FACULTATEA DE CHIMIE Referat la Chimie Organică Avansată BACIU LAURA
NICOTINA ȘI PROPRIETĂȚILE EI.
Nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina) reprezintă un
a lcaloid pirolidinic prezent în frunzele de Nicotina Tabacum. Nicotina stă la baza dependenței de tutun, influențează tiparele de utilizare a tutunului și este folosită ca ajutor farmacologic pentru renunțarea la fumat. Sunt revizuite caracteristicile de absorbție, distribuție și dispoziție ale nicotinei din tutun și medicamente. Nicotina este metabolizată în principal de enzimele hepatice UDPglucuronoziltransfază (UGT) și monooxigenază care conține flavină (FMO). Pe lângă factorii genetici, metabolismul nicotinei este influențat de dietă și mese, vârstă, sex, utilizarea preparatelor cu hormoni care conțin estrogen, sarcină și boli de rinichi, alte medicamente și fumatul în sine. Se observă diferențe rasiale/etnice substanțiale în metabolismul nicotinei, care sunt probabil influențate atât de factori genetici, cât și de mediu. Cel mai utilizat biomarker al consumului de nicotină este cotinina, care poate fi măsurată în sânge, urină, salivă, păr sau unghiii. Nicotina este o moleculă chirală cu doi stereoizomeri, S-nicotină și R-nicotină. Frunza de tutun conține >99% S-nicotină.8 O căutare a termenului „nicotină sintetică” în documentele Truth Tobacco Industry Documents a arătat că industria a luat în considerare utilizarea nicotinei sintetice deja în anii 1960. Un document al British American Tobacco a propus adăugarea de nicotină sintetică pentru ajustarea raportului nicotină/gudron în țigările combustibile.9 Cu toate acestea, acest plan a fost considerat inacceptabil, deoarece nicotina sintetică era disponibilă doar sub formă de amestec racemic, care conține atât S-nicotină, cât și R. -nicotina in raport de 50/50. S-nicotina extrasă din tutun a fost considerată mai sigură și mai economică. În următoarea schemă este reprezentată sinteza Nicotinei.
Materialul de pornire este miosmina, mai întâi
convertită stereoselectiv în S-nornicotină folosind un recombinant enzima (1), o imin reductază dependentă de NADH/NADPH. S-nornicotina este apoi transformată în S-nicotină prin metilare(2).
Activarea regională a creierului a fost evaluată la șobolani antrenați pentru
autoadministrarea intravenoasă de nicotină. Medicamentul a produs modele suprapuse specifice de activare în învelișul și miezul nucleului accumbens, cortexul prefrontal medial și zonele caudate mediale, dar nu și în amigdală. Astfel, proprietățile de întărire ale nicotinei mapează pe structurile selectate ale câmpurilor terminale ale sistemului dopaminergic mezocorticolimbic, susținând ideea că există substraturi comune pentru acest medicament care creează dependență. În doze considerabile nicotina este depolarizant al receptorilor nicotinici. Astfel determină creșterea niveluluide dopamina de la la nivelul creierului, din cauza inhibării monoamin oxidaza care este responsabilă de metabolismul dopaminei. Se consideră că acest fapt se datorează nicotinei și nu altor componente din fumul de țigară datorită analogiei acestui mecanism cu efectele cocainei asupra lui. Pentru obținere nicotina mai este distilată din arderea tutunului și transportată proximal pe picăturile de gudron(numite și particule în suspensie), care sunt inhalate. Absorbția nicotinei de-a lungul membranele biologice depinde de pH. Nicotina este o bază slabă cu un pKa de 8,0. În starea sa ionizată, cum ar fi în mediile acide, nicotina nu trece rapid prin membrane. pH-ul fumului de la tutunul curat prin ardere, găsit în majoritatea țigărilor, este acid (pH 5,5–6,0). La acest pH, nicotina este ionizată în primul rând. În consecință, Există o absorbție bucală mică a nicotinei din fumul de tutun vindecat chiar când se ține în gură. După absorbție, nicotina intră în sânge unde, la pH 7,4, este de aproximativ 69% ionizat și 31% sindicalizat. Legarea de proteinele plasmatice este mai mică de 5% . Așa numitul ,,drog’’ este distribuit pe scară largă în țesuturile corpului, cu un volum de distribuție constant de 2,6 L/Kg.Efectele farmacologice rezultate datorate acumulării de nicotină în creier și alte organe sunt foarte dependente de calea si viteza de dozare. Fumatul unei țigări eliberează rapid nicotină în vena pulmonară din care se deplasează rapid către ventriculul stâng al inimii și către circulația arterială sistemică și creierul. Timpul de întârziere dintre o pufătură de țigară și nicotina care ajunge la creier este de 10-20 s. Deși livrarea de nicotină la creierul este rapid, există totuși o absorbție pulmonară semnificativă și o anumită eliberare întârziată de nicotină. În consecință nicotina are un efect toxic asupra organismului. BIBLIOGRAFIE 1. Nicotine Chemistry, Metabolism, Kinetics and Biomarkers, Neal L. Benowitz, Janne Hukkanen & Peyton Jacob III. 2. Synthetic nicotine has arrived, Sven-Eric Jordt, Department of Anesthesiology, Duke University School of Medicine, Durham, North Carolina, USA 2 Department. 3. Common Neural Substrates for the Addictive Properties of Nicotine and Cocaine EMILIO MERLO PICH, SONIA R. PAGLIUSI, MICHELA TESSARI, DOMINIQUE TALABOT-AYER, ROB HOOFT VAN HUIJSDUIJNEN, AND CHRISTIAN CHIAMULERA 4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicotin%C4%83 5.