Sunteți pe pagina 1din 117

I.

MANAGEMENTUL DEEURILOR N EUROPA


1.Introducere
Nimic nu se pierde, nimic nu se cstig, totul se transform" (Lavoisier) Nu ne putem permite s producem prea mult gunoi, ne va costa mult. n condiiile societii noastre un studiu efectuat demonstreaz c fiecare cetean genereaz zilnic aproximativ 1,5-2 kg de gunoi din care cel puin jumtate este reciclabil. Dac aceast cantitate o raportm la ntreaga populaie a Romniei, putem foarte uor s anticipm enormitatea deeurilor acumulate intr-o singur zi, ca apoi s aflm cantitatea rezultat n cursul unui an de zile. De aceea este foarte important unirea eforturilor pentru rezolvarea acestei probleme. Reciclarea nu are ca efect imediat numai diminuarea cantitilor de gunoaie acumulate n natur, dar i conservarea resurselor naturale. Binenteles c n urma reciclrii rezult i alte efecte foarte importante pentru echilibrul natural, cum ar fi: reduce cantitatea de energie i de materii prime necesare fabricrii de noi produse; red circuitului economic importante cantiti de materie prim; reduce cantitile depozitate la depozitele de gunoaie sau la incineratoare; reduce riscurile asupra sntii noastre i a mediului, cauzate de deversarea improprie a unor deeuri periculoase; reduce poluarea aerului i a apei ce ar decurge din procesul de fabricare a unor produse noi.

2. Definirea noiunilor din sistemul de gestionare a deeurilor


Ciclu de via al produsului = perioada cuprins ntre data de fabricaie a unui produs i data la care acesta devine deeu Colectarea deeurilor = strngerea, sortarea i/sau regruparea deeurilor n vederea transportului lor (de exemplu ctre amplasamentele de eliminare sau valorificare) Compostare = descompunere, respectiv recompunere biologic a resturilor organice, n condiii aerobe Concept de gospodrire a deeurilor = un concept pentru planificarea ndeprtrii deeurilor Conceptele integrate de gospodrire a deeurilor = se caracterizeaz prin luarea n considerare a tuturor opiunilor de gospodrire a deeului din punct de vedere -1-

tehnic, economic i organizatoric. Se realizeaz o comparare a variantelor de ndeprtare. Depozit de reziduuri = amplasament pentru eliminarea final a deeurilor prin depozitare pe sol sau n subteran, inclusiv spaii interne de depozitare a deeurilor n care un producator de deeuri execut propria eliminare de deeuri, un loc stabilit pentru o perioada de peste un an pentru stocarea temporar a deeurilor. Deeu = orice substan i orice obiect pe care deintorul le arunc sau are intenia ori obligaia s le arunce. Deeu organic = coninutul n substane organice care pot fi descompuse biologic (de exemplu resturi organice de la buctrie, din grdin) al deeului urban Deeu periculos = deeu descris n Articolul 16, 1 al Ordonanei de Urgen a Guvernului Romniei nr. 78/2000- concretizeaz denumirea de deeu periculos prin furnizarea compoziiilor i a potenialului reactiv. Deeuri cu substane duntoare = reziduuri ncrcate cu substane duntoare, care ar putea crea probleme n procesul de ndeprtare, salubrizare. Deeuri din ambalaje = ambalajele sunt produse realizate din anumite materiale n scopul manevrrii, protejrii, livrrii i al prezentrii mrfurilor, care se pot ntinde de la materia prim pn la produsul finit i care sunt predate de ctre productor utilizatorului. i articolele de unic folosin trebuie considerate ambalaje. Deeuri din construcii = moloz, reziduuri de pe antierul de construcii,materiale din excavri ale pmntului, decapri de drumuri. Deeuri din grdini i parcuri = deeuri verzi vegetale n cantiti mari, generate pe terenurile cu grdini, parcuri i cimitire, ca i pe spaiile verzi de la marginea drumurilor. Deeuri generate n piee = resturi de fructe sau legume i ambalaje care nu mai pot fi valorificate. Deeuri din procesul de producie = deeuri generate n industrie, ntreprinderi sau alte instalaii, care nu sunt deeuri urbane, dar care totui pot fi salubrizate ca i deeurile urbane,conform tipului, potenialului periculos i comportamentului reactiv. Deeuri farmaceutice = medicamente nefolosite, care fac parte din gunoiul menajer. Deeuri generate de industrie = asimilabile cu deseurile menajere, generate n ntreprinderi meteugreti, magazine, ntreprinderi de prestri servicii, spaii publice i industrie, n msura n care pot fi, dup tip i cantitate, salubrizate mpreun cu gunoiul menajer. Deeuri stradale = deeu specific cilor de circulatie public, provenit din activitatea cotidian a populaiei, de la spatiile verzi, de la animale, din depunerea de substane solide din atmosfer.

