Studiu de caz 3

Domnul E.P. s-a prezentat la cabinet deoarece îi este teamă să zboare cu avionul şi are o stare de
disconfort intensă ori de câte ori se gândeşte sau este nevoit să zboare cu avionul. În ultima vreme,
starea aceasta s-a amplificat şi doreşte să fie ajutat pentru a îşi controla emoţiile şi a accepta că este
o normalitate să călătoreşti cu avionul.

Date de identificare:

Nume: E.P.

Vârsta: 28 ani

Starea civilă: necăsătorit, într-o relaţie

Copii: nu are

Data examinării: 28.08.2019

Nivel educaţional: a absolvit liceul, după care a făcut facultatea de management

Loc de muncă: manager la o firmă de electrocasnice

Afecţiuni medicale: nu sunt cunoscute

Motivul prezentării:

Stare de anxietate, tulburări ale somnului şi o stare de agitaţie interioară pe care subiectul nu o
poate controla şi îi afectează capacitatea de a-şi desfăşura munca.

Prezentarea cazului:

De când a fost avansat în funcţie pe postul de manager, acum 6 luni, i-au fost atribuite mai multe
sarcini la locul de muncă, printre care şi delegaţii în alte ţări, o dată pe lună. E.P. afirmă că de câţiva
ani încoace, a evitat să călătorească cu avionul, din cauza anxietăţii provocate numai la gândul unui
zbor. A zburat o dată împreună cu familia lui când avea vârsta de 13 ani, zborul fiind unul foarte
neplăcut, cu turbulenţe care au creat multă panică în rândul pasagerilor. De atunci, mereu a găsit o
alternativă care să elimine zborul cu avionul când venea vorba de călătorit, alegând varianta de a se
deplasa cu maşina, autocarul sau chiar cu trenul.

Starea de nelinişte s-a accentuat la aflarea veştii că va fi nevoit să zboare o dată pe lună pentru a-şi
desfăşura munca şi în străinatate. În aproape fiecare seară, a început să aibă dificultăţi în a adormi,
din cauza gândurilor care survin, însoţite de reacţii fiziologice precum: bătăi accelerate ale inimii,
transpiraţie la nivelul palmelor, câteodată dureri de cap. Frazele care îi vin în minte sunt, conform
spuselor lui: “sigur de data aceasta se va întampla ceva rău, nu voi ajunge acolo teafăr şi nevătămat”,
urmată de “ nu inţeleg de ce îmi este teamă, dar nu pot controla această senzaţie care încearcă să
mă prevină că nu voi fi în siguranţă în avion”. Deşi a încercat să găsească explicaţii plauzibile şi să se
autosugestioneze că este absolut normal să zbori cu avionul, nu reuşeşte să se liniştească nicicum.

A ales să vină la psiholog deoarece ar vrea să îşi depăşească această frică, pentru a nu pierde locul de
muncă, care îi place şi îi aduce multe beneficii. “Aş încerca orice, doar să scap de starea asta care nu
îmi dă pace şi mă opreşte din a-mi executa sarcinile liniştit şi fără emoţii”. În plus, a fost anunţat
recent de către directorul firmei că postul lui poate fi ocupat oricând de altcineva, dacă nu îşi
execută sarcinile conform cerinţelor, ţinând cont de faptul că a făcut unele erori în ultima vreme,
care au fost sesizate de către conducere.

ANAMNEZĂ:

Starea sănătăţii în copilărie: bună, fără probleme deosebite

Şcolarizare: a absolvit un liceu foarte bun, iar la facultate a avut note foarte ridicate, beneficiind de
bursă pe tot parcursul acesteia

Istoric ocupaţional: a început să muncească pe un post de agent de vânzări, după care a fost avansat
pe funcţia de manager, datorită implicării şi a conştiinciozităţii sale

Situaţia financiară actuală: foarte bună

Starea sănătăţii actuale: bună, fără afecţiuni medicale

Condiţii de trai actuale: bune, singurul stresor fiind anxietatea predominantă în ultima perioadă

Petrecerea timpului liber: este foarte sociabil, îi place să se întâlnească adesea cu grupul său de
prieteni, în cadrul căruia se simte foarte relaxat

