au

fost marcante:
1. Tendinta spre extindere -> o parte cat mai mare a teritoriului European,
inclusive spre Balcani;
2. Tendinta spre o integrare aprofundata intre statele membre care acceptau
sa realizeze o atribuire de competente in diferite domenii socio-economice

ETAPELE EXTINDERII COMUNITATILOR EUROPENE

1. 1973-> RU al MB si al Irlandei de Nord, Irlanda, Danemarca(NU si
Norvegia pt ca poporul norvegian refuza aderarea prin referendum)
7
Salomia

2. 1981-Grecia (a primit initial aviz negativ-consultativ-din partea Comisiei

pentru ca nu era economic pregatita)
3. 1986- Spania, Portugalia
Aceste 2 valuri aduc in comunitate 3 state mediteranene care urmau un
regim democratic, dupa inlaturarea regimurilor dictatoriale existente in anii
’60-‘70
Aceste state au beneficiat de un regim favorabil la momentul aderarii, in
sensul in care fie ca li s-au acordat perioade derogatorii sau masuri
tranzitorii de la aplicarea anumitor reguli comunitare, fie ca li s-au acordat
ajutoare financiare

4. Tratatul de la Maastricht din 1993, nu doar ca infiinteaza UE fara PJ,

consolidand integrarea, dar creeaza si cadrul pentru aderarea statelor din
fostul bloc comunist
Totusi, dupa acest moment, prima aderare nu a fost a acestor state, ci in 1995
au aderat state f bine dezvoltate dpdv economic=>
1995- Austria, Finlanda, Suedia(Norvegia si Confederatia Elvetiana nu au
fost sustinute de catre popor)

5. Cea mai ampla extindere are loc in 2004, cand au aderat 10 state, marea lor
majoritate facand parte din blocul comunist. La acel moment, ar fi trebuit sa
adere si Romania+Bulgaria, insa aderarea s-a produs abia 3 ani mai
tarziu.
Statele respective au beneficiat de sprijin financiar pentru aderare si de
clauze specifie in tratele de aderare(clauze de salvgardare) prin care se
urmarea protejarea pietei interne.
 Polonia
 Ungaria
 Cehia
 Slovacia
 Slovenia
 Letonia
 Lituania
 Estonia
 Malta
 Cipru

6. 2007- Romania si Bulgaria

8
Salomia

7. 2013- Croatia, dupa o perioada lunga de negocieri, care au vizat colaborarea

cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie(predarea
generalului …. si conflictul territorial cu Slovenia)

State candidate-> Serbia, Turcia(este stat asociat la Comunitatea

Europeana), Albania, Macedonia de Nord.
Sunt considerate state potential candidate-> Bosnia si Hertegovina si
Kosovo(s-a conturat o pozitie destul de clara a UE si a anumitor state
membre de sustinere a aderarii, alaturi de pozitia altor state, printre care si
Romania, de nerecunoastere a independentei Kosovo)

CRITERII DE ADERARE = 2 conditii din art 49 +crt de la

Copenhagab

Criteriile de aderare au fost introduse in 1993 la Consiliul European de la

Copenhaga (criteriile de eligibilitate despre care vb art 49- economic,
politic, juridic)
Au fost completate in 1995 in Consiliul European de la Madrid
In prezent->
Art 49 TUE reglementeaza aspete privind etapele si procedura aderarii la UE
Acestea au fost grupate in 4 mari categorii

1. Criteriul geografic-> mentionat expres in art 49 prin sintagma orice stat

European
2. Criteriul politic-> mentionat de asemena in art 49 TUE care face trimitere la
obligativitatea respectarii si promovarii valorilor europene asa cum
sunt acestea mentionate in art 2 TUE
O conditie implicita care atesta respectarea acestor valori o reprezinta
dovada calitatii de membru al Consiliului Euorpei (pentru ca CoE are ca
obiectiv principal respectarea drepturilor fundamentale ale omului)
Aceste valori trebuie respectate si de statele candidate(consecinta->
neacceptarea) cat si de statele membre(consecinta->retragerea unor drepturi)
3. Criteriul economic-> nu este prezentat in art 49 TUE, dar decurge din insasi
calitatea UE de organizatie cu scop integrator economic
Astfel, acest criteriu, impune ca statul candidat sa aiba o economie de piata
viabila, eficace care sa faca fata presiunilor concurentiale din cadrul
pietei interne.

9
Salomia

In general, acest criteriu a fost insotit de alte reforme structurale ale

economiilor statelor care se pregateau de aderare.
4. Criteriul juridic-> nu este mentionat nici el in art 49 dar a fost impus de
Comisia Europeana care a considerat ca aderarea implica acceptarea de
drepturi si obligatii, reale/potentiale, care decurg din dreptul unional(la
acea vreme, comunitar) = acquis comunitar/unional(dr si obligatii reale sau
posibile, dreptul UE)
In plus, in cadrul acestui criteriu, statul membru trebuie sa faca dovada ca
are capacitate administrativa(ca exista autoritati care sa aplice prevederile
dreptului UE) si juridica de a prelua acquis-ul unional.

PROCEDURA DE ADERARE
Art 49 din TUE prevede rolul a doua insitutii in procedura de aderare,
respecitv
 Consiliul European- caruia i se adereseaza cererea de aderare, si care
se prounta asupra acesteia, in unanimitate
 Parlamentul European- aproba cererea de aderare(devine stat
candidat)
Tratatul nu mentioneaza insa nimic despre rolul negociator al Comisiei
Europene in procesul de aderare, si nici despre rolul politic al Consiliului
European.
Negocieri de aderare:
-acquis-ul unional este grupat in capitole de negociere, in functie de
principalele domenii de actiune(35 cap- company law, energy, taxation,
statistics etc) a.i. statele candidate sa poata sa preia aceste norme in
legislatia lor nationala-> in vederea aderarii ;
-in cadrul fiecarui capitol sunt stabilite anumite tinte de atins, asa-numitele
“Benchmarks”, de catre statele membre in perioada de preaderare ;
- etapa care presupune analiza legislatiei nationale, pentru a se stabili
compatiblitatea acestea cu acquis-ul unional= screening al legislatiei
nationale, si este realizat de Comisia Europeana, cu experti din statele
membre ;
-ulterior, statele membre=> inlatura de la aplicare legislatia nationala
neconforma cu DUE ;

10
Salomia

=>adopta norme nationale care sa preia(in situatia statelor membre,

regulamente se integreaza direct in dreptul intern, nu sunt preluate)
legislatia uniunii;
-Comisia->propune Consiliului inchiderea negocierilor care este consfintita
din pdv politic, de catre Consiliul European

RETRAGEREA DIN UE
Pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, s-a considerat ca
aderarea reprezinta un proces ireversibil, insa odata cu introducerea art. 50
TUE, acest caracter se considera a fi inlaturat.
Acest articol stabileste o procedura de retragere care pp urmatoarele etape:
-notifcarea intentiei de retragere, adresata Consiliului European si formulata
cu respectarea constitutionale
-stabilirea de catre Consiliu a orientarilor in baza carora sa se desfasoare
negocierile pentru incheierea unui accord de retragere
-negocierea acordului de retragere de catre Comisia Europeana
-aprobarea acordului de catre Parlamentul European
-incheierea de catre Consiliu
In absenta incheierii unui acord de retragere, DUE inceteaza sa se mai
aplice statului in cauza in termen de 2 ani de la transmiterea notificarii de
retragere, in cazul in care nu a fost prorogat acest termen
In cazul in care statul care s-a retras din UE depune o noua cerere de
aderare, aceasta se realizeaza cf procedurii din art 49

Exemplul actual de aplicare al art 49 il reprezinta cazul Brexit -> retragerea

Marii Britanii fiind consfintita printr-un accord de retragere in baza caruia
retragerea si-a produs efecte de la 1 febr 2020, cu o perioada de tranzitie
pana la 31 decembrie 2020
In prezent, se negociaza acordul commercial si de cooperare UE-UK care
se afla in aplicare provizorie

De mentionat ca prima retragere a fost cea a Groenlandei in baza

referendumului din 1982, care a aderat in 1973 odata cu Danemarca
Acesta retragere a fost consfintita printr-ul protocol(1984), anexat
Tratatului de la Roma, in absenta unei prevederi referitoare la retragere in
Tr. De la Roma

11
Salomia

CURS 4 DUE 11 martie 2021

Crizele si esecurile in constructia unionala
Constructia comunitara a fost marcata de doua tendinte majore in ceea ce priveste
dezvoltarea sa(de extindere spre o cat mai mare parte din Europa/ de consolidare a
integrarii intre statele membre)
Contextul intern si international a determinat alegerea unei optiuni clare spre
extinderea comunitara in partea de E a Europei, chiar daca aceasta a dus la
schimbari de tratate si reforme institutionale la nivelul UE. Este important de
subliniat faptul ca aceasta extindere a fost la randul ei pregatita in mod gradual a.i.
atat UE, cat si statele care urmau sa adere sa realizeze ulterior o integrare optima in
vederea indeplinirii obiectivelor Uniunii.
In acest sens, UE-> creeaza conceptul de stat asociat(Republica Md, Ucraina)
->dezvolta o politica de vecinatate
care au permis apropierea a cat mai multor state europene atat de valorile Uniunii,
cat si de regulile pietei interne
In doctrina, in ceea ce priveste extinderea UE, se considera ca au reprezentat crize
sau esecuri:
1. Refuzul aderarii Marii Britanii ca urmare a opozitiei Frantei de la inceputul
anilor ’60
-poate reprezenta o criza pt realizarea UE la acel moment, insa astazi
retragerea MB din UE poate fi considerata un esec/criza ce poate fi depasita
la nivel unional

2. Refuzul poporului norvegian de a adera la Comunitatile Euorpene

-a fost privita ca un esec in constructia comunitara, in conditiile in care
celelalte 2 mari state nordice(Suedia si Finlanda) au acceptat aderarea iar
politica comuna a pescuitului, care ocupa in loc important in bugetul UE ar
fi putut sa cunoasca o dezvoltare si mai mare in conditiile in care resursele
Norvegiei in acest domeniu ar fi fost aduse in cadrul comunitatii.

