REFERAT METODIC

ANALIZA MANUALULUI ȘCOLAR DE CLASA a IX-a

DUPĂ O GRILĂ PERSONALĂ DE EVALUARE

PROFESOR

MIHAELA EPURE
 Aria curriculară Limbă și comunicare Profesor: Mihaela Epure Referat
2 metodic - Analiza manualului de clasa a IX-a

CRITERII DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE A UNUI MANUAL ŞCOLAR

A. CRITERII UMANE, CONTEXTUALE:

1. Analiza resurselor temporale

2. Vâ rsta elevilor
3. Mediul de provenienţă al elevilor şi interesele lor
4. Mă rimea colectivului
5. Nivelul de cunoştinţe/intelectual al elevilor
6. Raportarea la stilurile de învă ţare ale elevilor
7. Uşurinţa folosirii manualului de că tre elevi (modul de prezentare, gradul de schematizare,
accesibilitatea termenilor, etc.)
8. Stilul de predare al profesorului (gradul de adaptabilitate la care va fi supus profesorul în
timpul predă rii)

B. CRITERII PEDAGOGICE, DE FORMĂ Ş I CONŢ INUT:

1. Respectarea curriculumului naţional/local. Cuprinsul. Conţinutul

2. Relevanţa textelor alese (alegerea acestora in raport cu interesele elevilor)
3. Raportarea conţinutului literar la cel lingvistic (includerea conceptelor operaţionale
necesare şi recapitularea noţiunilor de limbă )
4. Metodele folosite
5. Atingerea competenţelor vizate în mod integrat, practic
6. Gradul de dificultate
7. Continuitatea logică între unită ţi/capitole
8. Adecvarea culturală (discriminare, prejudecă ţi rasiale, etc.)
9. Concordanţa testelor de evaluare cu cerinţele examenelor finale
10. Ilustraţiile
11. Structura clară
12. Modul de prezentare/aşezare în pagină

C. CRITERII EXTERNE/LOGISTICE:

1. Disponibilitatea pe piaţă a manualului

2. Costul de achiziţie
3. Necesitatea achiziţionă rii de materiale suplimentare (culegeri, CD-uri, dicționare, etc.)

Numele manualului Manual de limba şi literatura română

Autori Marin Iancu, Rodica Lă ză rescu
Editura/anul Corint, 2008
Nivelul de studiu Clasa a IX-a
 Aria curriculară Limbă și comunicare Profesor: Mihaela Epure Referat
3 metodic - Analiza manualului de clasa a IX-a

A. CRITERII UMANE, CONTEXTUALE:

1. Analiza resurselor temporale

Din punct de vedere al timpului prevă zut de programă parcurgerii conţinutului
manualului, materia propusă de autori se poate încadra în intervalul dat fă ră probleme.
Densitatea informaţiei nu lasă , însă , decâ t un numă r limitat de ore la dispoziţia profesorului,
acestea fiind în primul râ nd necesare pentru sistematiză ri şi recapitulare de cunoştinţe.

2. Vâ rsta elevilor

Manualul se adresează elevilor de 14-16 ani, temele şi textele aferente acestora trebuind
să atingă , fie şi parţial specificul vâ rstei. În realitate, deşi autorii au intenţionat ca prin selecţia
textelor să îi atragă pe elevi, grupul ţintă nu este sensibilizat. Motivaţia vine din faptul că o mare
parte din conflictele şi personajele literare sunt desuete, modelele aparţinâ nd unor epoci trecute
cu care elevii nu mai pot gă si repere comune.

3. Mediul de provenienţă al elevilor şi interesele lor

Elevii Liceului Teoretic „Dună rea” provin majoritar din mediul urban, din familii de
condiţie socială şi intelectuală medie. Interesele lor sunt aceleaşi cu ale tuturor adolescenţilor
citadini. Astfel, puţini dintre ei înţeleg şi, încă şi mai puţini interiorizează problematica rurală ,
propusă de o mare parte a textelor literare. Desigur că e necesar ca ei să intre în contact cu tot
felul de experienţe literar-artistice şi să aprecieze nu doar conţinutul ci şi valoarea artistică , dar
ar fi fost mai util dacă autorii manualului ar fi selectat pentru fiecare tema în parte, lucră ri
aparţinâ nd unor perioade diferite, punâ nd în contrast experienţe din epoci diverse. Se constată o
tendinţă generală de ignorare a literaturii contemporane, care ar avea cel mai probabil un impact
pozitiv asupra elevilor dornici de experimentare.

