Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examen DF
Examen DF
Termenul de 3 ani de zile pentru cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei incheiate
de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva incheierii conventiei
respective;
Termenul de 3 ani de zile pentru impartirea bunurilor proprietate comuna in devalmasie a sotilot
divortati. In acest caz, nu se indica de la ce data incepe curgerea termenului de prescriptive. Aici trebuie
luat in vedere faptul ca termenul de prescriptive se aplica numai in cazurile cind sotii au desfacut
casatoria. Curgerea termenului in acest caz, va incepe de la data cind unul dintre fostii soti a aflat sau
trebuia sa afle despre incalcarea dreptului de proprietate.
Termenul de 1/un an de zile pentru contestarea paternitatii sau maternitatii
Termenul de 3 ani de zile pentru incasarea pensiei de intretinere pentru perioada anterioare. Termenul de
prescriptive se calculeaza din momentul prezentarii contractului privind plata pensiei de intretinere sau a
titlului executoriu. Respectiv, daca aceste acte nu sint prezentate instantei judecatoresti, termenul de
prescriptive nu incepe sa curga.
Curgerea termenului de prescriptive incepe din momentul indicat in aceste exceptii, iar in cazurile cind nu se
contine astfel de termene, se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea
dreptului.
3.Speta. Cererea privind contesctarea paternitatii (maternitatii) poate fi depusa timp de un an din momentul
cind persoana inscrisa drept tata sau mama sau persoanele care sint mama sau tatal firesc al copilului au aflat
sau trebuiau sa fi aflat drepre inscrierea privind paternitatea (maternitatea). Deci, daca din anumite motive
persoana nu a stiut si nici nu a putut sa stie despre inregistrarea nasterii copilului pe numele ei, termenul nu
curge.
1
II. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei
1.Definiţi obligaţia de întreţinere şi enumeraţi categoriile altor membri ai familiei. Obligatia de intretinere
este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv
satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori-
mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
Parintii si copii, precum si dotii sunt cei mai apropiati membri ai familiei care au obligatia de a se intretine
reciproc. Legislatia in vigoare, pentru unele cazuri cind incasarea pensiei de intretinere de la parinti, copii, soti
este imposibila, impune aceasta obligatie altor membti ai familiei. Acesti alti membti ai familiei sunt fratii si
surorile minore sau majore inapte de munca, bunicii, nepotii minori si majori inapti de munca, parintii vitregi
inapti de munca si persoanele inapte de munca care au intetinut si educat copii minori( numiti educatori).
2.Analizaţi condiţiile necesare pentru apariţia obligaţiei de întreţinere dintre alţi membri ai familiei.
Obligatia de intretinere dintre membrii familiei ia nastere numai atunci cind nu exista posibilitatea de a primi
intretinerea de la soti, parinti si copii majori si , deci, este o obligatie subsidiara. Conform CF, frattii si surorile
minore au dreptul de a primi intretinerea de la fratii si surorile majore apte de munca daca indeplinesc
urmatoarele conditii:
Necesita sprijin material, adica fratii si surorile minore nu au nici un fel de venituri sau veniturile de care
dispun sunt insuficiente;
Fratii si surorile minore sunt in imposibilitate de a primi intretinerea de la parinti din cauza ca acestia au
decedat, sunt declarati disparuti, sunt grav bolnavi, se eschiveaza de la plata intretinerii, etc.
Obligatia de intretinere poate fi impusa numai surorilor si fratilor majori, apti de munca si care dispun de
mijloacele suficiente pentru a plati intretinerea. Deasemenea, fratii si surorile majori, apti de munca sunt
obligati sa-si intretina surorile si fratii majori, daca acestia: Sunt inapti de munca- invalizi de gr. I, II,III sau au
atins virsta de pensionare; Necesita sprijin material, adica nu au venituri; Nu au posibilitatea de a primi
intretinerea de la persoanele obligate la plata in primul rind.
Conform CF, obligatia nepotilor majori apti de munca si care dispun de mijloace suficiente de a-si
intretine bunicii, in cazul in care bunicii:
Sunt inapti de munca din cauza invaliditatii sau a virstei generale de pensionare;
Necesita sprijin material neavind mijloace care le-ar asigura un nivel de trai decent;
Sunt in imposibilitatea de a primi pensia de intretinere de la copiii majori apti de munca, de la sot sau
fostul sot.
Parintilor vitregi li se acorda dreptul de a pretinde plata pensiei de intretinere de la copiii vitragi in urmatoarele
cazuri:
Nu au posibilitatea sa primeasca intretinerea de la copiii lor firesti, majori apti de munca sau de la soti
sau fostii soti;
Sunt inapti de munca avind un grad de invaliditate sau au atinc virsta de pensionare si necesita sprijin
material;
Copiii vitrgi majori apti de munca dispun de mijloace suficiente pentru plata pensiei de intretinere.
Conform legislatiei, dreptul educatorilor de a primi intretinerea de la copii educati si intretinuti de ei apare in
urmatoarele conditii:
Educatorul este inapt de munca; El necesita sprijin material; Sa stabilit imposibilitatea intretinerii
educatorului de catre proprii copii majori apti de munca sau de catre sot, fostul sot.
3.Speta. Instanta judecatoreasca este in drept sa scuteasca copiii vitregi de obligatia de asi intregine parintii
vitregi daca acestia iau intretinut si educat mai putin de 5 ani sau nu siau onorat obligatiile de educare si
intretinere a copiilor vitrgi. Acesta este un drept al instantei de judecata si nu o obligatie, de aceea la examinarea
cauzei si iau in vedere astfel de circumstante ca: din ce motive parintii votregi nau participat la cresterea si
educarea copiilor si sint sau nu ele oare intemeiate, au avut ei oare un comportament parintesc fata de copii, iau
intretinut si dupa majorat au savirsit abuzuri fata de copii, se eschivau de la intretinerea lor, etc.
2
III. Luarea copiilor fără decădere din drepturile părinteşti.
3
IV.Noţiunea şi importanţa adopţiei.
1.Definiţi adopţia.
Doctrina confera notiunii de adoptie o tripla acceptiune: de act juridic, de raport juridic si de institutie juridice.
