Negocierea semnificației și a relației

cu interlocutorul

ex 1 a: Participanții la dialog sunt: Tom, Sid și mătușa Sally.

1 b:Tom povestește cum l- au ajutat, el și Sid, pe negrul Jim să se elibereze.

1 c: - Tom fură multe lucruri din casa tușei Sally;

- Desenează coșciuguri și alte poze;

- Au scris scrisori anonime din partea tâlharilor;
- Au săpat tunelul din colibă;
- Au construit o plută.

1 d): Mătușa Sally l- a rugat pe Tom să povestească istoria eliberării lui Jim.

1 e):Eu cred că Tom nu ar fi trebuit să fie mândru și fericit pentru ceea ce a făcut,
deoarece putea să pățească ceva rău.

1 f): Mi- a fost greu să înțeleg ce a povestit Tom, deoarece au fost prezentate multe
informații, multe amănunte care puteau lipsi și uneori Tom s- a exprimat neclar și
incorect.

1 g): Tușa Sally este surpinsă, uimită, ba chiar îngrozită de ceea ce aude din gura
copiilor, apoi li se adresează celor doi cu unele cuvinte precum ,, împielițațilorʼʼ,
ceea ce scoate în evidență că băieții au supărat- o extrem de tare și le promite
bătaie după ce se vor însănătoși.

1 h): Tom vâzând reacția mătușii se îndârjește și povestește mai dinamic

( accelerat) cele trăite.

1 i): Diferența de atitudine dintre Tom și tușa Sally se datorează faptului că băiatul
credea că a făcut ceva bun, de care trebuia să fie mândru, pe când mătușa vede
acest fapt ca pe ceva foarte periculos, rău.
 Def Comunicarea orală- se aseamănă cu o negociere dintre vorbitor și
ascultător ( înterlocutor) prin care se asigură înțelesul semnificațiilor.

Reguli de care trebuie să ținem cont:

1) Cantitatea informației: să spună cât li se cere;

2) Calitatea informației: să spună ceea ce li se cere; să facă afirmații pt care au
dovezi, care sunt reale ( adevărate);
3) Relevanța informației:să vorbească despre subiectul& tema propusă, fără să
ofere amănunte;
4) Maniera în care transmitem informația: să se exprime clar, corect, coerent,
ordonat și să respecte regulile gramaticale.

Obs. Un lucru important este politețea, care presupune armonia relației dintre
interlocutori, pentru că ține seama de atenția acestora, de interesul lor sau de stările
afective ale acestora.

Ex 2, pag 51

I- E

II- B

III- D

IV- F

 MODALITĂȚI DE REALIZARE A ARMONIEI ÎN RELAȚIA CU

INTERLOCUTORUL:
 Cooperarea cu interlocutorul;
 Exprimarea simpatiei& a admirației față de acesta;
 Aprobarea interlocutorului în tot ce se spune&ce face&ce este;
 Anticiparea rezultatului favorabil al comunicării prin structuri de tipul: Ce
încântat&încântată aș fi să știu că ai face și tu la fel! Sunt sigur&sigură că
mă înțelegi&înțelegeți!
 Exprimarea rezervei față de interlocutor;
 Folosirea pronumelor de politețe;
 Exagerarea valorii pe care o are interlocutorul prin structuri de tipul: Doar
știți cât de apreciată este bunătatea ta& dumneavoastră! Întotdeauna am fost
impresionat&impresionată de pasiunea ta& dumneavoastră pt acest subiect;
 Falsa modestie, de exemplu: Deși îmi place și mie să citesc, niciodată nu am
putut să vorbesc cu atâta pasiune despre un roman.
Temă: ex 3, pag 52