MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII

A REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă „ din municipiul Chișinău

Program de studiu Pedagogia în Învățământul Preșcolar

FIŞADE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

Prof. Univ. Aliona Ohrimenco

Realizat: Calara Claudia Iuliana

Studentă grupa 306 f/r
Numele şi prenumele copilului: CC
Date generale despre copil si familia sa
1. Date biografice despre copil:
 Data si locul nasterii : 18.04.2019
 Adresa: comuna G. ,judeţul B.
2. Data medicala:
 Sarcina: fără probleme deosebite;
 Naştere: normală;
 Dezvoltare fizică: normală (înălţime şi greutate corespunzătoarevârstei);
 Starea sănătăţii: bună (nu a suferit boli sau traumatisme care să îiafecteze dezvoltarea fizică
și psihică)
3. Date despre familia copilului:
Structura familii: tata, mama, frati (1) , bunici ;
4. Profesiunea parintilor:
Tata.: contabil;
Mama: învăţătoare;
5. Condiții de locuit:
-foarte bune*bună
-satisfacatoare
-nesatisfacatoare
6. Climatul educativ în familie:
-relații interfamiliale:
Relaţiile dintre părinţi, dintre părinţi, copii şi bunici sunt bune , organiza mancat ,bazate pe
dragoste și înțelegere, sunt favorabile creșterii și dezvoltării echilibrate a copilului. Există o
atmosferă destinată și o preocupare deosebită a părinţilor pentru dezvoltarea copilului din
toate punctele de vedere.
-cine se ocupa în mod special de copil: Mama tata fraţi bunici alte persoane
-comportamentul educațional al părinților față de copil:corect incorect
-alte aspecte semnificative:
Condiţiile materiale şi igienico-sanitare sunt bune.
7. Comportamentul copilului in familie:
Foarte bun chifla satisfăcător nesatisfăcător