12
Salomia

3. Retragerea Groenlandei
-a fost de asemenea un esec al constructiei comunitare, la momentul
respectiv, insa, ulterior Groenlanda a fost inlcusa in lista tarilor si teritorilor
de peste mari, care intretin relatii speciale cu UE

4. Decizia unilaterala a Islandei de a pune capat negocierilor de aderare la

UE
-se incadreaza de asemenea in lista esecurilor ale punerii in aplicare a ideii
de unitate europeana pe o cat mai mare parte a teritoriului

Pe lange acestea, in interiorul Comunitatilor Europene au fost inregistrate si

alte crize interne, care au fost depasite prin:
->adoptarea unor masuri de ordin legislativ;
->reflectii care ulterior au dus chiar la modificarea tratatelor

CRIZE INTERNE(Comunitare)
a) Prima criza aparuta in cadrul Comunitatilor= Criza “scaunului gol”
(1965-1966)
- a fost determinata de refuzul Frantei de a participa la lucrarile
Consiliului(institutie cu rol legislativ- unica, la acea data) ca semn de
opozitie fata de faptul ca, potrivit Tr. Roma=> deciziile in cadrul
Consiliului sa fie adoptate cu majoritate calificata si nu cu
unanimitate, ca pana in acel moment(pe perioada de tranzitie
prevazuta de Tratatul de la Roma)
- MAE ai statelor membre semneaza compormisul de la Luxemburg
potrivit caruia-> deciziile de interes national urmau sa se adopte in
continuare cu UNANIMITATE, urmand ca celelalte sa fie adoptate cu
MAJORITATE CALIFICATA.
- Semnarea acestui compormis nu a dus la modificarea Tr.Roma
-pe o perioada scurta de timp s-a urmat aceasta regula
-ulterior, a fost urmata regula majoritatii prevazute de Tratat.

b) O situatie asemanatoare s-a petrecut odata cu extinderea din 1995 si

pregatirea pt aceasta, in sensul in care, in ceea ce priveste votul in
Consiliu, acesta a fost calculat cu luarea in considerare a aderarii
Norvegiei in conditiile in care Tr. Maastricht intrase in vigoare in 1993 si

13
Salomia

nu cuprindea prevederi stricte privind adaptarea tipului de calcul al

majoritatii calificate in Cons ca urmare a aderarii unor noi state.
- Prin Compromisul de la Ioannina s-a stabilit:
-minoritatea de blocare in cazul adoptarii unei decizii in Consiliu a.i.
sa nu fie afectate nici obiectivele UE si nici interesele nationale
- acest compromis a functionat pana la intrarea in vigoarea a
Tratatului de la Nisa(2003)

c) Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa(neratificarea acestuia)

-aceasta criza a fost depasita prin adoptarea ulterioara a Tratatului de la
Lisabona(2007)
-acest proiect de Tratat institutind o Constitutie pt Europa a fost semnat la
Roma(2004), la un an dupa Tr. Nisa care a adus o ampla reforma
institutionala la nivelul comunitatii Europene-> in vederea aderarii
statelor din Europa Centrala si de SE fara a aduce insa o reforma a
insesi constructiei comunitare.
-proiectul de Tratat aduce in mod evident o repozitionare a
caracteristicilor comunitatii europene in sensul aprofundarii integrarii si
al consacrarii unor elemente de tip federalist; printre acestea mentionam:
-obligativitatea caracterului prioritar al dreptului comunitar(in
cond in care, pana la acea data, acest caracter fusese consacrat numai la
nivel jurisprudential);
-terminologia juridical a actelor legislative era modificata in sensul
introducerii notiunilor de lege si lege-cadru;
-se instituia functia de MAE ;
-Carta DFO devenea obligatorie prin introducerea sa in textul
tratatului

-acest proiect a fost respins prin referendum in Franta si Regatul

Tarilor de Jos in 2005 ceea ce a determinat luarea deciziei de stopare a
procesului de ratificare, chiar daca unele state ratificasera deja prin lege
acest proiect
-este interesant de subliniat faptul insasi intrarea in vigoare a acestui
tratat si consecintele acesteia erau avute in vedere de Tratatul de aderare
a Romaniei si Bulgariei, semnat la 25 apr 2005

14
Salomia

-aceasta neratificare a constitut o criza, nu un esec, deoarece la scurt

timp s a luat decizia convocarii unei conferinte interguvernamentale care
sa elaboreze un nou proiect de tratat pornind de la prevederi existente
in Constitutia pentru Europa
-presedintia germana a Consiliului a jucat un rol important in
urgentarea procesului de semnare a noului tratat, care va avea loc la 13
dec 2007 la Lisabona.
-insa, ratificarea Tr. Lisabona nu a cunoscut aceeasi determinare ca in
cazul semnarii sale, de aceea ratificarea a durat app 2 ani si a reprezentat
si ea o prima criza a constructiei unionale, intrucat Tratatul instituia UE
CU PERSONALITATE JURIDICA, care succede Comunitatii
Europene.
-cele mai insemnate pozitii cu privire la ratificarea Tr. Lisabona:
-> Irlanda-intr-un prim referendum a refuzat ratificarea; ulterior, intr-un
al doilea referendum poporul a raspuns pozitiv ca urmare a unor
negocieri purtate de Irlanda
-astfel, Irlanda a obtinut mentinerea nr de comisari(membri ai Comisiei
Europene) existent la acea data[1 comisar/pe stat membru] desi Tr.
prevedea ca aceasta institutie sa fie formata dintr-un nr de 2/3 de
resortisanti , alesi printr-un sistem de rotatie.
-acest sistem de alegere putea fi modificat prin dec. a Consiliului
European, ceea ce s-a si intamplat ulterior.
->Polonia
+
->Cehia
Ratificarea de catre aceste doua state a fost insotita de luarea in
considerare a pozitiei acestor doua state cu privire la Carta DFUE.

Aparitia celor 3 comunitati europene fost influentata de declaratia lui

Robert Schuman de la 9 mai 1950 care propunea punerea in comun a
productiei de carbune si otel dintre Franta si Germania, idee ce a condus
la instituirea primei comunitati europene.
Ulterior, se constituie si celelalte doua comunitati, asocierea celor 6
state fondatoare urmarind mentinerea pacii si integrarea economica.

15
Salomia

Insa, in aceeasi perioada s-a propus crearea unei Comunitati Europene

de Aparare-cu scopul de a asigura integrarea militara pe cont
Europa(Planul Pleven)
-nu a fost sustinut
-in 1954 Tratatul… acestei Comunitati Europene nu a fost ratificat chiar
de Franta
-acest esec nu a determinat abandonarea ideii de aparare comuna, de
aceea, in prezent art 2(4) TFUE prevede ca UE este competenta sa
defineasca o politica comuna de aparare

CURS 5 DUE 18 martie 2021

-continuare crize si esecuri-
Dupa infiintarea celor 3 Comunitati Europene si esecul crearii unei comunitati
europene de aparare, s-a lansat ideea infiintarii unei Comunitati Europene
Politice(inceputul anilor ’60- Planul Fouchet)
Liderii europeni nu au cazut de accord la mom respectiv, insa ulterior in cadrul
Com. Europeen au fost adoptate treptat masuri care au vizat introducerea
cooperarii politice printre obiectivele comunitare.
Astfel:
-incepand cu 1974 sefii de stat/guvern au decis sa se intruneasaca intr-un cadru
organizat=> infiintarea CONSILIULUI EUROPEAN – institutie cu rol
preponderant politic;
-actul unic European(1986)- tratat modificator=>introduce ideea de cooperare
politica;
-odata cu intrarea in vigoare(1993) a Tr. Maastricht=>cooperarea politica
dobandeste o noua dimensiune prin instituirea Politicii Externe si de Securitate
Comuna(PESC)[vine si intregeste integrarea, ideea de federalism], promovarea
dr fundamentale si consolidarea Consiliului European ca institutie ce defineste
orientarile generale ale UE.

In prezent, UE este marcata de o serie de crize(crize emergente)

16
Salomia

 Criza refugiatilor
 Criza sanitara
 Criza economia
 Curentele nationaliste, contextul European si international
pe care incearca sa le depaseasca adoptand masuri concrete in limitele
competentelor ce ii sunt conferite prin Tratat.
Unitatea europeana ramane o prioritate centrala in pofida pozitiilor pe care le au
anumite state, cu luarea in considerare a contextului international.

Depasirea crizelor si esecurilor

La nivelul UE s-a conturat dintotdeauna o abordare corecta in raport cu crizele care
au marcat constructia comunitara/unionala, in sensul in care acestea au facut
obiectul unor reflectii sau al modificarii unor acte legislative/tratate a.i.=> sa
se asigure indeplinirea obiectivelor unionale
Ideea crearii unei Uniuni Europene a fost lansata chiar la o perioada de timp relativ
scurta dupa infiintarea celor 3 comunitati europene, continuand demersurile
incepute pt realiarea comunitatilor europene
In acest sens pot fi mentionate:
- Raportul Vedel(1972)
- Raportul Comisiei asupra unei UE(1975)
- Raportul Tindermans(1975)
- Raportul “celor 3 intelepti”(1979)
Toate aceste opinii exprimate de liderii europeni/comisia europeana/specialist in
dom comunitar => adoptarea(1986) a Actului Unic European, tratat modificator
care va lansa seria tratatelor ce introduce notiunea de Uniune Europeana
Uniunea Europeana creata in 2009 prin intrarea in vigoare a Tratatului de la
Lisabona a sustinut procesul de reflectie asupra principalelor crize pe care le
traverseaza si a meditat pentru identificaera modialitatilor optime de depasire a
crizelor.
2007- Comisia Europeana a propus o serie de scenarii(5) pt viitorul Europei pana
in 2025= “Carta alba privind viitorul Europei”

17
Salomia

-aceasta a identificat principalele prioritati europene si a propus masuri

de indeplinire a acestora
Noua Comisie, instalata in 2019 + noul Parlament European=> lanseaza anul trecut
ideea unei Conferinte privind Viitorul Europei care urmareste “construirea unei
Europe mai reziliente” in care sa se realizeze “diaolgul cu cetatenii pentru
promovarea democratiei”
Dupa cum am mentionat, UE de astazi a fost creata printr-o serie de tratate
modificatoare a tratatelor institutive la a caror elaborare s-a tinut cont de
reflectiile formulate cu privire la depasirea crizelor si esecurilor, dar si de
propunerile statelor membre/ ale cetatenilor europeni care au devenit actori
important in procesul decisional( a se vedea Principiul subsidiaritatii, initiativa
cetateneasca)
Cele trei tratate care au initiat comunitatile europene nu au urmarit doar scopurile
specifice, prevazand pt fiecare comunitate un set de institutii proprii(organe
comune) cu atributii in atingerea obiectivelor comune ; aceste institutii aveau
atributii legislative, executive, consultative si judecatoresti.
In mod firesc, functionarea comunitatilor cu acest set de insitutii era ingreunata
ceea ce afecta gestionarea politicilor comune
In acest context- 1957=> este semnata Conventia de la Roma prin care se
realizeaza unificarea :
-Institutiilor cu rol consultativ(Adunarea Comuna-CECO si Adunarea-CEE,
CEEA) => Adunarea Parlamentara Comuna care in 1962 va deveni
Parlamentul European
-Institutiilor cu rol judecatoresc (cele 3 Curti de justitie)=> CJ a Comunitatilor
Europene
Celelalte institutii europene se vor unifica prin primul tratat modificator=
Tratatul de fuziune, Bruxelles 1965(1967 vig), dupa cum urmeaza:
 Inalta Autoritate(CECO), Comisia(CEE, CEEA)=> Comisia
Comunitatilor Europene(rol executiv);
 Consiliul special de ministri(CECO) Consiliul(CEE, CEEA)=>
Consiliul Comuitatilor Europene(rol legislativ unic pana la intrarea
in vigoare a Tr. Maastricht)- aici a avut loc si criza scaunului gol 1965
cand Franta refuza sa mai participe la lucrarile Consiliului.
18
Salomia

Urmatoarele tratate modificatoare:

Tratatul de la Luxemburg(1970) si Tratatul de la Bruxelles(1975)
-aduc importante modificari dpdv financiar si bugetar;
-se stabileste un nou mod de calcul al resurselor proprii ale comunitatilor
-Parlamentul European dobandeste competenta de a se pronunta asupra
cheltuielilor non-obligatorii;
-se infiinteaza(1975) Curtea de Conturi.
Declaratia privind alegerea Parlamentului European(1976)
-modifica Tr. Roma=> PE este ales prin vot universal, secret si direct de catre
cetatenii statelor membre= un pas important in conturarea caracterului democratic
al CEE(anterior- din randul membrilor Parlamentelor nationale);
-primele alegeri de acest fel au avut loc in 1979.