Insumind cele trei laturi ale notiunii, putem mentiona ca adoptia poate fi definita ca actul juridic incuviintat de
organul respectiv competent- instanta de judecata- in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si
adoptator si rudele acestuia apar drepturi si obligatii asimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza
drepturile si obligatiile adoptatului fata de rudele sale de provenienta.
2.Determinaţi importanţa adopţiei şi domeniul ei de aplicare.
Conform legislatiei in vigoare, sensul adoptiei consta in asigurarea intereselor si drepturilor copilului orfan sau
lipsit de ocrotirea parinteasca. Scopul de baza al adoptiei consta in crearea conditiilor prielnice si adecvate de
dezvoltare fizica si spirituala pentru acesti copii. Concomitent se face posibila satisfacerea necesitatii vitale a
unor persoane de a educa, de a-i purta grija parinteasca copiilor, ai iubi, a simti atasamentul reciproc, a se
realiza ca parinti. In urma adoptiei se stabilesc relatii de rudenie intre adoptat si adoptatori si rudele acestora, se
largeste familia, devenind completa, se infaptuieste un scop uman al societatii si fiecarei persoane in parte de a
avea grija de copiii ramasi orfani. La rindul sau, copiii, fiind crescuti si educati intro atmosfera de dragoste,
stima si intelegere, sint suport la adinci batrinete pentru parintii adoptivi.
Adoptia se efectuiaza in interesul suprem al copilului; ea este menita sa asigure copilului lipsit de grija
parinteasca un mediu familial adecvat, o educatie buna, etc.
Adoptia acroda posibilitatea cuplurilor care nu au copiii sa se realizaze ca parinti. Adoptia are ca scop
inlaturarea pricinilor care influenteaza negativ la formarea personalitatii copilului.
Consideram ca adoptia este un act juridic de dreptul familiei, deoarece el se incheie la consimtamintul partilor,
la constatarea faptului ca copilul este adoptabil iar persoanele care sau adresat cu cererea de adoptie au calitatea
de adoptatori si numai dupa indeplinirea tuturor conditiilor de fond urmeaza adoptarea hotaririi de adoptie de
catre instanta de judecata.
3.Comparaţi adopţia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească
Formele plasamentului copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca sunt:
Adoptia;
Tutela asupra copiilor in virsta de pina la 14 ani si curatela asupra copiilor in virsta de la 14 ani la 18
ani;
Casele de copii de tip familial;
Institutiile de stat pentru copii orfani si cei ramasi fara ocrotire parinteasca, de orice tim ( educative, de
instruire, curative, de asistenta sociala). Aceasta forma se aplica doar in cazurile cind nu exista alte
posibilitati de plasament familial pentru copil.
Din toate formele de plasament cea mai reusita este adoptia, deoarece prin adoptie copilului i se ofera o familie
in care el creste si se bucura de grija parinteasca ca un copil firesc. Totodata, aceasta este o forma de plasament
permanenta, spre deosebire de celelalte forme care sunt temporare. Copii sunt plasati temporar atunci cind lipsa
ocrotirii parintesti este de scurta durata sau atunci cind nu se poate gasi copilul orfan sau abandonat o familie
care sal adopte. Indiferent de forma plasamentului ales, autoritatea tutelara tine controlul asupra conditiilor de
intretinere , crestere si educare a copiilor aflati in evidenta ei., Familia adoptiva, de regula, este supravegheata in
primii ani dupa ce copilul a fost adoptat. Daca autoritatea tutelara sa convins ca relatiile intre adoptat si
adoptator sau stabilit definitiv si educatia decurge intrun mod normal, supravegherea inceteaza si copilul este
scos de la evidenta. In cazul plasarii copilului sub tutela/ curatela in case de copii de tip familial sau intro
institutie de stat pentru copii, autoritatea tutelara, in dependenta de cauza din care copilul este lipsit de ocrotirea
parinteasca, controleaza procesul de educare a copilului si acorda ajutorul necesar tutorilor, curatorilor,
parintilor- educatori sau educatorilor si prelungeste cautarea unei familii potrivite pentru plasarea permanenta a
copilului.
4
V. Desfacerea căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă.
A fost declarat incapabil; A fost declarat disparut; A fost condamnat la privatiune de libertate pe un
termen mai mare de 3 ani.
Desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca are loc in cazurile cind:
Atunci cind sotii au copii minori comuni; Unul dintre soti nu este de acord sa desfaca casatoria; Exista
acordul ambilor soti pentru defacerea casatoriei insa unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare
civila pentru solutionarea problemei.
Legislatia in vigoare prevede ca desfacerea casatoriei poate avea loc daca se va constata: -existenta unor motive
temeinice; -acestea au vatamat grav raporturile dintre soti; -convietuirea sotilor si pastrarea familiei in
continuare sunt imposibile.
Momentul incetarii casatoriei:In cazul desfacerii casatoriei la organele de inregistrare a actelor de stare civila,
casatoria inceteaza din ziua inregistrarii divortului. Daca casatoria a fost desfacuta pe cale judecatoreasca, ea
inceteaza din ziua cind hotarirea instantei judecatoresti a ramas definitiva.
3.Speta.Daca unul dintre soti nu se poate prezenta personal la OSC pentru a depune declaratia de divort,
acordul lui poate fi perfectat printr-o declaratie separata.Semnatura sotului trebuie sa fie autentificata notarial
sau de seful OSC de la locul aflarii lui.
5
VI. Modul de plată a pensiei de întreţinere în baza hotărârii instanţei judecătoreşti.
Cel indreptatit sa primeasca intretinerea a intreprins masuri de acordare a intretinerii ca, de exemplu,
incercarea de a incheia un contract privind plata intretinerii, de a stabili locul de trai, de munca,
veniturile debitorului, etc.;
Cel obligat sa plateasca s-a eschivat de la plata intretinerii, cum ar fi nedorinta de a incheia un contract
privind plata intretinerii cu toate ca a promis, schimbarea locului de trai, a locului de munca si
ascunderea acestor fapte de creditorul intretinerii.