Activitatea copilului in grădiniţă

1. Jocuri preferate de copil:
-jocuri de creație cu subiecte și roluri;
-jocuri de constructie;
-jocuri logico-matematice;
-jocuri de mişcare şi caracter sportiv.
2.Conduita copilului in grădiniţă:
 Și-a însușit deprinderile de comportare civilizată, le aplică în relaţiile cu adulţii şi copii;
 Și-a însușit deprinderile de comportare civilizată, dar le aplică numai faţă de adulţi;
 Conduită nu este constantă;
 Nu și-a însușit deprinderile de comportare civilizată;
3.Concordanța între comportarea copilului în familie și în grădiniță:
-există concordanţă;
-nu există concordanţă;
4. Modul de îndeplinire a sarcinilor:
 Îndeplineşte sarcinile întotdeauna ;
 Îndeplinește uneori sarcinile
 Îndeplinește sarcinile dacă se insistă;
 Refuză îndeplinirea sarcinilor;
5. Adaptarea la mediul din grădiniță:
-sa adaptat ușor;
-greu adaptabil;
-inadaptabil.
6. Rolul pe care îl îndeplinește în grupul de joc:
-preferă rolul de conducător;
-preferă să fie condus;
-trece cu uşurintă de la un rol la altul.
COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII PSIHICE
Motricitatea:
-are o motricitate fină dezvoltată, coordonarea ochi –mână este bine dezvoltată;
-rezistenţă la efort fizic bună;
-mişcările pot fi uşor transferabile şi aplicabile în noi situaţii, fiind din ce în ce mai
diferenţiate, mai fine;
-are formate priceperi și deprinderi complexe care îi permit să se descurce în situaţii diferite;
-execută orice mișcare cu condiția să nu implice efort fizic prea mare ;
-mişcările se transferă cu uşurinţă de la o mână la alta fără a fi nevoie de o învăţare specială;
-execută cu plăcere exerciții de educație fizică și participă cu entuziasm la întrecerile
organizate în grădiniţă;
-din punct de vedere motric se apropie de exigenţele stadiului următor.
Voinţa:
-sa dezvoltată funcţia reglatoare a cuvântului şi foloseşte în diferite situaţii indicaţiile verbale;
-își propune scopuri și se străduiește să le atingă;
-se autoreglează bine în activități de învățare și creație desfășindivid urat sau în grup.
-se manifestă reglajul voluntar în raport cu normă sau comportament morale, rolul de frână al
voinţei (nu este bine să....., nu este frumos .....)
Pecepţia:
-face discriminari vizuale fine;
-distinge calitățile de formă, mărime, culoare ale diverselor obiecte prezentate;
-folosește corecte cuvintele care semnifică raporturi spațiale (sus, jos, aproape, departe,
aici,dreapta, stânga) și se orienteză bine în spațiu;
-se orientează bine în timp, corect noțiunile: azi, ieri, mâine, ziua, dimineaţă,prânz, seară.
-percepția lucrurilor este încă globală, văzul observând întregul încă nedescompus;
Reprezentările:
- ceea ce desenează este dispus unul lângă altul pe o linie orizontală ;
- respectă proporțiile, astfel cum ar fi corect mărimile obiectelor și maeu ales relațiile dintre
ele;
- în desene face abstractie de elemente care nu au importanță pentru subiect, fapt care face ca
desenele ei să fie ceva mai sărăcăcioase;
- elementele constitutive ale desenului prezinta independenta unele in raport cu altele ,nu se
suprapun;
- nu respectă perspectiva, toate sunt puse în același plan.
Atenția:
-urmărește atentă propria activitate cât și unele aspecte din ambianță (a crescut volumul
atenţiei);
-poate în același timp să observe ceva și să asculte explicațiile educatoare (mobilitatea
atenţiei);
-se manifestă atenția voluntară (continuă rezolvarea unei sarcini până la atingerea scopului,
întârziind trecerea la alte solicitări);
-perioada de concentrare și stabilitate a atenției a crescut la 25-30 de minute în funcție și de
caracteristicile activității, noutatea și caracterul ei stimulativ, materialul didactic folosit.
Limbajul şi comunicareea:
-are un vocabular bogat, cu o adaptabilitate deosebită la împrejurări;
-manifestă o adevărată plăcere de a-şi însuşi cuvinte noi ;
-folosește „clișee verbale” preluate din vorbirea adulților;
-preferă diminutivele și le frecvente;
-se exprimă corect din punct de vedere gramatical (o mare importanță şi modelele verbale ale
familiilor şi anturajului apropiat al copilului);
-are capacitate de verbalizare crescută (povestește tot ce face,vede sau aude);
-implică vorbirea în tot ce face ; vorbeşte în timp ce desenează, se joacă sau
chiar povestește (flexibilitate verbală);
-foarte comunicativă
Gândirea:
-are caracter operatoriu: răspunsurile la solicitări sunt coerente, stabile, cerințe și
independente de implicare eu-lui în situaţii;
-nivelul operaţiilor gândirii se află la nivel concret, legat de acţiuni obiectuale;
