Lucru individual nr.

1
Tema: Profilul psihologic al persoanei cu tendinţe nevrotice
Realizat:Țurcan Lucia, studentă anul I, ps. clinică
Profesor: V. Calancea, dr., lect. univ.

Profilul psihologic al persoanei cu tendinţe nevrotice

Date de identitate ale subiectului:
Numele: Ana U.
Vârsta: 35 de ani, 15.02.1988
Sex: Feminin
Adresa: Chișinău, Al.I-25
Ocupaţie: Programator în informatică
Studii: superioare
Statut marital: necăsătorită
Întrebarea de referință pentru care se face evaluarea psihologică:
Motivul pentru care se prezintă:
Ana s-a prezentat la terapeut deoarece se simte adesea neliniștită și îngrijorată în legătură cu
lucruri din viața ei. Este îngrijorată de faptul că nu găsește plăcere în activitatea ei, nu are un
partener de viață, și multe alte preocupări legate viața ei cotidiană.
Aceste îngrijorări îi afectează somnul (noapte se trezește din 30/40 min la fiecare oră, aude
toate zgomotele ce se petrec în casă, înainte să adoarmă sute de gânduri îi apar în cap cu referire
la cine este, care este menirea ei, ce viitor o mai aștepă etc.) și o fac să se simtă tensionată și
stresată în mod constant. În plus, ea a observat că și-a pierdut interesul pentru activitățile care o
făceau fericită în trecut (nu mai lecturează cărți, nu pictează, petrece cel maim ult timp în pat) și
că s-a izolat treptat de prieteni și familie (evită să vorbească cu părinții la telefon, atunci când
aceștia sună prefer să nu răspundă, deoarece știe că aceștia o întreabă de viața personală, de
modul în care se simte, cum merg lucrurile la ea, acest lucru pentru ea nu este un subiect ușor de
abordat, de asemenea refuză în mod constant de a se întâlni cu prietenii). În timpul liber ea nu
mai iese cu pritenii, petrece tot timpul singură acasă, în weekend stă toată ziua dor în pat.
Informații ce țin de istoria personală a cazului:
Mediul social de origine:
Ana a crescut într-o familie relativ stabilă dintr-un sat din sudul Moldovei. A avut doi părinți
iubitori, protectori, care îi acordau atenție, dar ambii părinți au avut așteptări ridicate în ceea ce
privește performanța academică a Anei. Este al treilea copil în familie, are un frate mai mare și o
surioară mai mica. De-a lungul copilăriei, Ana a fost introvertită, petrecea mai mult timp acasă,
era pusă de părinți să studieze anumite ore apoi să ajute la treburile casnice. De-a lungul anilor
de studii la gimnaziu, apoi la liceu ea a reușit să obțină întotdeauna rezultate academice foarte
bune. A avut mereu o relație bună cu fratele ei, chiar dacă uneori simțea că părinții mereu îi
compară în cee ace ține rezultatele academice și succesul în viitor.
Evaluarea profesională:
Ana a absolvit facultatea și masteratul și s-a angajat ca progomator în informatică, într-o
companie din Chișinău. De la primele luni de muncă ea a a fost recunoscută pentru competența
sa. Cea mai mare perioadă de timp se simțea fericită și mândră de rezultatele ei, de performața sa
în muncă și venitul pe care îl avea. De ceva timp ea a început să se simtă copleșită de stresul la
locul de muncă și de presiunea din partea șefului de a performa în mod constant la cel mai înalt
nivel. Ana, are tot mai multe îngrijorări ce ține de performanța sa la locul de muncă și dacă poate
să satisfacă toate cerințele și așteptările celor din jur.
Hobby-uri:
Ana are diverse hobby-uri, pictura pe pânză, coase în biser, cititul, care îi oferă o modalitate
de a se relaxa. Cu toate acestea, în ultimul timp, a renunțat la aceste activități din cauza
presiunilor profesionale și stării de oboseală care o compleșește în ultima vreme. Remarcă că nu
mai gășește timp pentru activitățile care înainte erau o plăcere pentru ea, ia uneori în loc să
citească sau să facă o activitate preferă să stea.