Pensia de intretinere poate fi stabilita de la o data anterioara, tinindu-se cont doar de cele doua conditii numite
mai sus. Aceasta nu se poate aplica in cazurile cind instanta judecatoreasca a stabilit peternitatea debitorului fata
de copilul caruia ii datoreaza intretinerea.
3.Speta. Pentru persoanele care nu sint angajate in cimpul muncii nu este prevazuta de megislatie modalitatea
de incasare a pensiei de intretinere. Dar totusi, ca sa fie protejati membrii familiei minori sau inapti de munca si
care au nevoie de sprijin material, CF a introdus prevederi noi care, intr-o oarecare masura este o siguranta
pentru creditor. Conform acestor prevederi, in caz ca debitorul intretinerii nu are salariu sau alte venituri sau
acestea sunt insuficiente pentru asi onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa:
Din mijloacele banesti depuse de catre debitor in institutiile financiare sau transmise organizatiilor
comerciale. Exceptie este cazul cind aceste mijloace le-au fost transmise in proprietate;
Daca debitorul nu dispune de mijloace banesti sau acestea sunt insuficiente pentru asi onora obligatia,
pensia de intretinere se va incasa din contul bunurilor mobile si imobile care, conform legislatiei
procesuale civile, pot pot fi urmarite.
Urmarirea bunurilor debitorului se face in ordinea prevazuta de codul de procedura civila, care consta in
sechestrarea lor silita. Sumele incasate sint transmise creditorului pentru achitarea pensiei de intretinere. Nu pot
fi urmarite bunurile strict necesare debitorului si enumerate de codul de procedura civila.
6
VII. Rudenia şi importanţa ei juridică.
7
VIII. Restanţa la plata pensiei de întreţinere.
3.Speta. Instanta de judecata este in drept sa-l elibereze pe debitor de plata restantei sau sa o micsoreze cind
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
Restanta sa format din motive intemeiate, cum ar fi salariul foarte mic al debitorului si existenta altor
copii minori la intretinere, boala grava a lui, scaderea brusca a veniturilor, calamitati naturale in
localitatea unde locuieste si activeaza;
La data examinarii cererii este imposibila lichidarea restantei la pensia de intretinere, reiesind din
situatia materiala si familiara a debitorului.
Daca copilul pentru care se plateste intretinerea sa stabilit cu traiul la debitor, acesta la fel poate fi scutit de plata
restantei celuilalt parinte sau a ocrotitorului legal al copilului.
8
IX. Noţiunea şi ordinea de creare a caselor de copii de tip familial.
9
X. Izvoarele dreptului familiei.
10
XI. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii.
Acest principiu este de ordine publica, intrucit priveste insasi starea civila a persoanei, astfel incit, chiar in
absenta unui text de lege, trebuie sa se admita ca orice conventie care ar avea ca obiect stabilirea maternitatii
copilului fata de o alta femeie decit aceea care l-a nascut, este lovita de nulitate absoluta.
Desigur, dreptul nu poate face abstractie de ultimele progrese in materia procreatiei asistate medical, care permit
sa fie folosita asa-numita „maternitate de substitutie”, prin fecundarea unei femei- „mama de subrogatie” sau
|”subrogata”- recurgind la tehnicile de procreatie artificiala. In astfel de cazuri trebuie sa se tina seama de
anumite principii fundamentale, precum:
Orice conventie sau acord intre „mama de subrogatie” si persoana sau cuplul pentru care se va naste
copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii;
„mama de subrogatie” nu poate primi nici un fel de foloase sau avantaje materiale de pe urma
interventiei;
„mama de substitutie” poate sa opteze la nasterea copilului sa-l pastreze.
La declararea nasterii copilului nascut in urma implantarii embrionului unei alte femei, sotii vor depune,
impreuna cu actul medical constatator al nasterii, si actul eliberat de unitatea sanitara din care sa rezulte acordul
lauzei (femeia care a nascut) prentru inscrierea lor in calitate de parinti.
Filiatia de mama se stabileste prin actul medical constatator al nasterii, eliberat de unitatea sanitara in care a
avut loc nasterea. Desi actul medical constatator este documentul de baza in temeiul caruia se stabileste filiatia
de mama, sunt situatii in care acest act edical lipesete. Dovada filiatiei fata de mama in acest caz se face in baza
certificatului medical de nastere eliberat de unitatea sanitara privata, de medicul care a asistat nasterea sau la
care s-a adresat mama dupa nastere, ori un medic privat care a asistat nasterea.
3.Speta.
Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul.Conform CF maternitatea
poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de
un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit
11
XII.Contractul privind plata pensiei de întreţinere.
12
XIII. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată.
13
XIV. Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi.
14
XV. Raportul juridic familial.
1.Definiţi raportul juridic familial.
Raporturile juridice familiale sint relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea masura in care
statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru a-i indrepta in partea ce coincide dezvoltarii
societatii umane.
2.Analizaţi elementele raportului juridic familial.
Doar persoanele fizice sunt subiecti in dreptul familiei / in raporturile de drept al familei. O persoana ca subiect
de drept, poate avea mai multe calitati, in diverse raporturi juridice - o femeie poate fi si sotie, si mama, si fiica,
si bunica etc. Capacitatea juridica in dreptul familiei tine de capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
ale persoanei. Capacitatea de exercitiu nu apare odata cu nasterea, in dreptul familiei – dreptul de a incheia o
casatorie, de a infaptui adoptia, de a stabili numele unui copil; dreptul de desface o casatorie. (Capacitate de
folosinta – capacitate de exercitiu -?)Actele juridice se incheie personal de fiecare persoana.
Obiectul raportului juridic de drept al familiei - actiunile si bunurile (proprietatea comuna in devalmasie).
Continutul raportului juridic – totalitatea de drepturi si obligatii care apar in cadrul unui raport juridic de drept
al familiei.