Dispoziţie predominantă actuală: calmă, însoţită de anxietatea recentă

Caracter: extrovert, comunicativ, simţul umorului dezvoltat, activ, conştiincios

Afecţiuni/tulburări mintale în familie: absente

Atitudini şi norme:
- Atitudine față de ceilalţi: corect, sociabil
- Atitudine față de sine: mândru de reuşitele sale, respect de sine
- Atitudine față de sănătate și propriul corp: nu este foarte grijuliu cu sănătatea sa, ia
măsuri doar atunci când se simte foarte rău (ca şi in cazul de faţă)
Obiceiuri:
- în ultima vreme, nu acordă foarte mare atenţie regimului alimentar, mănâncă dezordonat, mai
mult seara
- face mişcare cel putin de 2 ori pe săptămână
- consumă alcool când iese cu grupul de prieteni

Instrumente şi metode de examinare clinică utilizate:

 Observaţia
 Interviul clinic
 Anamneza
 Scala de Evaluare Globală a Funcţionării- GAF
 STAI-Y SPIELBEREGER
 HARS-HAMILTON
 Chestionar BECK
 Test atenţie concentrată Toulouse-Pieron
 Testul arborelui- KOCH

REZULTATELE EVALUĂRII CLINICE:

STAI (State-Trait Anxiety Inventory): scorul obţinut la S-ANX (anxietatea ca stare) este scor T 97 şi
indică o stare de anxietate ridicată: nu este calm, este tensionat, încordat, îl îngrijorează nişte
neplăceri posibile, nu se simte confortabil, se simte nervos, agitat, nehotărât, nu se relaxează, este
îngrijorat şi tulburată când se gândeşte la starea lui de sănătate.

Scorul obţinut la T-ANX (trăsăturile de anxietate) este scor T 84,32 şi se manifestă astfel: nu este
bine dispus, se simte nervos, nu este mulţumit, şi-ar dori să fie la fel de mulţumit ca alte persoane,
nu se simte odihnit, nu este calm, simte că se adună greutăţile şi nu le mai face faţă, se frământă din
cauza unor lucruri lipsite de importanţă, îi trec prin minte gânduri care îl tulbură, îi lipseşte
încrederea în puterile lui, simte că nu face cerinţelor vieţii, nu este mulţumit, pune dezamăgirile la
suflet încât nu mai scapă de ele, nu este echilibrat şi când se gândeşte la preocupările şi problemele
de sănătate devine tensionat şi agitat.

HARS-Hamilton: Scorul obţinut de E.P. la acest test este de 20 puncte, ceea ce indică o anxietate
severă. Subiectul prezintă o anxietate dificil de controlat, supărările sunt de fapt prejudicii sau
nedreptăţi majore ce pot antrena probleme viitoare; anxietatea influenţează ocazional viaţa şi
munca pacientului. Fobia lui E.P. face parte clar din viaţa şi munca zilnică a acestuia. Durata somnului
este redusă, somnul este superficial, întregul somn este întrucâtva perturbat. Subiectul nu este sigur
de dificultăţile de concentrare/memorare şi indică jenă musculară (discomfort şi durere), de
asemenea acuză presiune sau înţepături (urechi, piele, ochi) mai mult ca de obicei. Subiectul
prezintă simptome precum tahicardie, palpitaţii, durere în piept, senzaţie de lipsă de putere,
senzaţie de leşin, pulsaţii ale vaselor, dar le poate controla. În ceea ce priveşte simptomele
respiratorii şi cele gastrointestinale, subiectul se îndoieşte de prezenţa lor, sau, cel puţin, nu ştie
dacă acestea sunt diferite de cele normale sau nu. E.P. nu prezintă simptome genito-urinare, însă a
remarcat simptome vegetative pe care le poate controla (gură uscată, paloare, transpiraţie, cefalee
şi piloerecţie). Pe durata interviului, subiectul a fost moderat anxios, îngrijorat de starea sănătăţii
sale.

Chestionar de depresie BECK – scorul obţinut este de 15 puncte, încadrându-se în limita inferioară a
depresiei moderate. Modificările apărute sunt resimţite la mai multe niveluri, în plan somatic
(individul prezintă o preocupare excesivă legată de starea sa de sănătate, tulburări ale somnului,
diferite sentimente şi acuze personale). Subiectul a pierdut câteva kilograme în ultima perioadă,
neavând nici poftă de mâncare. E.P. nu prezintă modificări semnificative la nivel psihic şi
comportamental, însă se simte descurajat de viitor, în cazul lui, din cauza anxietăţii care îi pune
piedici în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă.