4. Mă rimea colectivului de elevi

Ca în orice alt liceu din Româ nia, în cadrul Liceului Teoretic „Dună rea”, clasele a IX-a
însumează aproximativ 30 elevi fiecare. Lucrul cu manualul la oră este dificil şi cronofag,
calitatea sa depinzâ nd de mă iestria dască lului.
Trebuie precizat însă , că majoritatea activită ţilor din manual necesită lucrul individual
sau pe grupe, colectivul mare de elevi împiedicâ nd posibilitatea de verificare a tuturor
rezolvă rilor.

5. Nivelul de cunoştinţe/intelectual al elevilor

Nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a IX-a este de obicei variat şi obscur. Trecâ nd
printr-un examen naţional important (în urma că rora li se hotă ră şte parcursul educaţional), ei
au tendinţa de înmagazinare nediscreţionară a unor ră spunsuri standard, fă ră însă a stă pâ ni
conceptele şi mai cu seamă , fă ră a reuşi să le aplice logic.
Din nefericire şi în mod surprinză tor pentru un manual de început de ciclu, manualul de
clasa a IX-a porneşte ex abrupto, fă ră nici un capitol introductiv sau recapitulativ al unor
concepte operaţionale cheie, considerate, probabil, de autori, ca fiind însuşite de elevi deja.
 Aria curriculară Limbă și comunicare Profesor: Mihaela Epure Referat
4 metodic - Analiza manualului de clasa a IX-a

6. Raportarea la stilurile de învă ţare ale elevilor

În privinţa respectă rii teoriei cu privire la stilurile de învă ţare diferite, manualul este
complet ignorant. Trebuie precizat totuşi, că niciun manual de literatură româ nă , cu excepţia
celui publicat de editura Humanitas1, nu acordă atenţie acestui aspect. Conţinuturile şi sarcinile
de lucru sunt standardizate, devenind atribuţia profesorului să le adapteze, în funcţie de
trebuinţele elevilor.

7. Uşurinţa folosirii manualului de că tre elevi (modul de prezentare, gradul de schematizare,

accesibilitatea termenilor, etc.)

Manualul nu este uşor de folosit nici pentru profesor. Structura sa nu este clară ,
conţinutul stufos nu îmbracă un „schelet” repetabil în fiecare capitol, astfel încâ t informaţia să fie
accesată cu uşurinţă . Pagina nu este aerisită , informaţia e aglomerată , pă rerile critice sau notele
teoretice ale autorilor alternează , fă ră o demarcaţie clară , cu exerciţiile propuse, care şi ele, se
regă sesc în grupuri, conform niciunui unui criteriu identificabil.

8. Stilul de predare al profesorului (gradul de adaptabilitate la care va fi supus profesorul în

timpul predă rii)

În cazul de faţă , subsemnata a depus un efort considerabil să predea după acest manual.
Din motivele amintite anterior şi din altele care vor fi explicate mai jos, dar şi pentru că modul de
conceptualizare al autorilor manualului e diferit de al meu. Anumite conţinuturi au necesitat
schematiză ri şi sistematiză ri, ă n vreme ce manualul prezenta informaţia pretenţios, lapidar şi
nepractic.
În cele mai multe situaţii însă , am recurs la înlocuiri sau suplimentă ri de texte literare,
pentru a face anumite concepte operaţionale comprehensibile sau pur şi simplu pentru a-i atrage
pe elevi cu un conţinut mai interesant.
Toate acestea au necesitat muncă suplimentară , resurse materiale (proprii), nenecesare
în cazul altor manuale mai bine concepute.

B. CRITERII PEDAGOGICE, DE FORMĂ Ş I CONŢ INUT:

1. Respectarea curriculumului naţional/local. Cuprinsul. Conţinutul

Manualul respectă , într-o proporţie acceptabilă pentru a fi acreditat de MEC, curriculumul

naţional pentru liceu. Problema esenţială este legată de redactare şi de caracterul teoretic,
nepractic. Conţinutul este eliptic, profesorul trebuind deseori să completeze informaţia lipsă ,
insuficient explicată , sau explicată teoretic fă ră exemplificare.