Faptul juridic – imprejurarea care determina aparitia, modificarea sau incetarea unui raport juridic. Faptele
juridice pot fi – actiuni (se petrec cu vointa individului) sau evenimente (se petrec fara implicarea factorului
uman). Actiunile pot fi licite si ilicite. Evenimentele – absolute (omul nu le poate influenta) si relative (au loc cu
implicarea relativa a factorului uman)
Faptele juridice - care duc la nasterea raporturilor juridice, la modificarea lor, la incetarea lor, la impiedicarea
sau la restabilirea lor. Impedicarea – sotul nu poate inainta cerere de chemare in judecata cu privire la
desfacerea casatoriei, fara acordul sotiei, in perioada in care sotia este insarcinata. Restabilire - parintii decazuti
din drepturi parintesti, isi schimba comportamentul si devin responsabili, iar statul le acorda din nou, dreptul de
a ingriji de copiii lor.
Clasificare: Dupa continut :- personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea
paternitatii,adoptiei, instituirea tutelei etc.); - raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce
le apatin in timpul casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia)
Dupa caracterul de aparare: A. drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea
altor persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali) ; B. drepturile absolute cu
unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in
cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de
proprietate); C. raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre soti
in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)
Dupa temeiurile aparitiei: A .raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei; B .raporturi dintre
copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor; C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii
parinti si care apar in urma adoptiei, tutelei, curatelei. ; D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
3.Comparaţi criteriile de clasificare a raportului juridic familial cu raportul juridic civil. Expuneţi-vă
propria opinie vis-a-vis de raporturile familiale personale Raporturile juridice familiale pot fi: - Dupa
continut: personale; patrimoniale. –Dupa caraterul de aparare: drepturi relative care au un caracter absolut de
aparare contra incalcarilor din partea altor persoane; drepturi absolute cu unele semne ale raporturilor juridice
relative; raporturile relative care nu au un caracter de parare absolut;
S-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si copii. Cf.58 parintii au
drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei,
daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
15
XVI. Noţiunea şi temeiurile încetării căsătoriei.
3.Speta.
principiul constitutional – monogamia—reprezinta faptul ca barbatul /femeia care este casatorita nu poate sa se
casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data poligamia este sanctionata prin desfacerea
ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se
adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului
insa doar dupa expirarea termenului de 3 ani.
16
XVII. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii.
2.Determinaţi condiţiile în care apare obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii
Copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită
sprijin material. Dacă nu există un contract privind întreţinerea părinţilor inapţi de muncă care necesită sprijin
material, problema achitării pensiei de întreţinere de către copiii majori se soluţionează pe cale judecătorească.
Cuantumul pensiei de întreţinere se stabileşte de instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar,
ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor şi a copiilor, de alte circumstanţe importante.
La stabilirea cuantumului pensiei, instanţa judecătorească este în drept să ţină cont de toţi copiii majori ai
părintelui respectiv, indiferent de faptul dacă acţiunea a fost pornită faţă de unul, cîţiva sau toţi copiii.
Copilul poate fi eliberat de obligaţia de a-şi întreţine părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material dacă
instanţa judecătorească va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de acest
copil.
Copiii ai căror părinţi sînt decăzuţi din drepturile părinteşti se scutesc de obligaţia de întreţinere a acestora.
În circumstanţe excepţionale (boală gravă, mutilare sau alt viciu al părintelui etc.), copiii majori pot fi obligaţi
de către instanţa judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanţe dacă
lipseşte un contract între părţi sau dacă copiii refuză să participe benevol la aceste cheltuieli.
Instanţa judecătorească este în drept să elibereze copiii majori de participarea la cheltuielile suplimentare în
favoarea părinţilor dacă se va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de
aceşti copii, chiar şi în cazul cînd copiii plătesc pensia de întreţinere.
3.Speta.
Parintii sunt in drept sa pretinda pensia de intretinere de la unul sau de la toti copiii majori apti de munca. Daca
parintii inainteaza actiunea catre unul dintre copiii majori, instant de judecata este in drept sa atraga la
examinarea cauzei si stabilirea cuantumului pensiei de intretinere pe toti copiii majori apti de munca sis a
incaseze intretinerea de la toti, tinind cont de situatia materiala si familial a partilor. In caz ca parintii nu doresc
ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copiii, instant judecatoreasca poate oblige de plata numai pe
unul dintre copii, dar la stabilirea cunatumului se va lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea in mod
benevol.
17
XVIII. Drepturile copiilor minori.
18
XIX. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii majori inapţi de muncă.
3.Speta.
Faptul ca copilul major inapt de munca este casatorit si sotia sa lucreaza, avind olbigatia legala de a-l intretine ,
instant judecatoreasca va stabili cuantumul intretinerii de la parinti, tinind cont de aceste fapte.
- Casatoria este un contract, deoarece pentru incheierea ei, este necesar acordul de vointa al partilor.
- Teoria institutionala – conform careia casatoria este o institutie juridica , ce confera celor casatoriti un
statu reglementat de lege.
- Casatoria are o natura mixta – teoria contractual-institutionala – conform careia (devenita dominanta in
perioada actuala) casatoria este foarte asemanatoare cu un contract, dar totodata si cu o institutie
juridica, natura careia se deosebeste de contract : in cazul contractului, fiecare parte urmareste un scop
diferit de al celeilalte, pe in cazul casatoriei, scopul este unic – intemeierea familiei ; contractul poate fia
fectat de modalitati, pec and casatoria nu poate fi afectata de modalitati ; efectele contractului sunt
determinate de parti, iar efectele de casatorie sunt determinate de lege. In caz de neindeplinire a
obligatiei, contractul poate fi reziliat, rezolvit, pec and casatoria poate fi desfacuta doar in ordinea
stabilita de lege art.37 din C.F.
3.Speta.
21
XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei.
In doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil- raporturile
personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare care este mai mult
dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile reglementate de alte
ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat delimitarea
relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-imperativ.
Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind
derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza
legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul
economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina principiile
fundamentale care stau la baza ei.
22
XXIII. Obligaţia de întreţinere dintre soţi.
3. Fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de munca inca in
perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo importanta , este important
doar momentul cand fostul sot a devenit invalid.
23
XXIV.Obiectul de reglementare al dreptul familiei.
3.Comparaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei cu relaţiile sociale reglementate de dreptul
civil şi decideţi asupra autonomiei dreptului familiei.
Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt
autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie ,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei
exista m multe probleme de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea
prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste
relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de
dr familiei.
24
XXV. Noţiunea şi elementele contractului matrimonial.
Conform art.29 contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobandite de fiecare dintre
soti, vor fi proprietate personala a sotului care le-a dobandit (regim de separatie de a bunurilor).
In contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu caracter mixt, astfel incat unele bunuri sa constituie
proprietatea comuna in devalmasie, iar altele – bunuri ale proprietatii personale.
In Contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu privire la ordinea de participare a fiecaruia dintre soti la
cheltuielile patrimoniale.
Pot fi incluse clauze privind ordinea de participare a sotilor la veniturile reciproce. Pot fi incluse si clauze
privind impartirea bunurilor in caz de divort. In contractul matrimonial pot fi incluse sanctiuni patrimoniale
pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei (violenta inf amilie, dependenta de alcool, infidelitate conjugala).
Alin.6 - Contractul matrimonial nu poate reglementa relatiile personale dintre soti ; nu pot fi incluse clauze care
sa reglementeze drepturile si obligatiile dintre parinti si copii ; nu pot fi incluse clauze care ar afecta capacitatea
juridica (de exercitiu) a sotilor ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotilor la adresarea in instanta de
judecata ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotului inapt de munca si care necesita sprijin material,
la intretinere ; nu pot fi incluse clauze care ar limita drepturile si interesele sotilor sau clauze care contravin
principiilor si naturii relatiilor familiale.
3.Speta. Subiectii Cm pot fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa
se casatoreasca acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir
si Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra casatoria nu
este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia contractuala ce tine de
drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor
ar16 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.
25
XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor.
1.Relataţi despre persoanele asupra cărora poate fi instituită tutela şi curatela şi scopul acesteia.
Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestia a virstei de
14 ani.
Curatela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14 ani la 18 ani.
2.Analizaţi ordinea şi organele competente pentru instituirea tutelei şi curatelei.
Importanta pe care o acorda statul si societatea ocrotirii minorilor se reflecta prin faptul ca tutela si curatela
urmeaza sa fie instituita in termen de o luna de zile de la data primitii informatiei despre necesitatea instituirii.
Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratiei publice locale cu acordul persoanei
care pretinde a fi numit si acordul scris al autoritatii tutelare.
Acest din urma acord trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului, conditiilor de
trai si calitatilor morale ale persoanei care doreste sa exercite tutela sau curatela asupra minorului.
3.Speta.
La numirea tutorelui (curatorului) se iau în considerare calităţile morale şi alte calităţi personale, posibilităţile
candidatului de a-şi îndeplini obligaţiile de tutore (curator), relaţiile lui şi ale membrilor familiei lui cu copilul.
Numirea tutorelui la copilul care a atins vîrsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului.
Nu poate fi numită tutore (curator) persoana:
a) minoră;
b) declarată incapabilă sau cu capacitate de exerciţiu limitată;
c) decăzută din drepturile părinteşti;
d) declarată incapabilă de a fi tutore (curator) din cauza stării de sănătate;
e) care a fost adoptator, dar adopţia a fost anulată din cauza exercitării necorespunzătoare a obligaţiilor de
adoptator;
f) căreia i s-a restrîns exerciţiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărîre
judecătorească, precum şi persoana cu rele purtări;
g) ale cărei interese vin în conflict cu interesele persoanei puse sub tutelă (curatelă);
h) înlăturată, prin act autentic sau prin testament, de către părintele care exercita singur, pînă la
momentul morţii, ocrotirea părintească;
i) care, exercitînd o tutelă (curatelă), a fost îndepărtată de la ea;
j) care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
k) care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internat copilul asupra căruia se instituie tutela
(curatela);
l) care nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.
P-uca sa fie numit tutore este mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind
dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se
poate da tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile morale si
alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale
copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin
svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului
26
XXVII. Persoanele care au dreptul să ceară declararea nulităţii căsătoriei.
Examinarea cererii privind declararea nulităţii căsătoriei încheiate cu un minor care nu a atins vîrsta
matrimonială sau cu o persoană declarată incapabilă are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului
autorităţii tutelare.
3.Speta. Nu se admite încheierea căsătoriei între:
a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun;
c) adoptator şi adoptat;
d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;
e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei;
f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu;
g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa;
h) persoane de acelaşi sex.
27
XXVIII. Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată.
2.Determinaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în instanţa de judecată şi actele care se
anexează la cerere.
Cererea in vederea stabilirii paternitatii o pot depune:
Unul dintre parinti;
Tutorele. Curatorul copilului;
Copilul la atingerea majoratului
La cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica tatal copilului este completata cu
numele de familie al mamei, iar prenumele tatalui este inscris la indicarea mamei, sau aceasta rubrica a ramas
necompletata, ceea ce este o dovada ca filiatia a fost stabilita numai fata de mama.
28
XXIX.Noţiunea de căsătorie nulă şi cauzele de nulitate.
1.Relataţi despre noţiunea şi felurile nulităţii la căsătorie.
Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti
sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea.
In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in
cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei.
Felurile nulitatii:
Nulitate absoluta,care sanctioneaza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor legii, fapt pentru care
se aduce atingerea intereselor generale ale societatii;
Nulitatea relativa, care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea consimtamintului
unuia dintre viitorii soti.
2.Analizaţi cauzele de nulitate a căsătoriei.
Instanţa judecătorească va declara nulă căsătoria dacă aceasta:
a) a fost încheiată cu încălcarea consimtamintului, fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical,
casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala; casatoria afost incheiata cu o
persoana care deja este casatorita.,apararea principiului monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in
acelasi timp numai intro singura casatorie.
b) a fost încheiată cînd soţii sau unul dintre ei nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă).
a)persoanele casatorite sunt:
persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun;
adoptator şi adoptat;
adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;
curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei;
persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu;
persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa;
persoane de acelaşi sex.
3. In situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce este condamnata pe
un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special principiul monogamiei. Instanta poate
decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2 casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt
foarte bune.
