Sunteți pe pagina 1din 2

Rolul pedagogului în parcursul evolutiv al studentului actor.

Plecând de la perspectiva profesorului de artă teatrală Ion Cojar, dezvoltarea și


formarea unui actor presupune un ”complex nou de deprinderi specifice unei activități de

performanță spirituală și de depășire a limitelor omului comun”. Această direcție necesită un


nivel ridicat de implicare al pedagogului, care vine la pachet cu grijă, răbdare și înțelegere
pentru a forma noul mod specific de gândire al studentului actor.
Procesul de formare a unei individualități creatoare este unul anevoios, de foarte
multe ori stângaci și timid. Încă de la primele cursuri de arta actorului, studentul intră în
contact cu noțiuni străine de modul în care a fost ”educat” prin pedagogia școlară clasică.
Absența desăvârșită a noțiunii de ”greșeală” lipsește din vocabularul artei actorului.
Studentul învață astfel să asimileze informații prin autocunoaștere, încercare, analiză
psihologică, fiind el însuși poate să înțeleagă adevărurile creatoare ale artei actorului.
Noutatea procesului educațional nu apare doar din perspectiva studentului actor, ci și pentru
pedagogul însuși.
Pedagogul este martorul dezvoltării lumii contemporane, ceea ce atrage după sine
necesitatea adaptării educației teatrale la „noul” din fața ochilor noștri.
Omul contemporan întâmpină dificultăți în ceea ce privește relația cu sine, dar mai
ales cu ceilalți indivizi, ceea ce conduce către o comunicarea reală realizată din ce în ce mai
defectuos. Noile generații se află într-o continuă schimbare influențată major de epoca
tehnologiei și evoluția acesteia. Dependența de facil, rapid, imediat, face ca noua generație de
studenți să se îndepărteze de sinele propriu, de căutări personale, de procesul îndelungat al
cunoașterii și al înțelegerii personale.
Astfel, pedagogiei teatrale îi revine misiunea de a-și depăși limitele, conceptele,
principiile și procedeele. Evidentă și necesară este îmbinarea a două principii dependente și în
strânsă legătură - cel al nevoii și al dorinței. Nevoia de asimilare, dezvoltare și completare
devine în timp sinonimă cu dorința de a transmite, susține și produce. Astfel, vom urmări
relația dintre pedagog și student, cât și felul în care educatorul își identifică rolul în procesul
evolutiv al celui din urmă.
Coordonator Științific - Prof.univ.dr. Aurelian Bălăiță
Doctorand- Oana Mogoș

S-ar putea să vă placă și