Mediul social actual:
Ana locuiește într-un apartament de sine stătător, în oraș. Are câțiva prieteni apropiați, dar a
devenit tot mai izolată social, și nu mai comunică cu pritenii așa cum o făcea înainte, în schimb
preferând să petreacă timp singură pentru a evita situațiile stresante. Relația sa de cuplu s-a
încheiat în urmă cu câțiva ani, de atunci nu i-a reușit să mai lege o altă relație, dar nici nu pare a
fi predispusă. Nu răspunde bărbaților care îi scriu, evită să intre în contact cu oricine de sex
masculin. Era convisă că fostul său partener o să fie soț și tatăl copiilor ei, dar faptul că acesta a
lasat-o a afectat-o extrem de mult. Se simțea vinovată pentru faptul că nu a reușit să-l țină lângă
ea, căuta motivele de ce nu era ea potrivită pentru el, își căuta mereu defectele și le caută și în
present. Se consider lipsită de noroc, iar viața este o povară pentru ea.
Simptome fizice:
Dureri de cap (cel puțin de două ori pe săptămânp), dureri de stomac, greață.
Istoric medical:
Ana nu are istoric medical semnificativ, a avut câteva plângeri legate de durerile de cap pe
care le avea, astfel a solicitat mai multe controale medicale, în urma cărora a primit confirmarea
faptului că nu are o problema medicala si i s-a recomandat consultarea unui psiholog și a unui
psihiatru.
Istoric psihiatric:
Nu a urmat niciodata o medicație anxiolitică.
Simptomele prezentate de Ana se pot corela cu criteriile de diagnostic ale Tulburării de
Anxietate Generalizată DSM-5:
 Grijile excesive: Ana experimentează îngrijorări excesive și dificil de controlat cu privire la
diverse aspecte ale vieții sale, inclusiv viitorul său, performanța sa la locul de muncă și starea
sa generală de bine.
 Tensiune fizică: Ea a dezvoltat simptome de tensiune fizică, cum ar fi stresul și presiunea
constantă, care au dus la scăderea calității somnului ei (somn întrerupt).
 Teamă de viitor: Ana se concentrează adesea pe temeri legate de viitor și gânduri
catastrofice cu privire la ce ar putea merge greșit.
 Evitarea situațiilor stresante: A început să evite activitățile pe care le iubea în trecut,
precum pictura și cititul, din cauza presiunilor profesionale și a anxietății, de asemnea evită
convorbirile cu părinții și ieșirile cu prietenii.
 Izolare socială: S-a izolat treptat de la prieteni și familie, preferând să petreacă timp singură
pentru a evita situațiile stresante.
În continuare ne-am propus să aplicăm trei teste pentru a evalua starea subiectului și dacă
acesta manifestă sau nu anxietate și pentru a putea confirma acest lucru și simptomele pe care le
manifestă subiectul.
Metode și tehnici psihologice utilizate:
1. Scala Hamilton pentru anxietate (Ham - A)
2. Inventarul Beck de Anxietate (Beck Anxiety Inventory – BAI)
3. Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung (The Self-Rating Anxiety Scale Zung-SAS)
Am utilizat scala Hamilton pentru a evalua simptomele de anxietate a persoanei în
diferite situații și pentru a obține o imagine detaliată a nivelului de anxietate pe care o deține
subiectul. Inventarul Beck l-am utilizat pentru a evalua nivelurile de anxietate ale persoanei și
pentru a identifica principalele domenii în care aceasta resimte disconfort. Scala lui Zung-SAS
am folosit-o pentru a evalua nivelurile de anxietate și pentru a oferi informații despre aspectele
specifice ale anxietății cu care se confruntă persoana. Aceste chestionare le-am utilizat în
evaluarea psihologică pentru a oferi o măsură obiectivă a anxietății persoanei.