Testul de atenţie concentrată Toulouse Pieron- acest test a fost executat în 10 minute, având un
coeficient de 0,975 (clasa IV) şi viteza 34 (clasa IV). Ca şi interpretare cantitativă, E.P. a avut suma
răspunsurilor corecte egală cu 177, iar suma răspunsurilor omise a fost de 5, dintr-un total de 182
răspunsuri probabile. Acest punctaj, însoţit de timpul adecvat de executare, indică un grad de
atenţie concentrată foarte ridicat. Abilităţile de învăţare, adaptarea la sarcină, focalizarea atenţiei,
spiritul de observaţie sunt în parametrii normali, ceea ce sugerează o operativitate crescută a
subiectului, posibilităţi de orientare, flexibilitate şi echilibru. Toate aceste trăsături indică o persoană
capabilă la locul de muncă, capabil să îşi îndeplinească sarcinile cu multă conştiinciozitate şi
concentrare.

Testul arborelui KOCH – Desenul arborelui făcut de E.P. este de dimensiuni destul de mari, are un
frunziş des, ceea ce indică un caracter de tip extrovert. Dimensiunea mărită a acestuia sugerează un
soi de entuziasm compensatoriu, nevoia de a domina şi personalitate uşor rigidă, care refuză
cooperarea cu ceilalţi în vederea realizării unei activităţi. Ca şi situare în pagină, arborele este în
partea stângă, iar toate componentele acestuia (rădăcinile, trunchiul, ramurile, frunzişul) sunt
îngroşate, sugerând prezenţa unei anxietăţi sau angoase. Desenul ca şi perspectivă generală este
unul schematic, alcătuit din linii trasate discontinuu, unele însoţite de umbre, ceea ce evidenţiază o
tendinţă de evitare din partea subiectului, cauzată de o lipsă de siguranţă şi încredere.

Structura axială DSM:

 Axa I: 300.29 Fobie specifică, de tip situaţional (avion)
 Axa II: V71.09 Nici un diagnostic
 Axa III: Nici un diagnostic
 Axa IV: Ameninţare de pierdere a serviciului
 Axa V: EGF 60 (curentă) : simptome moderate, atacuri de panică ocazionale, dificultăţi
moderate în funcţionarea profesională

Criteriile de diagnostic pentru fobia specifică:

A. Prezintă o frică marcată şi persistentă, excesivă sau nejustificată, provocată de prezenţa sau
anticiparea unui obiect sau situaţie specifică (zborul cu avionul, în acest caz)
B. Expunerea la stimulul fobic provoacă în mod constant un răspuns anxios imediat care poate
lua forma unui atac de panică circumscris situaţional sau predispus situaţional
C. Persoana recunoaşte că frica sa este excesivă şi nejustificată
D. Situaţia fobică este evitată sau îndurată cu anxietate sau detresă intensă
E. Evitarea, anticiparea anxioasă ori detresa în situaţiile temute interferează semnificativ cu
rutina normal a persoanei, cu activitatea profesională, ori cu activităţile sau relaţiile sociale, ori
există o detresă marcată în legătură cu faptul de a avea fobia
F. Anxietatea, atacurile de panică sau evitarea fobică asociată cu situaţia specifică nu sunt
explicate mai bine de altă tuburare mentală.

Diagnostic diferenţial:

E.P. nu îndeplineşte criteriile pentru tulburarea de panică cu agorafobie deoarece nu se

prezintă cu anxietate pervasivă, frica lui fiind limitată la situaţia specifică.
Contrar evitării din fobia specifică, evitarea din stresul posttraumatic urmează unui stressor
care ameninţă viaţa şi este acompaniată de elemente în plus (de exemplu, reexperientarea
traumei şi afectul coarctat). Este exclus şi diagnosticul de tulburare obsesiv-compulsivă, unde
 evitarea este asociată cu conţinutul obsesiei. E.P. nu manifestă preocupări legate de frica de a
avea o maladie, deci se exclude şi diagnosticul de hipocondrie. Ţinând cont de faptul că
subiectul nu prezintă idei delirante şi recunoaşte că frica sa este excesivă şi nejustificată, poate
fi exclus şi diagnosticul de schizofrenie sau altă tulburare psihotică.

Recomandări:

- Psihoterapie bazată pe – expunere, relaxare, restructurarea gândurilor, în vederea reuperii

legăturii dintre stimul şi răspunsul fobic
- Trebuie luată în calcul posibilitatea ca, din cauza anxietății marcate, clientul să nu poată
face față demersului terapeutic, fiind necesară în acest caz intervenţia pe cale
psihofarmacologică a anxietății (consult psihiatric).