Sistem de autoghidare a vehiculelor

Masterand: Nicolau Flavius Alin

 Cuprins
1. Introducere

1.1 Descrierea sistemului inteligent de transport

1.2 Schema bloc

2. Utilizatori si cerinte ale acestora

3. Arhitectura functionala

3.1 Functiile sistemului

3.2 Fluxurile de date

4. Arhitectura fizica

4.1 Definirea componentelor fizice

5. Arhitectura de securitate

6. Concluzii

7.Bibliografie
1. Introducere

1.1 Descrierea sistemului inteligent de transport

Sistemul inteligent de transport ales pentru acest proiect are rolul de a securiza
transportul pe caile rutiere si totodata de a oferi un plus de confort utilizatorilor.
Acest sistem de autoghidare functioneaza cu ajutorul semnalului oferit de
sateliti pentru a se pozitiona si pentru a putea pastra traseul. Directia vehiculelor este
asigurata de un modul de control hidraulic care la randul sau este controlat de
unitatea centrala de comanda si control.

1.2 Schema bloc

Display Informator
Satelit de bord

Antena GPS ECU

(receptor) Unitarea electronica de
control

Controlul hidraulic al
directiei

Blocul Satelit – este reprezentat de satelitii GPS sau satelitii unui furnizor de
servicii de localizare de precizie
Antena GPS – contine receptorul se semnal GPS
ECU – reprezinta unitatea centrala ce control si comanda a intregului sistem
Display – partea hardware ce afisaza informatiile si cu ajutorul careia se pot
introduce diverse date
Controlul hidraulic al directiei – reprezinta un modul ce primeste informatiile
necesare pentru a controla partea hidraulica a directiei vehicului
2. Utilizatori si cerinte ale acestora
Sistemul de autoghidare reprezinta un sistem menit sa asigure o siguranta
suplimentara si un confort sporit pentru conducatorii vehiculelor. In acest moment,
sistemul nu este accesibil pe scara larga insa pe viitor toate vehiculele vor dispune de
acesta.

Cerintele utilizatorilor fata de acest sistem pot fi diferite. In continuare voi

prezenta cateva exemple de cerinte ale acestor:

– sistemul trebuie sa fie capabil sa ajunga in diverse locatii fara ca soferul sa

cunoasca traseul
– trebuie sa asigure un nivel de siguranta foarte ridicat
– trebuie sa fie foarte usor de utilizat

3. Arhitectura funtionala
3.1 Functiile sistemului
Sistemul trebuie sa recomande utilizatorilor rute catre destinatiile dorite.
Sistemul trebuie sa cunoasca locatia exacta in raport cu reteaua de drumuri.
Sistemul trebuie sa asigure soferului rute alternative in cazul in care rutele
selectate devin inaccesibile.
Deasemenea, sistemul trebuie sa asiste soferul cu informatii, cu directie activa
si deasemenea sa poata trasa selectata pentru drum.
 3.2 Fluxurile de date
Trebuie sa contina harti digitale pentru ca soferul sa poata planifica un traseu.
Este necesar sa contina date analogice sau digitale cu ajutorul carora se poate
determina pozitia exacta a soferului, pentru a putea planifica o ruta.
Trebuie sa cunoasca date legate de drum, inclusiv limitele de viteza si semnele
de circulatie, pentru a putea calatori in siguranta.
 Imaginea urmatoare prezinta compilarea fara erori a arhitecturii functionale

4. Arhitectura fizica

4.1 Definirea componentelor fizice

O arhitectură fizică defineşte şi descrie modul în care componentele arhitecturii
funcţionale pot fi grupate, pentru a forma entităţi fizice. Principalele caracteristici ale
acestor entităţi sunt, în primul rând, faptul că ele furnizează unul sau mai multe dintre
serviciile ce sunt cerute de către necesităţile utilizatorilor iar, în al doilea rând, faptul
că ele pot fi create. Acest proces de creare poate implica entităţi fizice, cum ar fi
structuri amplasate pe drum şi diferite forme de echipamente, entităţi care nu sunt
fizice, cum ar fi software-ul, sau combinaţii ale celor două.
Pentru gruparea funcţiilor în entităţi fizice este necesară definirea acestor
entităţi, ca subsisteme ale sistemului în cauză (definirea acestor subsisteme se face
prin atribuirea unui nume şi a unei locaţii fizice – amplasament).
 In continuare trebuiesc alocate functiile catre entitatile fizice definite anterior.
Identificarea modulelor componente fiecărui subsistem, precum şi alocarea funcţiilor
către subsisteme, conduce în mod automat la realizarea următoarei etape de alocare a
funcţiilor către module.
 Pentru ca un sistem sa fie functional, trebuie ca toate componentele sale fizice
si functionale sa comunice intre ele.

5. Arhitectura de securitate
Securitatea informației se ocupă cu protejarea informației și sistemelor
informatice de accesul neautorizat, folosirea, dezvăluirea, întreruperea, modificarea
or distrugerea lor.
Cele trei componente ale securității informației sunt: confidențialitatea,
integritatea și disponibilitatea. Confidențialitatea este asigurata prin criptarea
informației. Integritatea se obține prin mecanisme și algoritmi de dispersie.
Disponibilitatea e asigurata prin întărirea securității rețelei sau rețelelor de sisteme
informatice și asigurarea de copii de siguranță.
6. Concluzii
Sistemele de autoghidare pentru autovehicule reprezinta inca o tehnologie la
nivel de proiect, aceasta nefiind accesibila la scara larga nefiind inca disponibila
pentru utilizatorii cotidieni. Cu toate aceste exista deja un sistem apropiat de acesta,
ce a fost dezvoltat de producatorul American de masini electrice Tesla. Acest sistem
se numeste Autopilot si este capabil sa adapteze viteza de mers in functie de limitele
afisate de semnele de circulatie, mentine directia vehiculului, recunoaste liniile
continue si discontinue, franeaza automat atunci cand este nevoie si poate
deasemenea sa mentina trasa drumului. Pentru a fi functional, acest sistem dispune de
12 senzori cu ultrasunete si o camera video aplasata in fata vehiculului.
Din punctul meu de vedere, aceste sisteme de autoghidare vor fi prezente pe
toate autovehiculele in viitor pentru a spori siguranta si confortul conducatorilor auto
dar si a pietonilor.

7. Bibliografie
http://www.frame-online.net/?q=the-architecture/selection-tool.html

Arhitecturi ITS – suport curs

teslamotors.com