Spitalele de stat şi cele private

REFERAT
Ivan (Lăzărescu) Irina
AMG anul III

Spitalele se organizeaza si functioneaza, pe criteriul teritorial, in spitale regionale, spitale judetene

si spitale locale (municipale, orasenesti sau comunale).
Spitalele se organizeaza si functioneaza, in functie de specificul patologiei, in spitale generale,
spitale de urgenta, spitale de specialitate si spitale pentru bolnavi cu afectiuni cronice.) Spitalele se
organizeaza si functioneaza, in functie de regimul proprietatii, in :
spitale publice, organizate ca institutii publice;
spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat;
spitale publice in care functioneaza sectii private.
Spitalele se organizeaza si functioneaza, in functie de modul de finantare, spitalele se clasifica in
spitale cu finantare din fonduri publice, spitale cu finantare din fonduri private si spitale cu finantare
mixta.
Spitalele se organizeaza si functioneaza, din punct de vedere al invatamantului si al cercetarii
stiintifice medicale, in spitale clinice, spitale clinice universitare si institute.
In timp ce gratuitatea de la stat atrage, experienta oferita de sistemul privat este net
superioara, iar beneficiile pentru sanatate pot fi imense.

Sistemul sanitar privat s-a dezvoltat continuu in ultimii ani si atrage din ce in ce mai multi doctori
si pacienti. S-au infiintat numeroase clinici si spitale particulare, in special in Bucuresti. Aparatele
performante, conditiile net superioare si amabilitatea personalului au atras din ce in ce mai multi pacienti
catre sistemul sanitar privat.
Diferentele dintre un spital public si unul privat se observa cu ochiul liber inca de la intrarea in
institutie. Clinicile particulare sunt renovate, au canapele confortabile in salile de asteptare, reviste,
camere de supraveghere si ofera confort fizic si mental pacientilor. Amenajarile de aici se pot compara cu
cele din majoritatea spitalelor din Europa de Vest.
Aventurarea intr-un spital public nu este la fel de placuta si linistita, iar pacientul este agresat, inca
de la intrare, de un miros neplacut, de galagie constanta de pe holuri si de o atmosfera incordata, care il
pune intr-o dispozitie si mai proasta decat aceea in care se gaseste deja, bolnav fiind.

Spitalele de stat si cele private, doua lumi diferite. Intre ele, pacientii
Dupa ce intra in cladire, pacientul intra in contact cu personalul spitalului. In clinicile private
exista intotdeauna o receptie, unde i se raspunde cu amabilitate si este indrumat la camera sau doctorul pe
care il cauta. In cazul in care trebuie sa astepte, pacientul este primit in camera de asteptare, unde gaseste
un loc unde sa se aseze si sa astepte civilizat. In cazul spitalelor publice, nu exista receptie sau camera de
asteptare.

Atunci cand intra in cladire, singura modalitate de a afla informatii elementare, cum ar fi camera la care
trebuie sa se duca sau unde il poate gasi pe doctor este de a intreba in stanga si in dreapta, pe alti pacienti,
asistente sau doctori, iar raspunsul corect este primit la a doua, a patra, a saptea sau a zecea persoana
intrebata, de multe ori dupa multe perindari pe holurile spitalului, agitatie si nervi consumati. Dupa ce
ajunge la camera dorita, pacientul trebuie sa-si astepte randul pe un hol, de multe ori stramt, unde trebuie
sa stea in picioare, alaturi de alti oropsiti ai sortii si sa tresara de fiecare data cand usa camerei se deschide
pentru a primi alt pacient
Programarile pentru consultatii sunt tratate diferit in spitalele private fata de cele publice. In cazul
clinicilor particulare, pacientul isi poate face programare prin telefon. Ii raspunde o operatoare amabila si
stabileste ziua si ora consultatiei. La spitalele publice, sistemul este diferit, iar notiunea de programari
este una straina. Incepand cu ora 7, pacientii incep sa se stranga pe holurile spitalului, in dreptul
cabinetului doctorului pe care doresc sa il vada.
Pe usa, orarul spune ca incep consultatiile la ora 8. In realitate, doctorul soseste undeva intre ora 8
si 9, se incuie 10-15 minute in cabinet, dupa care primeste puhoiul de pacienti care s-au adunat intre timp
in fata cabinetului. Cei mai putin norocosi ajung sa astepte si patru ore pentru o consultatie.
Durata unei consultatii este un factor care arata profesionalitatea si seriozitatea medicului. Pentru
a stabili un diagnostic si un tratament corect, doctorul trebuie sa-i acorde atentie pacientului, sa-i puna
intrebari si sa-l consulte in detaliu. De obicei, pentru a-si face o parere cat mai buna despre afectiunea
pacientului, doctorul are nevoie de cel putin 15-20 de minute. Acest timp petrecut cu doctorul este
esential pentru sanatatea pacientului si poate face diferenta intre recomandarea unui tratament adecvat sau
a unuia care va cauza pagube ireversibile sanatatii pacientului.
In spitalele private, pacientul, dupa ce intra in cabinet, poate vorbi nestingherit cu doctorul, care
are atentia indreptata numai asupra lui. Consultatia de obicei nu este intrerupta de alti oameni care intra si
ies din cabinet, iar doctorul petrece cel putin 15 minute cu pacientul. La spitalele publice, consultatiile
dureaza mult mai putin, uneori doar cinci minute, iar doctorii sunt intrerupti constant de asistente sau alti
pacienti care intra in cabinet si intreaba unde este o anumita sectie sau daca pot gasi un anumit doctor.