Observații relevante din timpul examinării:
 Subiectul pe parcusrul examenului psihologic pare neliniștit. În timpul realizării
chestionarelor pare nehotărâtă și mereu concretizează întrebările. Am observat că avea mâinile
ude și transpirații neobișnuite. Mi-a relatat că avea bătăile inimii destul de rapide, avea senzația
că îi poate sărea inima din piept. Persoana vorbea destul de rapid, și chiar a avut tendințe de
bâlbâială atunci când încerca să relateze ceva, cel mai probabil din cauza agitației. Avea
momente de agitație, dădea des din picior, de asemenea își pocnea degetele de la mâini.
Subiectul nu putea menține și evita contactul vizual.
Rezultatele la testele psihologice:
1. Scala Hamilton pentru anxietate (Ham – A) = 35 (anxietate severă)
 Dispoziție anxioasă -4
 Tensiune -4
 Fobii – 3
 Insomnie – 4
 Simptome cognitive – 4
 Stare depresivă – 4
 Simptome somatice musculare – 3
 Simptome somatice senzoriale – 4
 Simptome cardio-vasculare – 3
 Simptome respiratorii – 2
 Simptome gastro-intestinale -2
 Simptome genito-urinare – 3
 Simptome vegetative – 3
 Comportamentul la interviu – 3

2. Inventarul Beck de Anxietate = 62 (anxietate severă)

3. Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung SAS = 57 (nivel înalt de anxietate)
Interpretarea rezultatelor:
În urma analezei rezultatelor testului - Scala Hamilton pentru anxietate (Ham – A) punctele
acumulate ne indică o anxietate severă. Astfel, subiectul în general manifestă îngrijorare, este
iritabilă. De asemenea uneori are sentimente de tensiune, se simte în general obosită, de
asemenea are incapacitatea de a se relaxa. Subiectul are situații când plânge usăor, uneori fără
motiv. Manifestă frică față de necunoascut, întâmpină dificultăți la adormire, și are somnul
întrerupt. Din simptomele cognitive manifestă dificultăți de a se concentra și manifestă lipsă de
interes, tristețe. Din simptomele somatice senzoriale uneori are vedere încențoșată și are senzații
de slăbiciune. Simptomele cardio-vasculare prezente sunt palpațiile și durerile în piept.
În urma analezei rezultatelor testului - Inventarul Beck de Anxietate punctele accumulate
indică o anxietate severă. Persoana a completat testul cu un nivel extrem de ridicat de anxietate
percepută. Acest lucru poate sugera că simptomele de anxietate afectează profund calitatea vieții
și funcționarea zilnică. Anxietatea severă poate interfera semnificativ cu capacitatea persoanei de
a lucra, de a menține relații interpersonale sănătoase și de a se bucura de viață.
În urma analezei rezultatelor testului - Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung SAS, am
depistat că subiectul deține un nivel înalt de anxietate. Scorul total obținut pe Scala lui Zung este
semnificativ de mare și se încadrează în intervalul de anxietate severă. Acest lucru poate indica
un nivel intens de anxietate percepută.
În urma interpretării rezultatelor celor trei teste, nivelul înalt de anxietate indică o prezență
intensă și semnificativă a simptomelor de anxietate. Acestea pot include gânduri recurente legate
de pericole sau griji, senzații intense de frică, neliniște persistentă și simptome somatice cum ar
fi palpitații sau tensiune musculară. Simptomele anxietății îi afectează calitatea vieții și
funcționarea zilnică a persoanei.
Sumarizare:
Subiectul a fost evaluat și diagnosticat cu anxietate severă, în baza simptomelor intense și a
impactului semnificativ asupra funcționării zilnice.
Recomandări:
Fiecare persoană este unică, iar planul de tratament pentru anxietate severă ar trebui să fie
adaptat la nevoile individuale. Astfel, este important ca aceste recomandări să fie discutate cu un
psiholog, care poate oferi îndrumare și sprijin specific în funcție de situația personală a
persoanei.