Actul Unic European(1986 Luxembug si Haga)

---aduce prima modif de ordin substantial Tratatelor institutive:
-consacra la niv legislativ pt I oara conceptul de UE ;
-in acest cadru se propune realizarea unei piete interne trecandu-se la stadiul de
piata comuna, care va fi desavarsita prin Tr Maastricht;
-aduce in sfera comuna noi domenii(policitca monetara, mediul, cercetarea si dezv
tehnologica);
-consacra cooperarea politica ;
---in ceea ce priveste modif de ordin institutional:
-instituie procedura cooperarii legislative intre Consiliu-Parlamentul European;
-instituie o noua instanta judecatoreasca= TPI(Tribunalul de Prima Instanta-
intra in functie in 1989) cu rolul de a degreva CJ de anumite actiuni

!!Tratatul de la Maastricht(1992, vig 1993)

19
Salomia

-reformeaza structura comunitara=> este infiintata UE, fara personalitate

juridica, avand o structura pe 3 piloni:
 Pilonul 1- pilon comunitar de integrare in cadrul caruia se adoptau decizii
cu caracter obligatoriu si care curpindea cele 3 Comunitati Europene;
-dintre acestea, CEE-> Comunitatea Europeana cu personalitate juridica
 Pilonul 2- PESC, de cooperare interguvernamentala ;
 Piolnul 3-JAI(Justitie si Afaceri Interne), de cooperare
interguvernamentala

-sporeste caracterul integrator prin:

 instituirea pietei interne(UEM- Uniunea Ec si Monetara);
 instituirea cetateniei europene, insotita de garantarea unor drepturi
specifice cetatenilor st membre.
-se aduc modifc si institutiilor comunitare, dupa cum urmeaza:
 Parlamentul European dobandeste competenta legislativa! prin instituirea
procedurii codeciziei
 In cadrul Consiliului, votul cu majoritate calficata se EXTINDE in alte noi
domenii(se trece de la unanimitate)
 Se oficializeaza institutii precum Curtea de Conturi, Banca Centrala
Europeana, Consiliul European
 Sunt create doua noi organe: EUROPOLUL(Oficiul European de Politie) si
Comitetul Regiunilor(format din reprezentatii alesi ai colectivitatilor locale
din statele membre)

20
Salomia

CURS 6 DUE 25 martie 2021

Personalitatea juridica a UE
Pana la 1 decembrie 2009(intrarea in vig a Tr. Lisabona)=> UE- definita ca entitate
sui generis, cu o personalitate juridica emergenta, existenta sa sprijinindu-se pe
cei 3 piloni:
-pilonul 1= pilonul de integrare in cadrul caruia se adoptau decizii obligatorii pt
statele membre, si care era format din :
 CECO care va functiona pana in anul 2002(Tr Paris incheiat in 1951 vig
1951 pe o durata de 50 de ani)
-aspectele din Tr Paris au fost prelutate printr-un protocol anexat Tr.
Nisa(2001-2003)
 CEE care, prin Tr Maastricht-> Comunitatea Europeana
 CEEA

-pilonul 2=cuprinde politica externa si de Securitate comuna, fiind un pilon de

cooperare interguvernamentala

-pilonul 3= justitie si afaceri interne, pilon de cooperare interguvernamentala; prin

Tr Amsterdam se va comunitariza si se va transforma in pilonul intitulat
Cooperare politieneasca si judiciara in materie penala(CPJMP) ca urmare a
transferarii in pilonul 1a unor domenii precum
 VAI- Vize, Azil si Imigratie
 Cooperare in materie civila

Aceasta structura a functionat pana la intrarea in vigoare a Tr. Lisabona cand UE a

dobandit personalitate juridica de iure. UE succede CE si se elimina cei trei
piloni.
Daca se urmareste structura Tratatului si se iau in considerare disp acestuia prividn
competentele UE, se poate observa ca pilonii se absorb si se ragesc in diferite
politici si domenii de actiune ale UE pt care aceasta dispune de un anumit tip de
competenta.

21
Salomia

In acest sens:
Pilonul 1(pilon comunitar)-> se regaseste in TFUE[in special in Partea a III-a, unde
sunt dispozitii privind politicile si actiunile interne ale Uniunii.
Pilonul 2(politica externa si de Securitate comuna)-> este inclus in TUE in [Titlul
V]
Pilonul 3(JAI)-> se regaseste in domeniul Spatiului de Libertate, Securitate si
Justitie care cuprinde atat aspectele referitoare la cooperare in materie penala, cat si
cele referitoare la VAI si Coop. in materie civila[Titlul V P III TFUE]

In ceea ce priveste PJ a UE -> art 47 TUE : “Uniunea are personalitate juridica”

De altfel, aceasta este una din trasaturile unei organizatii internationale
interguvernamentala, alaturi de :
 Asocierea de state;
 Acordul de vointe;
 Organele proprii;
 Respectarea DIP
Tot cu privire la PJ a UE avem si Declaratia 24-> PJ nu constituie un temei legal pt
ca UE sa adopte acte legislative sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt
conferite de statele membre prin tratate.

La nivel international, consecintele directe ale dobandirii PJ:

- Incheierea de acorduri internationale( art 216 218 TFUE)
- Cresterea vizibilitatii in randul cetatenilor europeni
- Promovarea drepturilor fundamentale(Carta DF adoptata in 2000 si modif in
2007 a dobandit valoarea juridica a unui tratat)
- “corectarea disfunctionalitatilor care rezultau din structura pe piloni”

La nivel intern, personalitatea juridica a UE pp printre altele ca aceasta se bucura

in statele membre si in raport cu acestea de anumite privilegii si imunitati

22
Salomia

prevazute in Protocolul nr 7( de ex: Membrii PE se bucura de imunitate pt opiniile

exprimate in exercitarea functiilor lor)
De asemenea, art 335 TFUE precizeaza faptul ca “ In fiecare dintre statele
membre, UE are cea mai larga capacitate juridica recunoscuta persoanelor juridice
de catre legislatiile interne”
In baza acestei capacitati juridice, Uniunea poate incheia contracte de drept comun
sau poate sta in justitie.
In acest scop, UE este reprezentata de Comisie
Cu toate acestea, UE este reprezentata de fiecare institutie, in temeiul autonomiei
lor administrative pentru chestiunile referitoare la functionarea lor.
In concluzie, dobandirea in mod expres a PJ de catre UE a consolidat rolul acesteia
in plan international dar si in relatie cu statele membre, ceea ce contribuie la
consolidarea integrarii in randul statelor membre.
Personalitatea juridica a UE inscrisa in TFUE a determinat o mai buna pozitionare
a UE in raport cu statele terte si cu alte organizatii internationale
interguvernamentale, in special in ceea ce priveste incheierea de acorduri
comerciale si derularea politicii comerciale comune.
In prezent, chiar daca s-a consacrat pj a UE se poate obs in Declaratia 52 ca nu
toate statele membre au achiesat la simbolurile UE.

23
Salomia

CURS 7 DUE 1 aprilie 2021

Valorile si obiectivele Uniunii Europene
VALORI
*trebuiesc respectate si de statele membre si de statele candidate ptr ca sunt parte
din tratat (valorile si obiectivele)
 Art 2 teza I TUE: “Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii
umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe
respectarea drepturilor omului, inclusive a drepturilor persoanelor care
apartin minoritatilor.
Aceste valori pot fi intalnite la nivelul Tratatelor UE si ca drepturi
funamentale(ex: egalitatea).
UE, dotata cu personalitate juridica, se fundamenteaza pe o serie de valori care au
ca sursa de inspiratie documente juridice internationale
-Declr Univ DO;
-CEDO
-Carta DFUE- o serie din aceste valori, intalnite si ca drepturi, trebuie
respectate atat la nivelul institutiilor UE cat si statelor membre cand aplica DUE.
-Constitutiile statelor membre

Dupa cum am mentionat, obligatia respectarii valorilor UE se impune atat”

-statelor candidate(art 49 TUE) fiind o !!componenta a criteriului politic
-statelor membre, iar in cazul nerespectarii se declanseaza un mechanism de
sanctionare politica a statului membru in cauza, prevazut de art 7 TUE si diferit
de procedura de infringement reglementata in 258-260 TFUE(sanctiuni
financiare)

Art 7 TUE contine un mecanimsm etatizat cu privire la eventuala sanctionare a

statului membru in caz de incalcare a valorilor:

24
Salomia

 Consiliul, daca este sesizat conform Tratatului si cu aprobarea PE poate sa

constate existenta unui risc clar de incalcare grava a valorilor
-intr-o asemenea situatie, dupa ce statul membru este audiat, Consiliul poate
sa adreseze acestuia recomandari(situatia 1)
 Consiliul, sesizat conform Tratatului si cu aprobarea PE, poate sa constate
existenta unei incalcari grave si persistente a valorilor
-intr-o asemena situatie, Consiliul UE poate decide sa suspende anumite
drepturi care ii revin statului membru in baza tratatelor, inclusive dreptul de
vot in consiliu, institutie care, alaturi de PE, adopta acte legislative la nivelul
UE = sanctiuni politice(situatia 2)

 Art 2 teza II TUE -> “Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o
societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie,
solidaritate si egalitate intre femei si barbati.”
In doctrina se arata ca aceasta prevedere nu are o valoare juridica = cu teza I
art 2, insa este evident ca impune obligatii pentru statele membre din prisma
faptului ca reprezinta o norma din TUE=> o norma obligatorie.

Aceste valori sunt promovate de institutiile Uniunii(art 13 TUE) si

reprezinta in acelasi timp unul dintre obiectivele generale ale UE:

OBIECTIVE
Obiectivele generale ale Uniunii Europene-> art 3 alin 1 TUE
 pacea
 valorile sale
 bunastarea popoarelor (obiectiv economic)
Obiective specifice
a) interne-> art 3 alin 2-4 TUE
-real spatiului de libertate, Securitate si justitie
-fara frontiere interne
-piata interna
-coeziune economica sociala teritoriala

25
Salomia

-diversitate culturala si lingvistica

-uniune economica si monetara a carei moneda sa fie euro
-promovarea egalitatii intre femei si barbate

Obiective specifice
b) externe-art 3 alin 5 TUE
-pacea, securitatea, dezvoltarea durabila a planetei, solidaritatea si respectful
reciproc intre popoare
-comertul liber si echitabil
-eliminarea saraciei
-protectia DO, D. copilului
-respectarea stricta si dezvoltaera dreptului international, inclusive respectarea
principiilor Cartei ONU
Ca organizatie internationala interguvernamentala UE reprezinta o asociere de state
constituita in vederea indeplinirii unor scopuri comune(art 1 para. 1 TUE) unde se
mentioneaza instituirea unei Uniuni Europene careia statele membre ii atribuie
competente pentru realizarea obiectivelor lor comune=> obiectivele comune
ale statelor membre devin obiective ale UE
Dpdv terminologic, in tratate vom intalni, pe langa notiunea de obiective(art 13
alin 1 TUE) si pe cele de misiune sau misiuni ale UE(art 4 alin 3 din TUE)
De-a lungul tratatelor UE mai pot fi intalnite si alte obiective care se subsumeaza
politicilor si actiunilor UE.
Indeplinirea obiectivelor UE se realizeaza in functie de competentele care ii sunt
atribuite prin tratate de catre statele membre.
!!-nicio depasire a acestor competente nu poate fi justificata pe motivul necesitatii
atingerii obiectivelor unionale.
-potrivit art. 13 UE-> Institutiile UE au rolul de a urmari indeplinirea obiectivelor
in limitele competentelor sale atribuite prin tratate.

