Metoda - PIRAMIDA

Tehnică de învăţare utilizată în cadrul activităţilor de grup, care facilitează interacţiunea între
membrii grupului şi urmăreşte implicarea tuturor în diferite etape ale activităţii.
Denumirea metaforică a tehnicii provine din maniera în care se finalizează sarcina de lucru
realizată prin însumarea activităţii fiecărui membru al grupului de participanţi (baza piramidei
reprezintă efortul tuturor membrilor grupului, iar vârful este rezultatul final al acţiunii întreprinse).
Metoda se aplică în contexte care necesită analiza unei situaţii care necesită luarea unei
decizii, iar fazele de lucru sunt: individual, în echipă şi colectiv.
Etapele desfăşurării activităţii sunt:
- etapa introductivă;
- etapa lucrului individual;
- etapa lucrului în echipă (două persoane);
- etapa lucrului în subgrupuri (minim patru, cinci persoane);
- etapa prezentării soluţiilor identificate la nivel de grup;
- etapa luării deciziilor;
Într-o primă etapă, profesorul expune datele problemei, după care participanţii lucrează în
mod individual pentru formularea unei soluţii, timp de cinci minute. Elevii pot nota şi eventualele
întrebări legate de conţinutul evenimentului analizat. Se formează echipe de lucru, de câte doi, în
cadrul cărora se discută rezultalele pe care le-a identificat fiecare, iar profesorul solicită apoi
răspunsuri la întrebările formulate în mod particular de către participanţi şi, dacă este cazul, se
notează altele noi. Reuniunea în grupuri mai mari presupune alcătuirea a două grupe relativ egale
ca număr de participanţi, compuse din celelalte grupe mai mici. Raportarea soluţiilor în colectiv
este o etapă care se realizează prin reunirea celor două grupe de lucru şi prezentarea ideilor emise.
Conluziile rezultate în urma prezentării activităţii grupelor sunt notate pe tablă pentru a fi vizibile
tuturor participanţilor, care în final decid împreună cu profesorul soluţia cea mai eficientă pentru
contextul propus.
Tehnica piramidei dezvoltă încrederea participanţilor în propriile abilităţi şi competenţe
prin testarea ideilor emise individual, apoi în grupuri mici şi în colectiv. Dezvoltă spiritul de
echipă, abilităţile de comunicare, toleranţa faţă de opiniile celorlalţi, capacitatea de a accepta
puncte de vedere diferite.
Limitele tehnicii se manifestă în momentul când profesorul trebuie să evalueze rezultatul
obţinut de participanţi, în sensul că este dificil de cuantificat contribuţia individuală a fiecărui
participant, aspect specific tuturor activităţilor de grup.