Ofer următoarele recomandări:
1. Terapie psihologică: Terapia este un tratament eficient pentru anxietate. Un psiholog
ar putea la sigur să ajute subiectul să depășescă acestă etapă din viața lui și să mergă mai departe.
Aș recomanda terapia cognitiv-comportamentală, deoarece este des utilizată pentru a ajuta
persoanele cu anxietate severă să înțeleagă și să schimbe modelele de gândire și comportament
care contribuie la anxietate.
Terapia poate ajuta la dezvoltarea tehnicilor de gestionare a anxietății și la abordarea
cauzelor profunde ale anxietății. În cadrul terapiei cognitive comportamentale, subiectul va
învață să identifice gândurile care declanșează sau amplifică anxietatea. Acest pas este important
pentru a înțelege ce anume cauzează anxietatea. Subiectul împreună cu terapeutul va reuși să
evalueze gândurile și să identifice gândurile iraționale sau catastrofice care pot amplifica
anxietatea. Prin analizarea gândurilor, se poate ajunge la o perspectivă mai realistă asupra
situațiilor de anxietate și la înlocuiască gândurile iraționale cu gânduri mai echilibrate și
sănătoase. Terapia cognitive-comportamentală poate să ajute persoana să învețe să facă față
stresului într-un mod mai eficient, reducând astfel riscul de anxietate.
Terapia interpersonală poate ajuta la înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor, oferind
suport emoțional și soluționând problemele interpersonale care pot contribui la anxietatea
persoanei. Terapia poate fi eficientă întrucât explorează și abordează modul în care relațiile și
interacțiunile cu ceilalți pot contribui la apariția sau exacerbarea simptomelor de anxietate.
Terapeutul ajută la dezvoltarea abilităților de comunicare sănătoase, astfel încât individul să
poată exprima mai eficient nevoile, temerile și sentimentele sale. O comunicare eficientă poate
reduce tensiunile interpersonale și, implicit, anxietatea asociată. Terapia se concentrează și pe
gestionarea conflictelor în relații. Învățarea modurilor sănătoase de a aborda și rezolva
conflictele poate reduce stresul și anxietatea. Terapia interpersonală poate ajuta individul să-și
crească conștientizarea emoțională, adică să înțeleagă mai bine propriile sale emoții și reacții,
precum și modul în care acestea pot influența relațiile.
2. Exerciții de relaxare: Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă și
yoga, pot fi utile în reducerea stresului și a tensiunii asociate anxietății. Subiectul poate practica
aceste exerciții atât acasă cât și într-un alt grup de persoane.
3. Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică este benefică pentru sănătatea mentală și
poate reduce simptomele de anxietate. Subiectul trebuie să includă exerciții fizice în rutina lor
zilnică, să iasă din zona de confort create, să descopere și exploreze noi activități care îi aduc
plăcere.
4. Suport social: Sprijinul din partea familiei și prietenilor poate fi de mare ajutor.
Discutarea simptomelor de anxietate cu cei apropiați și căutarea sprijinului emoțional poate
reduce izolarea socială. Suportul emoțional poate ajuta la gestionarea stresului emoțional asociat
anxietății. Cunoașterea de către persoană a faptului că există o rețea de oameni care oferă sprijin
poate avea un impact pozitiv asupra stării de bine. Astfel, subiectul ar trebui să reînceapă
discuțiile cu părinții și prietenii, deoarece împărtășirea experiențelor și primirea sprijinului din
partea celor care înțeleg poate fi motivantă. Tot odată alte grupurile de suport oferă un cadru
sigur pentru a discuta despre anxietate și pentru a împărtăși strategii de gestionare.
5. Evitarea factorilor declanșatori: Identificarea și evitarea factorilor declanșatori ai
anxietății.
BIBLIOGRAFIE
1. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/07/15439-PCN20
27820Tulburari20de20anxietate20la20adult.pdf [accesat 18 octombrie, 2023].
2. https://moodle.usm.md/pluginfile.php/249455/mod_resource/content/1/DSM-V.pdf
DSM-V [accesat 18 octombrie, 203].