26
Salomia

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

Principiile care reglementeaza organizarea, functinoarea si atributiile

institutiilor UE

 Delimitari conceptuale
-la nivelul DIP se mentioneaza ca org. internat. Integuvernamentale dispun de
organe proprii=> indeplinirea obiectivelor comune;
-in ceea ce priveste DUE, notiunile folosite sunt cele de ->institutii;
->organe auxiliare;
->agentii;
->oficii
-aceste institutii exercita diferite functii
->legislativa; ->judecatoreasca;
->executiva; ->bugetara
potrivit atributiilor consecrate prin tratate.

-de asemenea, notiunea de personalitate juridica trebuie analizata din perspectiva

terminologica in sensul in care aceasta este atribuita UE insa, in structura sa
institutionala intalnim aceasta personalitate juridica consacrata ca atare(de ex.
Banca Centrala Europeana)

 Principii care guverneaza activitatea acestor institutii

-institutiile sunt mentionate in art 13 TUE
-principiile care guvenreaza activitatea lor sunt:
 autonomia de vointa
Nu este reglementat in mod expres in tratatele UE, insa el rezulta din prevederile
specifice fiecarei institutii.

27
Salomia

Presupune, printre altele, faptul ca:

--institutiile isi adopta regulament propriu de organizare si functionare interna;
--instutiile au proprii angajati si propriile criterii de angajare(EPSO- Oficiul
European pentru Selectia Personalului)
--institutiile au sediu

 atribuirea de competenta
Este reglementat in mod expres in art 13 alin 2 teza I TUE
--“fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin
tratate” in vederea indeplinirii obiectivelor unionale.
--cu titlu de exemplu: art 14 si art 16 TUE care precizeaza ca PE si Cons.
European exercita impreuna functia legislativa si bugetara.
: art 285 TFUE potrivit caruia Curtea de conturi asigura
controlul conturilor Uniunii.

CURS 8 DUE 8 aprilie 2021

 echilibrul institutional care vizeaza
a)COOPERAREA LOIALA- este consacrat in art 13 alin 2 teza finala TUE:
“Institutiile coopereaza unele cu altele in mod loial”
=> in acest sens, procedura legislativa si procedura bugetara sunt exemple
elocvente ale modului in care triunghiul institutional, format din Comisie-
Parlament-Consiliu actioneaza pt adoptarea de acte legislative/bugetului UE
b)SEPARAREA PUTERILOR.
Impreuna constituie elemente esentiale ale principiului ech institutional, asa
cum acesta a fost consacrat in cauza 9/56, cf caruia institutiile trebuie sa isi
exercite atributiile fara a-si aduce atingere una alteia si fara a-si impieta
reciproc activitatea

28
Salomia

Institutiile Uniunii Europene

1. Parlamentul European
-isi are originea in adunarile create prin cele trei tratate institutive care s-au
unificat in 1957 rezultand Adunarea Parlamentara Comuna
--in 1962 aceasta va lua denumirea de PE
--in 1979 PE a devenit o institutie profund democratica ai carei membri
erau alesi direct de cetatenii statelor membre
-(organizare)PE este alcatuit 705 membri(1= Presedinte), avand un mandat
pe o perioada de 5 ani
--Tr. Lisabona prevede o limita maxima de 750 de
membri+Presedinte
-structura PE :
 Birou= Presedinte+14 vicep+5 chestori
 Conferinta presedintilor (celor 7 grupuri politice)
 Conferinta presedintilor comisiilor parlamentare(permanente, 20)
 Conferinta presedintilor de delegatie(44, tin legatura cu statele terte s.a org
internat interguv)
*in Romania, organizarea alegerilor pt PE este reglementata prin legea
33/2007
-membrii PE se bucura de imunitate cf Protocolului nr.7(v. cauza 200
201/07)
-atributii:
 Art 14 TUE- PE exercita impreuna cu Consiliul functia legislativa si functia
bugetara
-functia legislativa(art 289 TFUE): actele legislative sunt adoptate conform
procedurii legislative ordinare sau speciale de catre PE si Consiliu
(art 294 TFUE): reglementeaza proc legislativa ordinara,
cea speciala rezultand din dispozitiile tratatelor.
-functia bugetara(art 314 TFUE): PE adopta impreuna cu Consiliul bugetul
Uniunii Europene(anual)

29
Salomia

 Art 14 TUE- PE exercita functia de control politic, in special asupra

COMISIEI EUROPENE:
-alege presedintele Com(la proprunera Cons)
-aproba Comisia Europeana, ca organ colegial, care ulterior va fi numita de
Cons
-poate adopta o motiune de cenzura impotriva Comisiei Europene
--membrii Comisiei trebuie sa demisionez in mod colectiv din functiile lor
-Comisia rasp oral sau in scris la intrebarile pe care i le adreseaza PE

-PE poate audia, in cond specifice, Consiliul European si Consiliul UE,

precum si pe Presedintele BCE(sau pe ceilalti membri ai comitetului
executive ai BCE)
 Art 228 TFUE- protectia drepturilor fundamentale
PLAN INTERN
-PE alege Ombudsmanul European(Mediator European- pe 5 ani) care este
“imputernicit sa primeasca plangeri din partea oricarui cetatean al Uniunii
sau a oricarei persoane fizice sau juridice cu resedinta sau sediul social
intr-un stat membru, care privesc cazuri de adminstrare defectuasa in
activitatea institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii”
--Ombudsmanul poate fi destituit, la plangerea PE, de catre CJUE-> se
pronunta in sedinta plenara
-primeste de la cetatenii europeni petitii privind un subiect care tine de
domeniile de activitate a UE si care ii priveste in mod direct pe cetateni
--acestea se adreseaza in toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii.
--majoritatea acestor petitii este adresata, spre solutionare, Comisiei
Europene, aceasta la randul ei putand deschide o procedura de infringement
pe baza lor impotriva statului care se face vinovat de incalcarea DUE
potrivit sesizarii respective
PLAN EXTERN
-este consultat cu privire la incheierea anumitor acorduri internationale(de
asociere, de aderare a UE la CEDO etc), iar pe altele le aproba cf art 218 alin
6 lit a) TFUE si art 50 TUE

30
Salomia

 PE reprezinta o institutie cu un vadit caracter democratic care asigura

reprezentarea intereselor cetatenilor UE, iar partidele politice la nivel
European “contribuie la formarea constiintei politice europene si la
exprimarea vointei cetatenilor Uniunii”

2. Consiliul European
 Este o institutie care a aparut pe cale neconventionala, ca urmare a
deciziei liderilor statelor de a se intalni in mod regulat pt a discuta aspect
privind viitorul Comunitatilor Europene si modalitatea de realizare a
integrarii
-oficializarea acestei institutii s-a realizat prin Tr. Maastricht
 In prezent, art 15 TUE si art 235, 236 TFUE reglementeaza aceasta
institutie in care sunt reprezentate statele membre
 Organizare:
-sefii de stat sau de guvern ai statelor membre
-Presedintele acestuia (functie instituita prin Tr. Lisabona- ales de catre
Cons pt o perioada de 2 ani si jumatate cu posib reinnoirii 1data; nu este
ales dintre membrii Consiliului!!!)
-Presedintele Comisiei(insotit de un membru al acesteia)
--acestia pot fi asistati de ministrii de resort(pana la Lisabona doar de
catre MAE)
-Inaltul Reprezentant al Uniunii pntru afaceri externe si politica de
Securitate(nu e membru) participa la lucrarile Cons. Eur
 Se intruneste de 2 ori pe semestru(pt situatii urgente poate fi convocata o
sesiune extraordinara)
*pana la Lisabona se intruneau de 2 ori pe an

 Atributii
-art 15 TUE: “Consiliul European ofera Uniunii impulsurile necesare
dezvoltarii acesteia si defineste orientarile si prioritatile politice
generale”
=> Cons nu exercita functii legislative
- se pronunta prin consens cu exceptia cazului in care tratatele dispun
altfel
-dupa fiecare reuniune a Consiliului European sunt adoptate concluzii
obligatorii pentru celelalte institutii si statele membre
31
Salomia

-in relatia cu celelalte institutii ale UE, Consiliul European:

--stabileste cele 10 formatiuni ale Consiliului UE;
--propune PE un candidat la functia de presedinte al Comisiei Europene
--numeste Comisia Europana ca organ colegial, dupa aprobarea PE

--numste IRUE pt afaceri externe si politica de Securitate si poate pune

capat mandatului acstuia
--Presed CE asigura, la nivelul sau si in aceasta calitate, reprezentarea
externa a Uniunii in probleme referitoare la PESC, fara a aduce atingere
atributiilor IRUE.
--de altfel, CE identifica interesele strategice ale UE, stabileste
obiectivele si defineste orientarile generale ale PESC inclusiv in ceea ce
priveste chestiunile avand implicatii in materie de aparare, adoptand
deciziile necesare in acest sens.

--CE numste membrii comitetului executiv al BCE(mandat 8 ani- care nu

poate fi reinnoit)

 CE este o institutie cu rol politic(nu de control politic) la nivelul UE

care stabileste prioritatile de dezvoltare ale acesteia in functie de
interesele statelor membre si in concordanta cu prevederile din tratate.
 Desi nu exercita fct legislativa, CE poate adopta acte cu caracter
obligatoriu cf prevederilor din tratate, prevederi care se impun atat
institutiilor UE, cat si statelor membre
 A dobandit un rol important in ultimele decenii atat in ceea priveste
procedura de aderare si retragere din UE, cat si in asigurarea
respectarii valorilor UE potrivit art 7 TUE

32
Consiliul si Comisia Europeana

Consiliul
Este o institutie a UE care a aparut pe cale conventionala avand originea in Consiliul
Special de Ministri infiintat prin tratatul de la Paris si in cele doua consilii create prin tratatele de
la Roma; tratatul de fuziune de la Bruxelles din 1965 unifica cele 3 institutii rezultand Consiliul
Comunitatilor Europene care in prezent poarta denumirea de Consiliu. De-a lungul timupului
Consiliul s-a consacrat ca institutie cu rol decizional la nivelul comunitar reprezentand interesele
statelor membre.

