BALTAGUL- Mihail Sadoveanu

„Baltagul”, de Mihail Sadoveanu este un roman complex, întrucât se încadrează

în varii categorii. Astfel, el este un roman realist, mitic, social, tradițional si
inițiatic . Publicat pentru prima dată în anul 1930, „Baltagul” a fost denumit de
către criticul literar George Călinescu „poem al naturii și al sufletului omului
simplu, o «Mioriță» în dimensiuni mari”.
O prima trasatura a acestuia consta in faptul ca actiunea este structurata in functie
de doua planuri narative: unul realist si unu mitic. Coordonata realista a
structurii romanului se refera la calatoria pe care Vitoria Lipan, la aflarea
adevarului si la descrierea satului moldovenesc. Planul mitic are in centru miturile
din care s-a inspirat autorul, precum si sensul ritualic al gesturilor Vitoriei. Cel mai
important mit care sta la baza structurii acestui roman este mitul mioritic, fapt
subliniat si de motto-ul pe care il alege autorul pentru opera sa: ,,Stapane, stapane/
Mai cheama s-un cane…’’ . Acest mit include modul de intelegere a lumii de catre
personaje, traditiile pastorale, dar si comuniunea om-natura. Alt mit identificat in
tructura romanului este mitul egiptean al lui Isis si Osiris.
O a doua trasatura a realismului este perspectiva narativa. Naratiunea se face la
persoana a III-a: ,,’Pe tigan l-a invatat sa cante cu cetera’’, iar naratorul
omniprezent si omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si
observatiei, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Intreaga calatorie pentru
aflarea adevarului ne este prezentata de acest narator intr-un mod neimplicat,
impersonal si credibil. Viziunea dintai apare prin procesul de focalizare zero.
Tema romanului surprinde drumul parcurs de Vitoria Lipan pt. aflarea
adevarului dupa moartea sotului ei, urmata de pedepsirea vinovatilor. De
asemenea, se regaseste si alt teme ale operei sadoveniene si anume: natura, iubirea,
viata pastorala, calatoria.
O prima scena relevanta pt. tema tesxtului este pregatirea Vitoriei pt.
calatorie. Inaintea plecarii, Vitoria se supune unui ritual de purificare: tine post
negru dousprezece vineri. Mai mult, merge cu fiul ei la biserica pt. a se inchina la
sfanta Ana si vinde diverse lucruri pt. a face rost de bani de drum. Ulterior, se duce
la Piatra-Neamt, pt. a consulta autoritatile si, nu in ultimul rand, sfinteste baltagul
care ii va aparatine lui Gheorghe.
O a doua scena relevanta pentru tema textului este identificarea si pedepsirea
criminalilor lui Nechifor. La parasta, Vitoria conduce din fundal, cu inteligenta si
tenacitate, ancheta care duce la dezvaluirea si pedepsirea vinovatilor.
Reconstituirea fidela a scenei crimei surprinde pe toata lumea, chiar si pe ucigasii
Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Unul dintre motiv, este lovit de Gheorghita cu
baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu. Bogza insa isi recunoaste vina si ii
cere scuze Vitoriei. Ea ii raspunde foarte rece : ,,Dumnezeu sa te ierte”.
Un element de structura relevant temei textului este titlul. Acesta anticipeaza
destinul tragic al lui Nechifor si calatoria necesara aflatii adevarului, dar si ideile
dreptatii si razbunarii, care vor fi infaptuite de Gheorghita cu baltagul tatalui sau.
Acesta este un instrument de maxima importanta pe care Vitoria il pregateste pt.
calatorie, sfintindu-l .
Un al element este incipitul textului. El descrie o teorie populara, supusa uneori
de Nichita Lipan la nunti si cumetrii care pune in relatie destinul individual al
acestuia reprezentat de moldoveni, cu destinul altor neamuri. Prin disparitia lui
Nechifor, ,,randuiala’’ , adica ordinea cosmica, a fost distrusa. In opera
sadoveniana, natura se reflecta in om, deoarece tragedia este anuntata de
schimbarea starii naturii: ,,Vitoriei i se paru ca brazii sunt mai negru decat de
obicei’’ ,vremea se tulbura, iarna vine mai repede .
In concluzie, romanul ,,Baltagul”, de Mihai Sadoveanu, apartine realismului
mitic datorita faptului ca are o structura polimorfa, datorita imbinarii planului
realist ce cel mitic. Opera subliniaza teme precum: natura, iubirea, viata pastorala,
calatoria.