Sistemul sanitar public, in perfuzii

Atitudinea personalului medical fata de pacient si afectiunea acestuia este esentiala pentru
desfasurarea actului medical si moralul pacientului. Experienta dintr-un spital privat este una care nu-l
streseaza, nu-l enerveaza si nu-l umileste pe pacient. Doctorii si asistentele sunt amabili, atenti si
receptivi, iar conversatiile se desfasoara civilizat, intr-o atmosfera relativ calma.
 In spitalele publice, atmosfera incordata, galagia si fluxul mare de pacienti fac din locul de munca
al cadrelor medicale unul stresant si agitat. Medicii si asistentele sunt asaltati constant in cabinete si pe
holuri de pacienti, ceea ce ii impiedica sa se concentreze asupra unui singur lucru sau pacient. Stresul
continuu afecteaza capacitatea medicilor de a avea rabdare si de a analiza simptomele unui pacient si de a
maximiza sansele unui diagnostic corect.
Diferentele dintre cele doua sisteme sunt majore si ele afecteaza atat experienta pacientului, cat si
calitatea actului medical. Lucruri aparent banale, dar importante, cum ar fi existenta unei receptii sau
existenta unei camere de asteptare, pot face diferenta intre un doctor calm si rabdator si unul nervos si
agitat. Iar capacitatea de concentrare si de munca a medicilor sunt esentiale pentru stabilirea unui
diagnostic si tratament corect si maximizarea sanselor de vindecare a pacientului.
In ciuda costurilor ridicate pe care trebuie sa le suporte pacientul, toate aceste avantaje pe care le
ofera clinicile private fata de cele publice le fac pe primele sa fie o alternativa mai sigura si mai placuta,
unde pacientul este tratat uman si civilizat si are sanse reale de a beneficia de un diagnostic corect.

Spital privat sau spital de stat: avantaje şi dezavantaje

Ofertele clinicilor private apar la tot pasul, iar spitalele de stat tot nu reuşesc să facă faţă tuturor
pacienţilor pe care îi au.
Iar tu, în calitate de pacient, îţi doreşti să ai parte de cel mai bun tratament şi de cele mai avantajoase
preţuri, totodată. Dacă nu ştii pentru ce fel de clinică să optezi atunci când îţi faci analizele sau când
trebuie să te tratezi pentru o afecţiune, ţine cont de avantajele şi de dezavantajele sistemelor privat şi de
stat.

Costurile sunt mai reduse în spitalele de stat

Costurile analizelor şi ale procedurilor sunt mult mai avantajoase în spitalele de stat. Dacă la
privat plăteşti orice fel de consultaţie, spitalele de stat îţi permit să economiseşti dacă te duci cu un bilet
de trimitere de la medicul de familie sau dacă ai vreo intervenţie urgentă. În timp ce la privat plăteşti orice
procedură, aici ai şansa de a face economii şi atunci când îţi faci analizele, dar şi când ai nevoie de
diverse proceduri.

Timpul de aşteptare este mai scurt la clinicile private

Din păcate, spitalele de stat sunt mereu supraaglomerate. Asta înseamnă că ţi se poate întâmpla să
aştepţi ore întregi până să intri în cabinetul de consultaţie. Pentru procedurile de urgenţă, cozile sunt
uneori şi mai mari, iar programările în prealabil sunt de-a dreptul imposibile. Spre deosebire de acestea,
clinicile private pun la dispoziţie posibilitatea de a te programa prin telefon sau email intervenţiile sau
consultaţiile de care ai nevoie, iar punctualitatea este unul dintre punctele lor forte.
 Condiţiile de spitalizare din clinicile private presupun un confort sporit
Dacă te internezi într-un spital privat, vei avea parte de propria rezervă dotată cu mobilier cel mai adesea
nou, cu televizor, aer condiţionat şi alte astfel de caracteristici, astfel încât sa te simţi cât mai confortabil.
Spitalele de stat nu îsi permit să ofere aceleaşi condiţii, din cauză că finanţările lor sunt limitate.

Cei mai multi medici primari rămân fideli spitalelor de stat

Un alt avantaj al spitalelor de stat este că lucrează cu cei mai buni şi experimentaţi medici, în timp ce în
clinicile private personalul este mai tânăr şi mai lipsit de experienţă. Asta nu înseamnă însă că sunt
nepregătiţi, doar că, dacă eşti în căutare de notorietate, este mai indicat să o cauţi într-o clinică de stat.

Dotările şi aparatura sunt mai performante în spitalele private

Spitalele particulare nu depind atât de finanţări pentru a-şi asigura cele mai bune dotări, ci de
profitul propriu. Iar cum preţurile sunt destul de piperate aici şi cu toate astea nu duc lipsă de pacienţi,
spitalele private sunt foarte bine dotate cu cele mai noi dispozitive medicale.

Spitalele private sunt mai bine igienizate

Un alt punct forte al clinicilor private îl reprezintă igiena. În primul rând, acestea nu sunt atât de
aglomerate precum cele de stat, iar bacteriile şi virusurile nu circulă libere de la un pacient la altul. În al
doilea rând, celulele celor contagioşi sunt individuale, iar asta înseamnă că şansele de a contracta vreo
boală sunt mai scăzute. Nu în ultimul rând, bugetul alocat igienizării în spitalele private este pe măsura
tarifelor pe care le percep.