Organizare si functionare:
Potrivit art. 16 TUE Consiliul este compus din cate un reprezentant la nivel guvernamental
(sau ministerial) al fiecarui stat care este imputernicit sa angajeze Guvernul statului membru pe
care il reprezinta si sa exercite dreputul de vot.
Consiliul functioneaza in 10 formatiuni, numite Consilii, in diferitele domenii de actiune
ale Uniunii. Dintre aceste 10 formatiuni doua sunt mentionate in TUE respectiv
- Consiliul Afaceri Generale (CAG) care asigura coerenta lucrarilor diferitelor
formatiuni ale Consiliului si pregateste reuniunile Consiliului European
- Consiliul Afaceri Externe (CAE) care elaboreaza actiunea externa a Uniunii, in
conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European si care este prezidata
de Inaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate.
De asemenea, un comitet al reprezentantilor permanenti ai guvernelor statelor membre
(COREPER) raspunde de pregatirea lucrarilor Consiliului. Asigura legatura dintre capitala si
Consiliu.
Consiliul este asistat si de un Secretariat General, aflat sub autoritatea unui secretar generat
numit de Consiliu.
Potrivit TUE presedintia formatiunilor Consiliiului, cu exceptia celei de Afaceri Externe,
este asigurata de reprezentantii statelor membre dupa un sistem de rotatie egal la fiecare 6 luni.
In ceea ce priveste atributiile consiliului, consiliul exercita impreuna cu parlamentul functia
legislativa adoptand actele legislative la nivelul Uniunii, la initiativa Comisiei. De asemena, alatri
de parlamentul european consiliul execita functia bugetara adoptand bugetul impreuna cu
parlamentul european care insa din analiza textelor legislative de baza detine un rol mult mai
consolidat in raport cu consiliul in ceea ce priveste adoptarea bugetului.
In raport cu alte institutii ale uniunii:
- Consiliul adopta, de comun acord cu presedintele ales al comisiei europene lista
celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite membri ai comisiei
- Stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui consiliului european,
presedintelui comisiei, inaltului reprezentant al uniunii pt afaceri externe si politica de
securitate, ale membrilor comisiei, ale presedintilor, membrilor si grefierilor Curtii de
Justitie a UE, precum si ale Secretarului general al Consiliului.
- Adopta lista membrilor: Curtii de Conturi, comitetului economic si social, comitetului
regiunilor in baza propunerilor formulate de statele membre.
 - In cadrul actiunii externe a uniunii consiliul adopta directivele de negociere/ mandatul
de negociere pentru negocierea de acorduri internationale de catre comisie sau inaltul
reprezentant in domeniile lor de actiune si incheie in numele uniunii aceste acorduri
internationale.
- De asemenea in cadrul politicii externe si de securitate comuna, consiliul asigura
punerea in aplicare a acestei politici in conformitate cu orientarile stabilite de consiliul
european.
- Are atributii in ceea ce priveste aderarea, retragerea, respectarea valorilor UE
(recomandari + sanctiuni).
=>Consiliul asigura reprezentarea intereselor statelor membre in cadrul UE si totodata asigura
punerea in practica a prioritatilor UE prin adoptarea actelor legislative/ exercitarea functiilor de
definire a politicilor si de coordonare in conformitate cu Tratatele Uniunii.

Comisia europeana
Reprezinta executivul UE, a fost infiintata prin tratatul de la Paris sub denumirea de Inalta
Autoritate iar prin tratatele de la Roma a purtat denumirea de Comisie pentru ca prin acelasi tratat
de fuziune din 1965 sa produca unificarea celor 3 institutii rezultand Comisia Comunitatilor
Europene care in prezent poarta denumirea de Comisia Europeana

Organizare si functionare:
Potrivit art 17 TUE Comisia este formata din cate un resortisant din fiecare stat membru,
alesi pe baza competentei lor generale si a angajamentului lor fata de ideea europeana, dintre
personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta. Mandatul acestora este de 5 ani iar
incetarea functiei de membru al comisiei se poate produce prin :
- Expirarea mandatului
- Deces
- Demisie voluntara
- Demisie individuala la cererea presedintelui comisiei
- Demisie colectiva in urma adoptarii unei motiuni de cenzura de catre parlamentul
european
- Destituire de catre curtea de justitie a UE potrivit art 245 sau 247 din TFUE

Procedura de numire a Comisiei:

- In functie de rezultatele alegerilor pentru PE (dupa fiecare alegere a unui nou PE),
Consiliul European propune PE un candidat la functia de Presedinte al Comisiei
- Presedintele Comisiei este ales de PE cf art 17 alin. 7 din TUE
- Presedintele ales al Comisiei si Consiliul adopta lista celorlalte personalitati pe care le
propune pentru a fi numite membri ai Comisiei, pe baza sugestiilor facute de statele
membre
- Presedintele comisiei, inaltul reprezentant al uniunii pentru afaceri externe si politica
de securitate si ceilalti membri ai comisei sunt supusi, in calitate de organ colegial,
aprobarii PE
- Comisia in intregul sau este numita de consiliul european.
 Membrii comisiei poarta denumirea de comisari si sunt reuniti in Colegiul Comisarilor.
Comisia functioneaza cu respectarea principiului colegialitatii si altor precum cel al
transparentei si este supusa controlului politic al PE.

Atributii:
Dupa cum am mentionat, comisia reprezinta interesele UE astfel comisia asigura aplicarea
tratatelor si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora. Un alt rol esential al comisiei este
cel de „gardian al tratatelor”, calitate in care comisia supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii
sub controlul Curtii de Justitie a UE fiind singura institutie care poate initia o procedura de
infringement impotriva unui stat care nu respecta dreptul UE potrivit art 258-260 TFUE. Cea de-
a treia mare functie a comisiei este cea de initiativa legislativa la nivelul UE, functie al carui
cvasimonopol il detine intrucat la nivelul tratatelor initiativa legislativa este acordata altor
institutii, statelor membre sau cetatenilor numai in anumite conditii. Astfel potrivit art 289 TUE
actele legislative ale Uniunii sunt initiate numai de comisia europeana si sunt adoptate de
parlamentul european sau consiliu potrivit procedurii legislative ordinare sau speciale.
Prin tratatul de la Lisabona comisia a dobandit competenta de a adopta acte fara caracter
legislativ respectiv actele delegate si actele de punere in aplicare art. 291 din TFUE. Initiativa o
are comisia si in ceea ce priveste propunerea de buget a uniunii (a se vedea art 314 TFUE) si
totodata comisia este cea care executa bugetul UE si primeste descarcare de gestiune cu privire la
executia bugetara de la PE. Totodata in conformitate cu bugetul adoptat comisia gestioneaza
programele uniunii. Comisia exercita de asemenea functii de coordonare, de executare si de
administrare in conformitate cu prevederile din tratate.
In materie de actiune externa, comisia asigura reprezentarea externa a Uniunii si totodata
face recomandari consiliului in ceea ce priveste negocierea si incheierea de acorduri internationale.
De altfel, comisia este cea care negociaza acordurile internationale in numele uniunii cu exceptia
celor din domeniul PESC (a se vedea art 218 TFUE).
De asemenea, o alta atributie prevazuta de art 17 alin. 1 TUE este aceea de a adopta
initiativele de programare anuala si multianuala a uniunii in vederea incheierii unor acorduri
interinstitutionale.

Curs 10
Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE)
CJUE este la randul ei una din institutiile care isi are originea in tratatele fondatoare ale celor 3
comunitati europene, fiecare dintre acestea dispunand de o curte proprie. Unificarea celor 3
instanțe s a realizat prin Conventia de la Roma din 1957 prin care s a creat CJUE.
In prezent, sistemul jurisdictional al UE este format, cf art 19 TUE, din:
- Curtea de justitie CJ
- Tribunal care succede Tribunalului de prima instanta, infiintat in 1989, in baza Actului
Unic European (1986-1987)
- Tribunale specializate, care in prezent nu functioneaza, doar in perioada 2005-2016 a
functionat Tribunalul functiei publice
Organizarea Curtii de Justitie
Conform art 19 TUE, CJ este formata din cate un judecator pentru fiecare stat membru, in prezent,
avand 27 judecatori si 11 avocati generali, alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de
independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea in tarile lor a celor mai inalte
functii jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute. La prima
vedere ar parea rolul consiliului sa faca acel lucru, insa acestia sunt numiti de comun acord de catre
guvernele statelor membre, dupa consultarea comitetului special in acest sens creat prin T de la
Lisabona (art. 255 TFUE) si care este format din personalitati, in numar de 7, alese dintre fostii
membri ai Curtii de Justitie sau ai Tribunalului, dintre membrii instantelor nationale supreme si
din juristi reputati, dintre care unul este propus de catre Parlamentul European. Rolul avizului este
consultativ, nu e obligatoriu a se tine cont de el, insa avizul comitetului este foarte important,
intrucat determina efectiv numirea unui membru al Curtii de Justitie.
Mandatul membrilor Curtii de Justitie este de 6 ani, care se poate reinnoi. La fiecare 3 ani are loc
o inlocuire partiala a judecatorilor si avocatilor generali.

Organizarea si functionarea Tribunalului

In baza art. 19 din TUE, Tribunalul este format din cel putin un judecator pentru fiecare stat
membru, numarul acestora putand fi modificat prin decizie a Consiliului, ceea ce s-a si intamplat,
intrucat in prezent pentru prima data avem un numar maxim de 2 judecatori pentru fiecare stat
membru, respectiv un total de 54 de judecatori. In cadrul Tribunalului, avocatii generali sunt numiti
din randul judecatorilor si, ca si acestia, trebuie sa ofere depline garantii de independenta si sa aiba
capacitatea ceruta pentru exercitarea unor inalte functii jurisdictionale (spre deosebire de toate
garantiile de independenta cum era la CJUE) pentru exercitarea in tarile de origine a unor inalte
functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti, de asemenea, de comun acord, de guvernele statelor
membre pentru un mandat de 6 ani. Isi aleg presedintele din randul lor pentru un mandat de 3 ani.
Avocatii generali de la Tribunal sunt alesi din randul judecatorilor pentru fiecare caz in parte.
Avocatii generali, atat in cazul Curtii de Justitie, cat si in cazul Tribunalului, au rolul de a propune
concluzii care nu sunt obligatorii pentru instanta, dar care uneori reprezinta adevarate revirimente
jurisprudentiale. De asemenea, fiecare instanta (CJ si T) dispune de cate un grefier propriu , care
gestioneaza plangerile adresate institutiilor UE sau Uniunii ca entitate juridica. Actele de
procedura se pot desfasura ulterior prin sistemul electronic E-Curia, dar numai dupa ce s-a
inregistrat cererea de chemare in judecata.
Procedura in fata CJUE se desfasoara in oricare din limbile oficiale ale UE, fiind de fapt limba
reclamantului, iar atunci cand tratatele o cer (cand e vorba de o trimitere preliminara), limba de
procedura este limba statului care a formular trimiterea preliminara.
Curtea se pronunta in camere (complete) formate din 3 sau 5 judecatori din Marea Camera, formata
din 15 judecatori, si, de asemenea, Curtea poate judeca in sedinta plenara. In sedinta plenara Are
loc atunci cand se pronunta cu privire la destituirea unui membru al Comisiei si atunci cand discuta
destituirea Ombudsmanului european si a membrilor Curtii de Conturi.
In cazul Tribunalului, sedintele se pot desfasura in cadrul unor camere formate dintr-unul sau 3
judecatori, sau, de asemenea, poate judeca in complet cu judecator unic, si judeca in Marea Camera
si in sedinta plenara.
Art. 19 TUE prevede in ce priveste competenta ratione materiae a CJUE, ca aceasta hotaraste, in
conformitate cu tratatele:
a) cu privire la actiunile introduse de un stat membru, de o institutie ori de persoane fizice sau
juridice (actiuni directe - de ex. actiunea in constatarea neindeplinirii obl asumate de catre
statele membre prin tratate 258-260 TFUE, actiunea in anulare 263 TFUE, actiunea in
carenta 265 TFUE, actiunea in raspundere extracontractuala a UE 340 TFUE);
b) cu titlu preliminar, la solicitarea instantelor judecatoresti nationale, cu privire la
interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de institutiile UE (art. 267
TFUE)
c) in celelalte cazuri prevazute de Tratatele UE (de ex. aviz cu privire la compatibilitatea unui
proiect de acord international ce urmeaza a fi incheiat de UE cu tratatele Uniunii – 218
TFUE)