29
XXX.Datoriile soţilor.
1.Relataţi despre noţiunea de datorie şi categoriile ei.
Datoriile dintre soti sint determinate de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei. Ele pot aparea din
cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile nascute din
raporturile de munca s.a
Conditiile si ordinea raspunderii sotilor pentru datoriile lor sint determinate de regimul juridic al bunurilor
sotilor si de felul obligatiei.
Datoriile sotilor pot fi:
personale- care au aparut pina la casatorie sau in timpul casatoriei, dar in legatura cu proprietatea
personala a unuia dintre soti si nu sint presupuse pentru a fi folosite in interesul celuilalt sot sau al
intregii familii.
Comune- ele au aparut in timpul casatoriei din aceeasi baza juridica.
2.Determinaţi care sunt temeiurile juridice ale apariţiei datoriilor personale şi ale datoriilor comune.
Personale- in legatura cu proprietatea......din definitie din punctul 1
Comune- acestea pot fi datoriile aparute dintr-o conventie incheiata de ambii soti in puterea careia sotii siau
asumat obligatiuni patrimoniale.
Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu
proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii
familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la
plata pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile
proprietate personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea
sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni
patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din
ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din
dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu
bunurile care constituie proprietate comuna in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund
solidar cu bunurile care le apartin cu dr de proprietate personala.
A)în cazul răspunderii părinţilor pentru prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a săvîrşit o infracţiune. .
conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dacă nu
demonstrează lipsa vinovăţiei lor în supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18
ani ei răspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru
repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de către părinţi
(adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a produs nu din vina lor. In cazul executarii
silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, B)în cazul cînd un soţ a luat un împrumut să
facă reparaţie în apartamentul care îi aparţine cu drept de proprietate personală, Fiecare soţ răspunde pentru
obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care
poate fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului C)în cazul cînd soţii au încheiat
un contract matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor
fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate comuna in
devalmasie.comf codulu de executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele personale)
30
31. Corelaţia dreptului familiei cu alte ramuri de drept.
1.Relataţi despre noţiunea corelaţiei ramurilor de drept. Deşi fiecare ramură de
drept are un obiect propriu de reglementare, ramurile dreptului nu sunt izolate
unele de altele, ele aflându-se într-o strânsă legătură. Această legătură este determinată
de existenţa unor
principii comune pentru toate ramurile dreptului, precum şi de faptul că fiecare ramură
de drept include nu
numai raporturi specifice ramurii respective, ci şi raporturi de alt gen, legate de cele
specifice.
Dat fiind faptul că relaţiile sociale reglementate de legislaţia familială sunt extrem de
complexe, în multe cazuri
ele au caracteristici sau trăsături proprii mai multor ramuri de drept. Astfel, normele
cuprinse în diferite ramuri
de drept se aplică separat sau concomitent cu normele de drept familial, potrivit cu
materia care o
reglementează, soluţionându-se în aşa mod problema corelaţiei ramurilor de drept.
Dreptul familiei prezintă strânse legături cu o serie de ramuri de drept, printre care
putem aminti: dreptul civil şi
dreptul de procedură civilă; dreptul administrativ; dreptul protecţiei sociale şi dreptul
muncii; dreptul penal şi
dreptul de procedură penală etc. In cele ce urmează, vom puncta unele interferenţe ale
dreptului familiei şi alte
ramuri de drept.
2.Analizaţi corelaţia dreptului familiei cu dreptul civil.
Faptul că dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil, devenind o ramură de
sine stătătoare relativ
recent (odată cu intrarea în vigoare a Codului căsătoriei şi familiei al Republicii Moldova,
ne permite să
afirmăm că, între aceste două ramuri de drept există legături reciproce, în sensul că
normele de dreptul familiei
se completează cu numeroase norme ale dreptului civil, pe de o parte, iar pe de altă
parte reglementările codului
civil se completează cu unele dispoziţii ale codului familiei. Astfel, în prima categorie
putem include:
- calitatea de persoană fizică a subiectelor de drept familial care se face prin nume,
domiciliu, stare civilă.
- capacitatea de folosinţă a subiectelor de drept familial care reiese din prevederea
dreptului civil: "Capacitatea
de a avea drepturi şi obligaţii civile este recunoscută în mod egal tuturor cetăţenilor
Republicii Moldova...".
- capacitatea de exerciţiu a subiectelor de drept familial - aptitudinea lor de a-şi dobândi
prin acţiunile proprii
orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial şi de a-şi asuma orice obligaţie, adică
de aşi realiza
capacitatea de folosinţă care îi aparţine. Toate contractele încheiate de către soţi,
inclusiv contractul matrimonial şi contractul privind plata pensiei de întreţinere se
întocmesc în conformitate cu normele codului civil.
31
Cu toate că dreptul civil şi dreptul familiei au ca obiect de reglementare atât raporturi
patrimoniale cit şi ne
patrimoniale, relaţiile familiale au unele momente specifice.
In primul rând, dacă raporturile de drept civil apar din fapte juridice obişnuite (convenţii),
atunci relaţiile de
familie apar din fapte juridice speciale: de căsătorie, de rudenie şi adopţie.
În al doilea rând, în relaţiile de familie prioritare sunt relaţiile personale nepatrimoniale
(încheierea şi
desfacerea căsătoriei, statutul de soţi, drepturile şi obligaţiile părinţilor pentru educarea
copiilor etc.) şi apoi
cele patrimoniale (proprietatea comună şi proprie a soţilor, obligaţia de întreţinere), pe
cînd în dreptul civil
situaţia este alta -prevalează relaţiile patrimoniale în baza dreptului de proprietate şi a
relaţiilor de marfă - bani,
iar cele personale au un rol nesemnificativ.
În al treilea rând, drepturile şi obligaţiile familiale sunt legate de titularii lor şi nu pot fi
cedate
persoanelor terţe. Drepturile şi obligaţiile civile, însă, pot fi transmise persoanelor terţe
cu întoarcere sau fără.
În dreptul civil predomină normele de reglementare dispozitive, pe cînd în dreptul familiei
majoritatea
normelor sunt cele imperative.