2. Relevanţa textelor alese (alegerea acestora in raport cu interesele elevilor)

Textele alese de autori se încadrează în trei categorii:

1
Manual de limba şi literatura română pentru clasa a IX-a, Alexandru Crișan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina
Sâmihăian, Rodica Zafiu, editura Humanitas, 2000
 Aria curriculară Limbă și comunicare Profesor: Mihaela Epure Referat
5 metodic - Analiza manualului de clasa a IX-a

- texte cu valoare artistică incontestabilă , dar nepotrivite vâ rstei elevilor de clasa a IX-a,
fie prin tematică şi mesaj (ex. Maitreyi, Mircea Eliade; Augustin Buzura, Vocile nopţii), fie
prin dificultatea conceptuală (Johan Huizinga)
- texte de autori valorici, dar nereprezentative pentru opera acestora sau de valoare
mediocră (ex. Urgent, I.L. Caragiale)
- texte minore, fă ră valoare artistică deosebită şi fă ră o contribuţie esenţială pentru temă
(ex. Lewis Carroll, Bâzdâbocul, Th. Gautier, Ibricul de cafea)

Cea mai mare parte a textelor, deşi se raportează , fie şi imperfect temelor, nu reuşeşte să
capteze interesul elevilor fiind: greoaie, dificile conceptual şi uşor desuete. Fragmentele sunt
neinspirat alese, temele de dezbatere fiind monotone şi să race în idei.

3. Raportarea conţinutului literar la cel lingvistic (includerea conceptelor operaţionale necesare

şi recapitularea noţiunilor de limbă )

Aparent, dintr-o trecere în revistă a conţinutului lingvistic, se poate trage concluzia că

manualul acoperă partea de limbă şi comunicare prevă zută de programa şcolară . De facto, partea
de limba şi comunicare e pur teoretică , insuficient valorificată prin exerciţii şi nesusţinută de
texte-suport. Mai mult, noţiunile de limbă , apar separat, „rupte” de partea literară intr-un demers
care separă , artificial, mijloacele folosite (lingvistice) de efectele obţinute (stilistice, expresive).
Un alt aspect important este ca anumite concepte operaţionale lipsesc cu desă vâ rşire,
cum ar fi stilurile funcţionale ale limbii, care sunt tratate eliptic. Nu exista o introducere in teoria
stilului, se explică , abrupt, stilul ştiinţific, luâ ndu-se ca suport un text eseistic(!), se continuă
peste câ teva capitole, fă ră tranziţie cu stilul oficial-administrativ, iar apoi, în aceeaşi manieră cu
cel juridic, omiţâ ndu-se complet stilul publicistic şi cel beletristic!

4. Metodele folosite

Metodele folosite sunt preponderent expozitive, cu limbaj pretenţios şi pasaje critice

nevalorificate prin explicaţie sau demonstraţie. Lipsesc abordă rile creative sau generatoare de
creativitate, lipseşte nota originală sau atractivă .

5. Atingerea competenţelor vizate în mod integrat, practic

Una din principalele componente ale programei de clasa a IX-a, Literatura şi alte arte, este
complet ignorată . Literatura nu este abordată integrat, în contextul cultural-artistic general,
urmă rindu-se conexiuni cu celelalte compartimente artistice, ci aşa cum spuneam, e abordată
separat, rupt de context, fă ră aplicabilitate practică .

6. Gradul de dificultate

Gradul de dificultate a conţinutului nu e ridicat, cu mici excepţii (ex. textele cu mulţi

termeni arhaici sau textele filozofice puternic conceptualizate) el fiind comprehensibil elevilor
de clasa a IX-a. Problema apare în cazul explicaţiilor teoretice, al abordă rii critice sau al explică rii
unor concepte fă ră exemplificare.
 Aria curriculară Limbă și comunicare Profesor: Mihaela Epure Referat
6 metodic - Analiza manualului de clasa a IX-a