Protocolul nr. 3 anexat tratatelor Uniunii Europene cuprinde Statutul Curtii de Justitie a Uniunii
Europene, iar regulamentul de procedura al CJ si respectiv cel al Tribunalului au fost actualizate
dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Competenta Tribunalului este in mod expres mentionata la art. 256 TFUE, in multe cazuri avand
rolul de a degreva CJ de anumite cazuri.
Dupa cum spuneam, in prezent in cadrul UE nu functioneaza tribunale specializate, atributiile fiind
preluate de Tribunal in prima instanta. Urmeaza a se infiinta „Curtea de brevete unificata”, care
este o instanta internationala, ale carei decizii vor fi aplicabile in toate statele membre care au
ratificat Acordul privind o Curte unificata de brevete.
Exista, de asemenea, o Curte de Justitie a Asociatiei Europene a Liberului Schimb, care este
competenta sa judece anumite tipuri de cauze (actiuni directe, trimiteri preliminare, dar numai
dupa agreerea unei proceduri specifice, prevazute de normele specifice de organizare si
functionare).

Banca Centrala Europeana (BCE)

A fost infiintata dupa Tratatul de la Maastricht, pentru a pune in aplicare obiectivele unei UE nou
creeate, respectiv realizarea Uniunii Economice si Monetare (UEM).
Reglementarea cu privire la BCE o regasim numai in TFUE (art. 282-284). In ceea ce priveste
organizarea si functionarea BCE, aceasta are urmatoarea structura:
- Consiliul guvernatorilor, format din membrii Comitetului executiv al Bancii Centrale
Europene si din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre, a caror
moneda este euro (19 state).
- Comitetul executiv este constituit din presedinte, un vicepresedinte si alti 4 membri, toti
fiind numiti de Consiliul European, dintre persoane a caror autoritate si experienta
profesionala in domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Mandatul lor este de 8 ani
si nu se poate reinnoi.
- Consiliul General este alcatuit din presedintele BCE, vicepresedintele BCE si guvernatorii
bancilor centrale nationale ale celor 27 state membre ale UE.
 - Consiliu de supraveghere, care are, in mod distinct, un presedinte, un vicepresedinte (ales
dintre membrii comitetului executivi), alti 4 reprezentanti ai BCE si reprezentanti ai
autoritatilor nationale de supraveghere.

BCE este unica institutie a UE care are personalitate juridica.

Atributii:
- BCE si bancile centrale nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale
(SEBC)
- BCE si bancile centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro constituie
Eurosistemul
- BCE si bancile centrale nationale pot emite bancnote euro
- BCE aproba emisiunea de catre statele membre euro a monedei metalice euro (bancnote
unitare si monede diferite cu specificul national)
- BCE indeplineste misiuni specifice privind politicile in domeniul supravegherii prudentiale
a institutiilor de credit si a altor institutii financiare, cu exceptia intreprinderilor de asigurari
- BCE este consultata cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care tin de
competentele sale.

Curtea de Conturi a Uniunii Europene (Gardianul finantelor UE)

Aceasta a fost infiintata in 1975, insa ea apare mentionata pentru prima data in Tratatul de la
Maastricht. In ceea ce priveste organizarea si functionarea, Curtea de Conturi este formata din cate
un resortisant din fiecare stat membru, alesi dintre personalitatile care fac parte ori au facut parte
in statul lor din institutiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebita pentru
aceasta functie. Consiliul este cel care adopta lista membrilor Curtii de Conturi in conformitate cu
propunerile facute de fiecare stat membru. Mandatul acestora este de 6 ani.

In ceea ce priveste atributiile Curtii de Conturi:

- verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale Uniunii, ale
institutiilor/organelor/oficiilor/agentiilor UE;
- prezinta Parlamentului European si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la
veridicitatea conturilor, precum si la legalitatea operatiunilor si inregistrarea acestora in
conturi, declaratie care se publica in Jurnalul Oficial al UE;
- examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune
financiara. Controlul se efectueaza asupra actelor justificative si, daca este cazul, la fata
locului, la celelalte institutii ale Uniunii, in sediile oricarui organ/oficiu/agentie care
administreaza venituri sau cheltuieli facute in numele Uniunii si in statele membre, inclusiv
in imobilele oricarei persoane fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte provenite
de la bugetul UE;
- intocmeste un raport anual dupa incheierea fiecarui exercitiu bugetar, care se adreseaza
celorlalte institutii ale UE si care se publica in Jurnalul Oficial al UE;
Curtea de Conturi sprijina Parlamentul European si Consiliul in exercitarea functiei lor de control
al executiei bugetare. Aceasta coopereaza cu instantele nationale de control ale statelor membre in
cadrul unei cooperari bazate pe incredere si pe respectarea independentei acestor instante. A fost
denumita „constiinta financiara a UE” sau „gardianul finantelor UE”.

Organele, agentiile si oficiile UE + Banca Europeana de Investitii.

CURS 11 DUE 29 apr 2021

-continuare insitutii-
5. Curtea de Justitie a Uniunii Europene
CJUE este la randul ei o insitutie care isi are originea in tratatele fondatoare ale
Comunitatilor Europene, fiecare dintre acestea dispunand de o CJ proprie, unificarea
celor 3 instante realizandu-se prin Conventia de la Roma 1957 prin care s-a creat
CJUE.
In prezent= > sistemul jurisdictional al UE este format potrivit art 19 TUE =>
 Curtea de Justitie
 Tribunal- succede TPI(infiintat 1989 in baza AUE 1986-87)
 Tribunale specializate- nu functioneaza in prezent, doar in perioada 2005-
2016 a functionat Tribunalul Functiei Publice

 Organizare si functionare CJUE(art 19 TUE)

 CJ este formata din cate 1 judecator pentru fiecare stat membru(27 de
judecatori) si 11 avocati generali alesi dintre personalitatile care ofera toate
garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pt exercitarea
in tarile lor a celor mai inalte functii jurisdictionale sau care sunt
jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute.
 Acestia(jud+avocati) sunt numiti de comun accord de catre Guvernele
statelor membre dupa consultarea Comitetului special creat in acest sens prin
TR. LISABONA
*Comitetul special= format din personalitati in numar de 7 alese dintre fostii
membri ai Curtii de Justitie sau ai Tribunalului, dintre membrii instantelor
nationale supreme si din juristi reputati, dintre care unul este propus de PE
 Mandatul este de 6 ani(isi aleg presedinte pentru 3 ani)
 Organizare si functionare Tribunal(art 19 TUE)
 Este format din cel putin cate un judecator din fiecare stat membru, nr lor
putand fi modificat prin dec a Consiliului!!- ceea ce s- a si intamplat, intrucat
in prezent avem un numar maxim de 2 jud pt fiecare stat membru, respective
un total de 54 judecatori
 In cadrul Tribunalului avocatii generali sunt numiti din randul judecatorilor
si, ca si acestia, trebuie sa ofere depline(CJUE- TOATE)garantii de
independenta si sa aiba capacitatea ceruta pentru exerrcitarea unor inalte
functii jurisdictionale(CJUE- CELE MAI INALTE)
 Acestia sunt numiti, de asemenea, de comun accord de Guvernele statelor
membre
 Mandat de 6 ani(presedinte pt 3 ani ales de ei)

 Avocatii generali
 Atat in cazul CJ cat si in cazul Tribanulului au rolul de a propune concluzii
care NU sunt obligatorii pentru instanta dar care, uneori, reprezinta adevarate
revirimente jurisprudentiale

 Fiecare instanta dispune de un grefier propriu care gestioneaza plangerile

adresate insitutiile UE sau Uniunii ca entitate juridical

 Actele de procedura se pot desfasura in sistem electornic- Ecuria

 Procedura in fata CJUE se desfasoara in oricare din limbile oficiale ale UE,
fiind, de fapt, limba reclamantului, iar atunci cand tratatele o cer limba ded
procedura este limba statului care a formulat trimiterea preliminara.

 Curtea se pronunta in camera formate din 3/5 judecatori din Marea

Camera(15 judecatori) si de asemena poate judecat in sedinta plenara-atunci
cand se pronunta cu privire la DESTITUIREA unui membru al Comisiei!!!
Sau cand discutat DESTITUIREA Ombudsmanului/ unui membru al Curtii
de Conturi!!!

 In cadrul Tribunalului, sedintele se pot desfasura in cadrul unor camere

formate dintr-unul sau 3 judecatori sau poate judeca intr-un complet de un
judecator si judeca Tribunalul in Marea Camera si in sedinta plenara
 Competenta
 CJUE
CJUE hotaraste in conformitate cu tratatele:
(a) cu privire la actiunile introduse de un stat membru, de o institutie ori de
persoane fizice sau juridice(actiune in constatarea neindplinirii unor
obligatii de catre statele membre, actiune in anulare etc)
(b) cu titlu preliminar, la solicitarea instantelor judecatoresti nationale, cu
privire la interpretarea DUE sau la validitatea actelor adoptate de institutii
(c) in celelalte cazuri prevazute de tratate(ex- emite avize cu privire la
compatibilitatea unui proiect de accord international cu Tratatele UE)
 Tribunalului
Este expres mentionata in art 256 TFUE avand rolul de a degreva CJUE in
anumite cazuri
In prezent, in cadrul UE nu mai functioneaza tribunale specializate, atributiile
fiind preluate de Tribunal, in prima instanta
In prezent urmeaza a se infiinta “Curtea de Brevete unificata” = instanta
internationala ale caror decizii vor fi aplicabile in toate statele membre care
au ratificat acordul privind o curte unificata de brevete.

 Protocolul nr.3 anexat tratatelor UE curpinde Statutul CJUE iar

regulamentul de procedura al Curtii, si respectiv cel al Tribunalului au fost
actualizate dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona

Exista, de asemenea, o Curte de Justitie a AELS care este competenta sa

judece anumite tipuri de cauze(actiuni directe, trimiteri preliminare) dar
numai dupa agreerea unor proceuri specifice.