-raţionamentul folosit este cel inductiv, progresiv, de la cauza spre efect, de la condiţii spre
consecinţe;;
-gândește corect conservarea cantității;
-gândirea a început să fie rațională;
- se manifestă reversibilitatea gândirii sub forma inversăiunii și compensării;
-are putere de deducție imediată: poate efectua anumite rațiuni de tipul „dacă......, atunci”, cu
condiția să se sprijine pe obiecte concrete sau exemplu;
-nu depăşeşte concret imediat decât din aproape în aproape,extinderi limitate, asociații locale;
-intelectul are o singură pistă; nu întrevede alternative posibile, posibilul se suprapune datele
concrete;
Memoria:
-întipărirea involuntară și voluntară este rapidă;
-are o capacitate bună de stocare a infomațiilor;
-memoria de lungă durată este bună;
-memoria este legată de concret, copilul memorează tot ce observă ,ce vede ce aude, ce
discută cu adulţii, poveşti, cântece, poezii;
-perioada păstrării este foarte mare, copilul reuşind să redea evenimente petrecute cu mult
timp înainte;
-reproduce ușor momente care au impresionat-o, poezii, întâmplări;
-memorează textual replicile personajelor din poveşti;
-reţine cu uşurinţă, dacă activitatea se desfăşoară sub formă de joc sau de acord;
Imaginatia:
-are imaginație bogată, legată și stimulată de trăirile sale afective: bucuria, plăcerea (cadori
primite de la Moş Crăciun, jucăriile sale) dar și frica , spaima ( frica de întuneric, de
necunoscuţi);
-imaginaţia este strâns legată de percepţie şi experienţă concretă: desene animate, activități
cotidiene;
- îmi imaginează și creează multe lucruri deoarece nu cunoaște suficient relaţiile dintre
obiecte şi fenomene;
-pentru a evita o pedeapsă, minte și creează un scenariu pentru a fi crezută;
Afectivitate:
-îşi iubeşte foarte mulţi părinţi şi bunicii;
-este foarte atașată de educatoare;
-trăirile afective îi sunt influenţate de memoria afectivă;
-trăiește crize de prestigiu când este mustrată în public;
-nu doreşte recompense, laude nemeritate, chiar dacă situaţia oface să sufere;
-bucuriile, realizările, realizările sunt „trăite” intens;
-îşi stăpâneşte plânsul în public când se loveşte;
-evită mângâierile mamei în prezenţa copiilor de la grădiniţă ;
- nu îi mai plac formele de alint cu care i se adreseazaază părinţii („sunt mare „);
-îşi iubeşte fratele, are grijă de el ,îl ocroteşte;
-manifestă preferinţe faţă de anumiţi copii în a se juca sau împrieteni cu ei;
CONDUCTĂACOPILULUI ÎN CLASĂ
Conduita la lecție:
- atentă, participă activ,este interesată, dorește să se afirme;
Purtarea in general :
-corectă, cuviincioasă, fără abateri comportamentale;
CONDUCTĂAÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALAACOPILULUI
Participantea viata de grup:
-activă, sociabilă, comunicativă, stabilește ușor relații, bună organizatoare a grupului.
Imaginea sau opinia colegilor despre copil:
-bună colegă, săritoare la nevoie, te împrieteneşti uşor cu ea;
TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
Temperamentul:
-exteriorizat, energic, vioi, echilibrat, uşor adaptabil,vorbăreţ
Rezistente la dificultăți:
-rezistentă la solicitari.
Trăsături de caracter:
Sociabilitatea, capacitatea de comunicare, spirit de sinceritate, respect faţă de adulţi, politeţe,
spirit de ordine, hărnicie, respect pentru munca, sârguinţă, corectitudine, spirit de iniţiativă,
disciplină, perseverenţă, modestie, stăpânire de sine, încredere în propriile puteri, curaj .
Concluzii:
1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului şi cu pregătirea pentru
școală:
-copilul este dezvoltat normal fizic și psihic și este apt pentru şcolarizare şi realizarea
cerinţelor şcolare la nivelul exigenţelor formulate de programă.
2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul:
-cunoașterea capacităților copilului, a performanțelor realizate, evidenţierea progreselor
realizate de la o etapă la alta ;
-realizarea unui program de pregătire adecvată posibilitățilorr copil, fără solicitări sau eforturi
în salt, cu sarcini precise ,bine definit;
-crearea unui climat de liniște, calm, încredere în forțele copilului, pentru obținerea unui
randament școlar pe măsura capacităților sale;
-sauganizarea eficientă a timpului de studiu;
-folosirea strategiilor diferenţiate după investigarea prealabilă a nivelului de dezvoltare
intelectuală, a socializării și a volumului de cunoștințe , pentru a se adaptează solicitările
educative la nivelul și ritmul dezvoltării, spre a se stimula dezvoltarea maximală a
disponibilităţilor latente.