32
Casatoriea putativa este aceea care, desi nula, produce totusi unele efecte fata de sotul care a fost de buna
credinta la incheierea ei.
In scopul ocrotirii drepturilor si intereselor legale ale sotului de buna credinta, instanta judecatoreasca este in
drept:
sa-l oblige pe celalalt sot la plata pensiei de intretinere ;
la impartirea bunurilor dobindite in comun pina la declararea nulitatii casatoriei sa se apllice regula
conform careia aceste bunuri sunt proprietate ind evalmasie a sotilor;
sa recunoasca valabil, total sau partial contractul matrimonial, daca aceasta corescpunde intereselor
sotului de buna credinta;
sotul de buna credinta este in drept sa ciara, in modul stabilit de legislatia civila, repararea prejudiciului
moral si material cauzat.
Sotul de buna credinta, dupa declararea casatoriei nule, este in drept sasi pastreze numele de familie ales
la incheierea acesteia.
33
Impedimente la căsătorie
(1) Nu se admite încheierea căsătoriei între:
a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun;
c) adoptator şi adoptat;
d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;
e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei;
f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu;
g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa;
h) persoane de acelaşi sex.
(2) Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un impediment legal ori dacă nu sînt îndeplinite
alte cerinţe ale legii, expunîndu-şi în scris motivele şi anexînd dovezile invocate. Organul de stare civilă este
obligat să verifice opunerile şi, dacă acestea se confirmă, să refuze încheierea căsătoriei.
3.
2.Determinaţi cercul persoanelor care pot fi numite tutori (curatori) şi cercul persoanelor asupra cărora
poate fi instituită tutela sau curatela.
Drept tutori (curatori) pot fi numite numai persoane majore care dispun de capacitate
deplină de exerciţiu.
La numirea tutorelui (curatorului) se iau în considerare calităţile morale şi alte calităţi
personale, posibilităţile
candidatului de a-şi îndeplini obligaţiile de tutore (curator), relaţiile lui şi ale membrilor
familiei lui cu copilul.
Numirea tutorelui la copilul care a atins vârsta de 10 ani se face numai cu acordul
copilului.
Nu pot fi numiţi tutori (curatori) persoanele:
a) decăzute din drepturile părinteşti;
b) înlăturate anterior de la îndeplinirea obligaţiilor de tutore (curator) din culpa lor;
c) care au fost adoptatori, dar adopţia a fost desfăcută din culpa lor;
d) care, din cauza stării de sănătate, nu pot îndeplini obligaţiile de tutore (curator);
e) care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
f) care nu au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.
3.
35. Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.
1.Relataţi despre momentul încetării căsătoriei.
35
În cazul desfacerii căsătoriei la oficiul de stare civilă, aceasta încetează din ziua
înregistrării divorţului.
Desfacerea căsătoriei şi eliberarea certificatului de divorţ au loc după expirarea
termenului de o lună din ziua
depunerii cererii de divorţ. La data stabilită, funcţionarul oficiului stare civilă, în prezenţa
ambilor sau a unuia
dintre soţi, completează actul de divorţ şi îl elibirează ambilor soţi.
In cazul desfacerii căsătoriei pe cale judecătorească, căsătoria încetează din ziua când
hotărîrea instanţei
judecătoreşti a rămas definitivă.
Soţii nu au dreptul să încheie o nouă căsătorie până la obţinerea certificatului de divorţ
de la oficiul de stare
civilă, în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestora.
Instanţa judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile de la data cînd
hotărârea privind
desfacerea căsătoriei a rămas definitivă, o copie a acesteia oficiului de stare civilă din
raza ei teritorială.
3. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa
se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va
disuta poate vor ajunge la un numitor comun.
Impedimente- circumstanta de fapt sau de drept, prezenta carora impiedica incheierea casatoriei,
38
este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în familia
adoptatorului, unde urmează a fi
crescut ca şi un copil firesc al adoptatorului.
3.
39
38.Condiţiile de fond pentru adopţie
1. Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment la adopţie.Pentru incuviintarea adoptiei este
necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume : Conditiile, adica acele
circumstante ce trebuie sa existe pentru incheerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari
de fapt dau de drept,existenta carora nu permite incheerea adoptiei.
2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei.
Pot fi adoptati copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O conditie de
fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si
materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si psihica(asigurarea
copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical) si de o dezvoltare
spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor, minim 25 ani,avind capacitate de
exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta cerinta de fond este formata de aptitudinea de a
adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a
procedurii de incuviintare,putind fi adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea
armonioasa a copilului. O alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel
putin 15 ani(exceptie 10 ani) Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul
celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu discernamint si care are
aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care
trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul
celui ce urmeaza a fi adoptat, consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani
3. Pentru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dacă mama copilului se eschivează nemotivat de la
întreţinerea şi educaţia copilului sau nu. Conform situaţiei mama nu avea posibilitatea să întreţină copilul,
pentru care fapt şi a plecat peste hotare. De aceea consider că nu este întrunită situaţia în care mama nu
locuieşte cu copilul şi se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului mai mult de 6 luni, mai
mult ca atît că ea a manifestat intenţia şi dorinţa de a lua copilul.În această situaţie consider că s-a încălcat
procedura pentru încuviinţarea adopţiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al părinţilor la adopţia copilului
(în cazul nostru al mamei) şi din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei.
Articolul 290. Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare Organul de tutelă şi curatelă prezintă în judecată
avizul cu următoarele anexe: f) acordul scris al părinţilor la adopţia copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute
la art.125 din Codul familiei; Articolul 125. Adopţia copilului fără acordul părinţilor. Nu este necesar acordul
părinţilor pentru adopţia copilului dacă aceştia: a) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti; b) sînt declaraţi
incapabili; c) sînt declaraţi dispăruţi; d) nu sînt cunoscuţi; e) nu locuiesc împreună cu copilul şi se eschivează
nemotivat de la întreţinerea şi educaţia acestuia mai mult de 6 luni.
Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autorităţii tutelare în cazurile de deces
al părinţilor, de decădere a lor din drepturile părinteşti, de abandon, de declarare a părinţilor ca fiind incapabili,
de boală sau absenţă îndelungată, de eschivare de la educaţia copiilor, de la apărarea drepturilor şi intereselor lor
legitime, inclusiv în cazul refuzului părinţilor de a-şi lua copiii din instituţiile educative, curative sau din alte
instituţii în care se află aceştia, precum şi în alte cazuri de lipsă a grijii părinteşti. Instanţa judecătorească este în
drept să desfacă adopţia şi în alte cazuri, dacă aceasta o cer interesele adoptatului.
Hotărîrea instanţei judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai atunci cînd copilul s-a
aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puţin de 6 luni.
În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată şi fără stabilire acestui termen de încercare, motivele menţionîndu-
se în hotărîrea instanţei judecătoreşti.
40
39.Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor
1. Definiţi noţiunea de proprietatea comună în devălmăşie.
Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in timpul
casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul casatoriei si nu face parte din
categoria bunurilor personale
3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in proprietate comuna in
devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o mare importanta o are interesul familiei in
acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile
prioritare a bunastarii intregii familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie
studiile,din acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care piritul ar fi
actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie declarata nula
3.in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat si adoptia nu a fost
desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este in interesul copilului de a-l desparti de
adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a
fost decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.
41
40. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate.
1.
cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi si obligatii ca si
cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.
3. parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza din salariul sau din
alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii. Cuantumul pensiei poate fi micsorat / majorat de
instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie
sa-si respecte obligatia de intretinere a copiilor.
1. proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea independent
de celalalt sot
3. conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei precum si cele
dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire sunt proprietate exclusiva a
sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o
sotii pentru reparatia capitala a imobilului adica 25 000 lei.
42
Contestarea paternitatii si a maternitatii
1. conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe cale
judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care sunt mama/tatal
firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele copilului/tutorele parintelui
declarat incapabil.
2. contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe baza inregistrarii
nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in baza actelor de stare civila in
modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de
mama este absoluta dar nu este exclus faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii.
Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor nu este inscris
tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune problema fortei juridice a
prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter
absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele
indicate sa fie tatal copilului poate fi : de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura
sociala(imposibilitatea de coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in
strainnatate) ori morala( conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de
paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in
scopul aflarii adevarului.
3. conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din
momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei copilului are ca tata pe sotul
(fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi
razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl
biologic al copilului.
43
Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora.
1. Definiţi actele de stare civilă. –sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si
evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se
caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2. Determinaţi faptele juridice care urmează a fi înregistrate la organele de înregistrare a actelor de stare
civilă şi persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca
urmare a incheierii unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea
definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea a
paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta
de caz in caz de divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a
3.Din iunie 2000 cetăţenii RM soţii Vicol lucrau în baza unui contract în Franţa, venind acasă numai în
concediu. În 2005 relaţiile între ei s-au înrăutăţit şi ei au divorţat în Franţa, la locul de trai, în conformitate cu
legislaţia franceză. Peste un an soţul Ion Vicol s-a întors în ţară şi a vrut să se recăsătorească. La depunerea
declaraţiei de căsătorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotărîrea instanţei de judecată din Franţa, tradusă
în limba română şi legalizată în ordinea stabilită de lege. Şeful Oficiului de Stare Civilă i-a propus să perfecteze
desfacerea căsătoriei în conformitate cu legislaţia RM.
Decideţi asupra cerinţelor Şefului OSC şi argumentaţi răspunsul. Cererea de perfectare este neintemeiata deoare
ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost
respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat hotarirea
si privind desfacerea casatoriei.
44
I. Termenele de prescriptie in dreptul familiei – 1
II. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei- 2
III. Luarea copiilor fără decădere din drepturile părinteşti. – 3
IV. Noţiunea şi importanţa adopţiei. – 4
V. Desfacerea căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă. – 5
VI. Modul de plată a pensiei de întreţinere în baza hotărârii instanţei judecătoreşti. – 6
VII. Rudenia şi importanţa ei juridică. - 7
VIII. Restanţa la plata pensiei de întreţinere. – 8
IX. Noţiunea şi ordinea de creare a caselor de copii de tip familial. – 9
X. Izvoarele dreptului familiei. – 10
XI. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii. – 11
XII. Contractul privind plata pensiei de întreţinere. – 12
XIII. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată. – 13
XIV. Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi. – 14
XV. Raportul juridic familial. - 15
XVI. Noţiunea şi temeiurile încetării căsătoriei. - 16
XVII. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii. - 17
XVIII. Drepturile copiilor minori. -18
XIX. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii majori inapţi de muncă. – 19
XX. Noţiunea căsătoriei şi natura ei juridică. – 20
XXI. Plata întreţinerii pentru copiii minori. -21
XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei.- 22
XXIII. Obligaţia de întreţinere dintre soţi. - 23
XXIV. Obiectul de reglementare al dreptul familiei. - 24
XXV. Noţiunea şi elementele contractului matrimonial. – 25
XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor. - 26
XXVII. Persoanele care au dreptul să ceară declararea nulităţii căsătoriei. – 27
XXVIII. Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată. – 28
XXIX. Noţiunea de căsătorie nulă şi cauzele de nulitate. – 29
XXX. Datoriile soţilor. -30
XXXI. Corelaţia dreptului familiei cu alte ramuri de drept. – 31
XXXII. Efectele juridice ale nulităţii căsătoriei. – 32
XXXIII. Condiţiile de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie. – 33
XXXIV. Noţiunea şi importanţa tutelei şi curatelei. -34
XXXV. Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.
XXXVI. Principiile esenţiale ale dreptului familiei. - 36
XXXVII. Condiţiile de fond pentru adopţie.- 37
XXXVIII. Condiţiile de fond pentru adopţie- 38
XXXIX. Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor – 39
XL. Restabilirea in drepturile parintesti – 39
XLI. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate.-40
XLII. Proprietatea personala a sotilor – 40
XLIII. Contestarea paternitatii si a maternitatii – 41
XLIV. Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora. -42
45