6. Banca Centrala Europeana

-infiintata dupa Tr. Maastricht pentru a pune in aplicare unul dintre obiectivele
UE nou create, respectiv realizarea UEM
  Organizare si functionare

 Consiliul Guvernatorilor- format din membrii Comitetului executiv ai BCE

si din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre a caror
moneda este euro
*Comitetul executiv
-Presedinte
-vicepresedinte
-alti 4 membri
NUMITI DE CONSILIUL EUROPEAN dintre persoanele a caror autoritate
si experienta in domeniul monetar/bancar sunt recunoscut
Mandat= 8 ani nereinnoibil

 Consiliul general
-Presedinte
-vicepresedinte
-guvernatorii BC nationale ale celor 27 state membre(indif de zona euro)

 Consiliul de supraveghere
-Presedinte
-vicepresedinte
-alti 4 repr ai BCE
-reprezentanti ai autoritatilor nationale de supraveghere

BCE ESTE SINGURA INSITUTIE UE CARE ARE PERSONALITATE

JURIDICA

 Atributii
-BCE si BC nationale consitutie Sistemul European al Bancilor Centrale(SEBC)
-BCE si BC nationale ale statelor a caror moneda este EURO constituie
EUROSISTEMUL
 BCE si BCnationale(euro) pot emite bancnote euro
 Aproba emisiunea de monede metalice euro de catre statele membre
  BCE indeplineste misiuni speicifive privind politicile in domeniul
supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si a alotr institutii
financiare, cu exceptia intreprinderilor de asigurari
 BCE este consultata cu privire la orice act al UE propus in domeniile care
tin de competentele sale

7. Curtea de Conturi a Uniunii Europene

- aceasta a fost infiintata in 1975 insa apare mentioanata pentru prima ora in Tratatul
de la Maastricht
 Organizare si functionare
-cate un resortisant din fiecare stat membru ales dintre personalitatile care
fac/au facut parte in statul lor din institutiile de control financiar extern sau
care au o calificare dedosebita pentru aceasta functie
-Consiliul! adopta lista membrilor CC in conformitate cu proprunerile facute
de fiecare stat membru
-mandatul acestora este de 6 ani

 Atributii
-verifica totalitarea conturilor de V si C ale institutiilor , organelor, oficiilor si
agentiilor Uniunii.
-prezinta PE si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la
veridicitatea conturilor precum si la legalitatea operatiunilor si inregistrarea
acestora in conturi, declaratie care se publica in Jurnalul oficial al UE
-examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si asigura buna gestiune
financiara= > efectueaza activitati de control asupra actelor justificative si,
ddaca este cazul, efectueaza control la fata locului la sediile institutiilor,
organelor, oficiilor sau agentiilor UE care administreaza V/C facute in numele
UE, precum si in statele membre, inclusiv in imobilele oricarei PF/J care
beneficiaza de varsaminte provenite de la bugetul UE
-intocmeste un rap anual, dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar, care se
adreseaza celorlalte insitutii ale UE si care se publica in jurnalul oficial al UE
-sprijina PE si Consiliul in exercitarea functiei lor de control al executiei
bugetare
-coopereaza cu instantele nationale de control ale statelor membre in cadrul
unei cooperari bazate pe incredere si pe resp independentei acestor instante
-a fost denumita Constiinta financiara a UE sau Gardianul finantelor UE
CURS 13 DUE 20 mai 2021
-izvoare de DUE-

Acordurile internationale
 Tratatul de la Lisabona a plasat pentru prima data procedura de incheiere a
acordarilor internationale in cadrul “actiunii externe”, care se afla in Partea V
din TFUE
 UE poate incheia acroduri cu state terte/organizatii internationale
interguvernamentale, avand competenta exclusiva de a incheia acorudir
comerciale internationale, precum si alte tipuri de acorduri(art 3 alin 2
TFUE)
 Procedura de incheiere a acordurilor internationale- 218 TFUE
1. Comisia/IRUE prezinta recomandari Consiliului in vederea incheierii unui
accord international[identifica o NEVOIE a UE de a incheia un tratat si
propune in acest sens]
2. Consiliul aproba directivele/mandatul/liniile directoare de negociere[pt ca el
reprezinta interesele st membre]
3. Comisia/IRUE negociaza acordurile internationale
4. PE este consultat inainte de incheierea unui accord international SAU
5. PE are competenta de a aproba anterior incheierii urmatoarele tipuri de
acorduri:
-de asociere la UE
-de aderare la UE
-de retragere din UE
-de aderare la CEDO
-de instituire a unui cadru institutional specific prin organizarea procedurilor
de cooperare
-care au implicatii bugetare importante pt UE
-in care este implicata procedura legislativa ordinara sau speciala
6. CJUE are la randul ei competenta de a se pronunta, inaintea incheierii unui accord
cu privire la compatibiltiatea acestuia cu dispozitiile tratatelor; in acest sens=>
poate emite un aviz pozitiv sau negativ caz in care acordul poate intra in vigoare
numai dupa modificarea acestuia SAU revizuirea tratatelor!(sunt obligatorii
avizele, doar daca sunt cerute, nu se sesizeaza)
7. Consiliul incheie, in numele Uniunii, acordurile internationale, cu unanimitate
sau majoritate calificata in functie de prevederile din tratat.
  Acordurile incheiate de UE sunt obligatorii
pentru institutiile UE(deci sunt deasupra actelor adoptate de institutii)
pentru statele membre- nefiind ratificate la nivel national

 Categorii de acorduri
A. Acorduri incheiate de Uniune- unde are competenta exclusiva
B. Acorduri mixte- incheiate in domeniile de competenta partajata
C. Acordurile incheiate de statele membre- in domeniile proprii de
competenta[ trebuie sa respecte dreptul UE, indiferent daca sunt
incheiate anterior sau ulterior aderarii!!*intr o anumita situatie, acordul
incheiat anterior aderarii nu trebuie denuntat daca afecteaza in mod grav
statul respectiv, ii aduce un prejudiciu]
In domeniul PESC, UE actioneaza conform prevederilor din Titlul V TFUE
In prezent, SLSJ face parte din competenta partajata intre UE si statele
membre, care da posibilitatea incheierii de acorduri mixte.

 Izvoarele derivate/secundare
-sunt cele mai numeroase izvoare, reprezinta c.m.m parte din actele adoptate
la nivelul UE
--acestea sunt adoptate in functie de tipul de competenta de care dispune
UE potrivit TFUE
-sunt obligatorii pentru statele membre si au rolul de a armoniza legislatiile
acestora, fiind o reflectare f clara a caracterului de integrare a UE
-Tr. Lisabona a introdus o modificare=> s-a folosit categoria actelor juridice
care cuprinde atat acte obligatorii, acte non-obligatorii, acte delegate si acte
de punere in aplicare

-art 288 TFUE=>

A. Actele cu caracter obligatoriu- care daca sunt adoptate cf procedurii
legislative ordinare sau speciale poarta denumirea de acte legislative
1. regulamentul
-act cu caracter general
 -obligatoriu in toate elementele sale(in ceea ce priveste forma si
mijloacele de folosite si scopul urmarit )
-se aplica direct in statele membre, nu se transpune in legislatia
nationala!
[exemple: GDPR, Reg privind Parchetul European]

2. directiva
-act cu caracter individual
-este obligatoriu pentru fiecare stat membru destinatar(cu privire la
rez care trebuie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in
cee ace priveste forma si mijloacele alese)
-se transpune in legislatia nationala, in termenul de transpunere
mentionat in cuprinsul sau, in caz contrar declansandu-se o
procedura de infringement impotriva statului care nu a transpus in
termen ceea ce conduce la inceperea de catre Comisie a unei actiuni
in constatarea neindeplinirii de catre statele membre a
obligatiilor asumate prin Tratat
-actele nationale de transpunere a directivei trebuie notificate
Comisiei, insotite de tabelul de concordanta

3. decizia
-a suferit o modificare in ceea ce priveste definitia sa prin Tr.
Lisabona, in sensul in care se precizeaza ca in cazul in care se indica
destinatarii decizia este obligatorie NUMAI pentru acestia; in ciuda
acestei modificari, in doctrina se arata ca decizia isi pastreaza
caracterul individual desi noua formulare indica faptul ca
destinatarii sunt precizati numai in anumite cazuri, altfel decizia
aplicandu-se cu caracter general
-celelalte caracteristici ale deciziei sunt similar regulamentelor, in
sensul in care acestea sunt obligatorii in toate elementele lor si se
aplica in mod direct fara a fi nevoie de norme de preluare in
legislatia nationala

Actele cu caracter obligatoriu se publica in Jurnalul Oficial al UE si intra in

vigoare la data precizata in cuprinsul lor, sau in a 20 a zi de la
publicare.(regulamente, decizii daca nu sunt indicati destinatarii)
Actele cu caracter individual se notifica destinatarilor in cazul in care sunt
indicatii in mod distinct.

B. Acte non-obligatorii: recomandari si avize, sunt incadrate in categoria

izvoarelor complementare(sunt acte juridice la fel ca cele obligatorii)

Tr. de la Lisabona a introdus doua noi tipuri de acte in categoria actelor

juridice dar care nu au caracter legislativ
1.Actele delegate - acestea sunt adoptate de Comisie, in baza delegarii, printr-
un act legislativ si care au rolul de a completa/modifica anumite elemente
neesentiale ale actului legislativ

2. Actele de punere in aplicare- adoptate de Comisie/Consiliu in cazurile

specificate de tratate
Comisia adopta aceste acte in baza competentei sale de executare, in cazul
in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor
obligatorii dpdv juridic
Acestea sunt supuse controlului statelor membre

 Izvoarele complementare(soft law)

-spre deosebire de izvoarele derivate, acestea nu sunt mentionate/definite

in mod expres de tratatele UE insa sunt foarte folosite des in practica, fiind
definite drept izvoare de soft law
-cf doctrinei, acestea repr reguli de conduita prevazute in instrumente
carora nu li se atribuie forta juridica obligatorie ca atare, dar care pot
produce efecte juridice indirecte si care au ca scop producerea/pot produce
efecte practite
Ex: instrumente preparatorii(carti verzi, carti albe, programe de actiune) si
informative(comunicari informative, interpretative, decizionale,
comunicari interinstitutionale, com pur informative, com individuale)
concluziile Cons European, declaratiile Consiliului, rezolutiile Consiliului,
ale PE etc

CJUE a atribuit anumite efecte juridice acestor izvoare, intrand in

domeniul de competenta al acestei instante

**despre jurisprudenta CJUE ca izvor

-hot CJUE au un caracter obligatoriu atat ptr institutiile UE cat si pentru
statele membre, Curtea detinand in prezent monopolul interpretarii
dreptului unional, in scopul aplicarii sale unitare in toate statele membre
ale UE, ceea ce repr o premisa esentiala a integrarii europene
-se arata ca instanta de la Luxemburg indeplineste diferite roluri prin
competenta pe care o are:
 Tribunal International-> cand solutioneaza actiunile in constatarea
neindeplinirii de catre statele membre a obligatiilor asumate prin
tratate
 Tribunal Administrativ-> cand controleaza masurile adoptate in baza
tratatelor sau actelor UE
 Curte de Casatie-> cand solutioneaza intr o cale de atac plangerile
formulate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunal
 Curte de Justitie-> actioneaza ca o Curte Constitutionala, in special
atunci cand se pronunta cu privire la compatiblitatea unui proiect de
tratat international/ accord international cu dispozitiile tratatelor(acel
aviz pozitiv sau negativ)

Regulile jurisprudentiale create de Curte sunt aplicabile erga omnes

institutiilor UE, statelor membre, si cetatenilor europeni si fac corp
comun cu norma interpretata
Hot Curtii nu pot fi atacate la nicio alta instanta, au autoritate de lucru
jduecat si ca regula produc efecte erga omnes
Jurisprudenta- izvor nescris de drept care insa a contribuit la
dezvoltarea si consolidarea dr unional in statele membre
**Cutuma- este cvasiinexista in DUE, ea a functionat in ceea ce
priveste practica institutiilor UE, insa CJUE nu I a mai atribuit un rol
important in sistemul juridic, fiind inlocuita cu izvoare scrise, adoptate
de institutiile UE
 CURS 14 DUE 27 mai 2021

Specificitatea DUE

Integrarea la nivelul UE pp aplicarea de catre statele membre a

normelor adoptate la nivel supranational in vederea armonizarii,
standardizarii legislatiei acestora => atingerea obiectivelor comune.