7. Continuitatea logică între unită ţi/capitole

Aşa cum afirmam anterior, nu doar capitolele, dar şi subunită ţile din cadrul capitolelor
sunt înşirate asemenea mă rgelelor pe aţă , detaşate clar una de cealaltă . Îi revine profesorului
sarcina de a aduce elevilor în atenţie legă tura indisolubilă între diversele componente ale
aparatului lingvistic sau ale lucră rilor artistice.
Un alt aspect important este dat de structura exerciţiilor: acestea repetă , prin formulare
diferită , aceleaşi cerinţe, creâ nd confuzie în râ ndul elevilor. Nu există un demers logic, astfel ca,
prin însumare, cerinţele să genereze o demonstraţie /argumentaţie asupra textului sau să
reliefeze un anumit aspect, etc.

8. Adecvarea culturală (discriminare, prejudecă ţi rasiale, etc.)

Un singur text ar putea fi socotit controversat, din punct de vedere a raportă rii elevului la
şcoală şi profesori: Mihail Drumeş, Invitaţie la vals. Nu i se poate imputa romanului nimic amoral
(vezi teoria lui Maiorescu despre moralitatea artei2), doar că fragmentul ales de autori e uşor
denigrator la adresa profesorilor. Ş i, departe de a afirma că şcoala e o instituţie fă ră cusur, cred
că în contextul devalorizant şi umilitor actual, o ranforsare a ideii de educaţie ar fi mai utilă decâ t
evidenţierea defectelor absolut fireşti ale unei instituţii, totuşi vitale unei societă ţi civilizate.

9. Concordanţa testelor de evaluare cu cerinţele examenelor finale

Exercițiile sunt artificiale, dezarticulate iar ră spunsurile cerute sunt stereotip. Gruparea
exerciţiilor nu respectă nici un criteriu cum ar fi: gradul de dificultate (mediu, avansat,
experimentat – standardele folosite la examenul de bacalaureat); analiza diferitelor componente
structurale sau de conţinut ale textului (ex. momentele subiectului, evoluţia conflictului, tipul de
personaj, curentul literar, etc.)
Teste de evaluare sumativă nu există , iar cerinţele exerciţiilor amintesc de cele ale
examenului de bacalaureat doar prin persistenţa limbajului de lemn şi al formulă rilor
pretenţioase.

10. Ilustraţiile

Deşi literatura este una dintre arte (atâ t de inspiratoare pentru celelalte) şi deşi din punct
de vedere psihologic e considerat un element important, aspectul grafic/pictural al manualului
este neglijat. Cu excepţia, desigur, a celebrelor portrete de autori, nici acelea întotdeauna corect
alese. Aici, intervine, cel mai probabil, justificarea materială . Pentru a tipă ri un manual ieftin,
accesibil financiar, se renunţă la culoare, la imagistică , la aşezarea în pagină a unui conţinut
degajat.

11. Structura clară

12. Modul de prezentare/aşezare în pagină

2
Titu Maiorescu, Comediile d-lui Caragiale
 Aria curriculară Limbă și comunicare Profesor: Mihaela Epure Referat
7 metodic - Analiza manualului de clasa a IX-a

Punctele 11. Ş i 12. reprezentâ nd criteriile de structură a conţinutului şi aşezare în pagină

au fost atinse anterior, obţinâ nd calificative defavorabile.

C. Criterii externe/logistice:

1. Disponibilitatea pe piaţă a manualului

Manualul este pus la dispoziţia elevilor direct din biblioteca şcolii, deoarece fiind un
manual de clasa a IX-a, adică de învă ţă mâ nt obligatoriu, este subvenţionat de MEC.

2. Costul de achiziţie

Clasa a IX-a fă câ nd parte din învă ţă mâ ntul obligatoriu, manualele sunt oferite gratuit
elevilor, dar doar spre utilizare, nu spre însuşire.

3. Necesitatea achiziţionă rii de materiale suplimentare (culegeri, CD-uri, îndrumare, etc.)

În cazul literaturii, întotdeauna e nevoie de achiziţii suplimentare, începâ nd, firesc, cu

lucrarea literară propriu-zisă , continuâ nd cu lucră rile critice şi completâ nd cu: CD-uri
audio/video (dramatiză ri, interpretă ri după opera literară ), albume de pictură , culegeri
lingvistice, dicţionare actualizate, etc.