Asadar, spre deosebire org internat interguv de cooperare, UE si a creat

un sistem de drept propriu, obligatoriu pt statele membre, a carui
nerespectare poate conduce - > sanctionarea politica/financiara a statului
membru “vinovat”
In mod evident, sistemul de drept al UE s-a dezvoltat cu respectarea
dreptului international public si in paralel cu dezvoltarea sistemelor de
drept nationale.
Caracteristicile DUE care decurg din tipul de organizatie internat interguv
de integrare pe care UE il urmeaza rezulta din jurisprudenta CJUE- izvor
de drept nescris, obligatoriu pentru institutiile UE si pentru statele
membre.
 Din analiza jursprudentei CJUE au fost identificate 3 mari caracteristici ale
DUE :
1. Aplicarea imediata a dreptului UE isi are originea in raportul existent intre
DIP- Dr national, mai precis in cele 2 teorii- monista si dualista
In cazul DUE, in mod evident se aplica teoria monista cf careia norma
internationala este imediat aplicabila in dreptul national fara a fi nevoie sa
fie admisa sau formata in ordinea juridical a statelor membre
 Aplicarea imediata a DUE semnifica aptitudinea generala a normelor
adoptate la nivelul UE de a patrunde in dr intern al statelor membre, de a
deveni obligatorii pt statele membre de la mom intrarii lor in vigoare la nivel
European, fara a fi nevoie sa fie preluate, admise, acceptate in legislatiile
nationale
In functie de tipul de izvor din care fac parte, normele de drept a UE se bucura
sau nu de aplicare imediata(a se vedea in acest sens regulamentele sau
acordurile internationale- incheiate sub competenta exclusiva sunt obligatorii
pentru institutii si statele membre)
 In doctrina se arata ca integrarea reprezinta aplicarea imediata a dr UE in
dreptul intern, in absenta oricarui mechanism de receptare/preluare/admitere
a anumitor instrumente juridice de drept al UE in ordinile juridice interne

2. Aplicarea directa
i-a revenit si de aceasta data CJUE rolul de a consarcra aplicarea directa a
DUE, cat si efectul direct al acestuia
PT a fi aplicabil in dreptul intern nu necesita masuri de transpunere la
nivel national in baza sau in executarea DUE
 In anumite situatii, normele de drept al UE se aplica in mod direct in ordinea
juridica nationala. Aplicarea directa a DUE repr acea caracteristica DUE care,
pentru a fi aplicabila in dr intern al statelor membre nu necesita masuri
legislative-de transpunere- in baza si pentru exeutarea acestuia.
De aplicare directa se bucura actele complete care au in continutul lor atat
scopul cat si modalitatea…
*tratatele se bucura de aplicare directa chiar daca acestea sunt ratificate in
legislatiile statelor membre
**regulamentele, deciziile, anumite acorduri[cele incheiate de uniune in
nume propriu], principiile generale de drept la fel
*** directivele sunt obligatorii pentru fiecare stat membru destinatar cu
privire la rezultatul care trebuie atins, lasand autoritarilor nationale
competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele utilizate! => directivele se
TRANSPUN.
La nivel national, comunicarea actelor de transpunere se realizeaza de MAE,
desi si ministerele de resort sunt implicate in procedura de notificare a actelor
nationale de transpunere, respectiv sunt responsabile dde introducerea
informatiilor in MNE- Masurile Nationale de Executare= baza de date a
comisiei europene cu normele de traspunere ale statelor membre
Notificarea pp transmiterea actului normativ national de traspundere in
formatul publicat in MO al Romaniei, cat si tabelul de concordanta [acesta
este obligatoriu cf hot pronuntate in cauza C543/17]
Directivele se aplica direct, asemanator unui regulament, daca sunt indeplinite
urm 3 conditii:
- Termenul de traspunere prevazut in textul directivelor a expirat si statul
membru nu a adoptat norma nationala de transpunere
- Statul membru a adoptat norma de transpunere in termen dar aceasta nu a
fost corecta sau completa- se decl o proc de infringement
 - Dispoztiile directive sunt perfecte- clare, precise, neconditionate
 Este valabila cu privire la orice norma de drept al UE care nu se bucura
de aplicare directa in baza tratatelor
 De altfel, aceasta conditie reflecta si ef direct al normelor de drept al
UE

EFECTUL DIRECT[diferit de aplicarea directa]= rezulta si el din

jurisprudenta instantei de la Luxemburg, consta in aptitudinea unei
norme comunitare sau de drept al UE de a crea drepturi si obligatii
direct in patrimonial particularii, pe care, la randul lor, acestia le pot
invoca in fata instantelor nationale.
 Normele adoptate la nivel supranational pot modifica in mod direct si
nemijlocit patrimoniul particularilor [consacrata prin cauza van Gend & Loos]
 Efectul direct poate fi analizat de a lungul izvoarelor dr UE dupa cum urmeaza
:
 Tratetele contin dispozitii care au fie effect direct integral, efect direct
limitat[pot fi invocate de cetateni doar in relatie cu statul] sau nu au
efect direct.
 Princ gen de drept- efect direct si aplicare directa
 Acordurile internationale se aplica direct in ordinea juridica, si implicit
au si efect direct, a statelor membre[daca sunt incheiate in mod
exclusive de UE]
 Izvoarele derivate:
-regulamentele- se aplica si au efect direct
-deciziile- desi se aplica direct, au dobandit efect direct numai in baza
celor Statuate de CJ de la Luxemburg
-directivele- prin definitie nu au efect direct, pt ca nu se aplica direct,
in sa pot dobandi efect direct daca sunt indeplinite conditiile mentionate
anterior in rel cu aplicarea directa
I-a revenit de asemenea jurisprudentei si rolul de a stabili efectul util al
directivelor [hot Van Duyn]
Efectul direct prezinta o importanta deosebita pt cetaneni care , prin
intermediul acestuia, isi pot valorifica drepturile conferite de UE in
cazul in care autoritatile nationale nu respecta sau nu pun in aplicare
DUE

De altfel, se arata ca judecatorul national are urmatoarele obligatii :

  De a interpreta conform cu dreptul uniunii europene o norma
nationala si de a inlatura de la aplicare norma nationala neconforma
[invocabilitatea conforma]
 De a repara prejudiciul cauzat de o norma nationala care nu este
conforma cu dreptul unional [invocabilitatea de reparatie]
 De a exclude de la aplicare o norma nationala neconforma cu
due[invocabilitatea de excludere]
3. Aplicarea prioritara
*obligatorii si in raport cu norma constitutionala
A fost consacrata in cauza Costa versul ENEL 6/64 in care s-a aratat ca
nou infiintatele Comunitati Europene au creat o ordine juridica specifica
in DIP care a presupus transferul unor elemente de putere, de suveranitate,
de la statele membre-> aceste Comunitati
In prezent, aceasta caracteristica se bazeaza tot pe jurisprudenta Curtii, in
absenta unei consacrari legale la nivel unional.
Declaratia nr 17 cu privire la suprematie anexata tratatelor in vigoare face
referire la aplicarea prioritara asa cum a fost aceasta consacrata de
jurisprudenta CJUE. Declaratia nu are valoare juridica, ci politica,
fundamentul consracarii prioritatii DUE ramanand tot jurisprudenta CJUE.
Astfel, aplicarea prioritara se fundamenteaza, potrivit doctrinei, pe faptul
ca normele Uniunii trebuie sa prevaleze asupra normelor interne, fie ca
este vorba de CONSTITUTIILE statelor membre, fie despre actele
administrative sau deciziile judecatoresti.
In practica, in cazul de conflict intre o norma nationala si o norma de drept
al UE, judecatorul national va acorda prioritate normei de drept al UE.
In plus, CJUE a aratat ca judecatorul national are obligatia de a nu aplica
din proprie initativa orice dispozitie nationala contrara dreptului
comunitar[comunitar la acea vreme]
S-a aratat de asemenea ca prioritatea face parte din chiar natura DUE
deoarece existenta Uniunii depinde de aplicarea unitara a dreptului sau in
statele membre potrivit tratatelor
La nivel national, art 148(2) din Constitutia Romaniei prevede ca Tratatele
Uniunii si actele institutiilor acesteia[care au caracter obligatoriu] au
prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea
prevederilor tratatului de aderare.
De altfel, la nivel national, Constitutia Romaniei constituie prevederi
specifice referitoare la aplicare dreptului unional si mai ales a normelor
internationale de protectie a DO [art 11, 20 C. RO]
Plecand de la ordinea actelor normative in legislatia nationala, se poate obs
ca toate aceste acte trebuie sa respecte DUE, iar Parl, Pres Ro si Guv,
precum si aut jud garanteaza indeplinirea obligatiilor rezultate din
Tratatul de Aderare [ratif prin legea 57/2005] si din art 148 din Constitutie
referitoare la prioritatea DUE
Dupa cum am aratat, in virtutea tr de aderare [care e izvor primar de drept
al ue] si al intregului sistem de drept unional, institutiile din Ro trebuie sa
asigure aplicarea directa, transpunerea, respectiv implementarea
normelor obligatorii adoptate de institutiile UE
Dupa aderarea la UE, sistemul normativ national a fost modificat pt a
asigura un cadru normativ adecvat aplicarii dreptului unional
In concluzie, trasaturile uniunii europene care conduc la afirmarea
specificitatii uniunii europene decurg din modul de realizare a acestei
asocieri de state si conduc in mod evident la integrarea statelor membre si
la transformarea acestei organizatii intr-un eventual subiect primar de
DIP(stat, stat federal)
Tratatul de instituire a unei Constitutii pt Europa a prevazut de altfel
schimbari in denumirile actelor cu caracter obligatoriu in sensul in care s-
a propus introducerea termenilor de lege/lege cadru care ar fi condus in
mod direct la o apropiere de trasaturile statale.
Specificitatea DUE conduce la dezv celor 4 libertati fundamentale si a
dimensiunii protectiei dr fundamentale in beneficiul cetatenilor statelor
membre.