-2-

Deeuri municipale = deeuri menajere i alte deeuri care prin natur sau compoziie sunt similare cu deeurile menajere i care sunt generate pe raza localitilor. Gospodrire (management) al deeurilor = colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor inclusiv supravegherea zonelor de deeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dup nchiderea acestora. Gunoi menajer = deeuri din gospodrii individuale, colectate regulat de ctre cei care se ocup de salubrizare sau de un ter angajat pentru acest lucru - n recipiente speciale, transportate i predate spre salubrizare. Deeuri solide = care din cauza volumului lor, nu au loc n recipientele special prevzute i care sunt colectate i transportate separat de gunoiul menajer. Instalaie de tratare = instalaie de salubrizare a deeurilor, unde resturile sunt tratate prin procedee chimico-fizice, biologice, termice sau mecanice sau prin combinaii ale tuturor acestor procedee. Instalaii de compostare = instalaii pentru degradarea biologic controlat a substanelor organice prin microorganisme, n prezena aerului. Instalaii de sortare = instalaii de salubrizare a deeurilor, n care sunt separate deeurile colectate amestecate n fraciuni, n special pentru extragerea materiilor valorificabile. Reciclare = operaiune de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri. Reutilizare = orice operaiune prin care ambalajul care a fost conceput i proiectat pentru a realiza n cadrul ciclului su de via un numr minim de parcursuri sau rotaii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput. Tratare a deeurilor = totalitatea proceselor chimice, fizice i biologice care schimb caracteristicile deeurilor; de exemplu n scopul reducerii volumului i caracterului periculos al acestora, facilitnd manipularea i valorificarea lor. Tratare anaerob a deeurilor = descompunerea, respectiv recompunerea biologic a deeurilor organice n sisteme nchise, n lipsa aerului; acest proces se numete i fermentare. Tratare biologic a deeurilor = descompunerea, respectiv recompunerea resturilor organice care pot fi descompuse biologic, prin procedee aerobe (putrezire), respectiv anerobe. Tratare termic = procedee de uscare termic, ardere, piroliz sau dezinfectare cu gaze a deeurilor, ca i combinaii ale acestor procedee

-3-

Valorificare a deeurilor = recuperarea sau regenerarea solvenilor, reciclarea metalelor ori a compuilor metalici, reciclarea substanelor organice (inclusiv compostarea), pentru a fi utilizate ca material combustibil sau la obinerea energiei. Valorificare termic = utilizare a coninutului n energie al reziduurilor prin ardere. Zon de depozitare = zon de pe terenul unei instalaii de salubrizare a deeurilor, n care sunt depozitate, pe o perioad limitat n timp, deeuri, mijloace de producie sau resturi.

3. Deeurile - o problem de mediu ?


Uniunea European urmrete, n vederea protectiei mediului, ndeplinirea unei strategii comune pentru ndeprtarea/valorificarea deeurilor. In programele UE au fost luate n considerare 4 teme principale: 1. protecia climei 2. diversitatea natural i biologic 3. mediul nconjurtor i sntatea 4. folosirea resurselor naturale i managementul deeurilor. Propunerea Comisiei UE legat de managementul deeurilor cuprinde obiectivul de a minimiza cantitile de deeuri rmase, ce trebuie depozitate definitiv. Sunt vizate urmatoarele obiective: reducerea cantitii de deeuri cu 20% pn n 2010; reducerea cantitii de deeuri cu 50% pn n 2050; reducerea cantitii de deeuri periculoase cu 20% pana n 2010; reducerea cantitii de deeuri periculoase cu 50% pn n 2020.

3.1. Evacuarea ecologic a deeurilor


In acest capitol vor fi tratate aspectele i cerinele gospodririi deeurilor, din punct de vedere al reducerii poluarii mediului si protejarii sanatatii populatiei. 3.1.1. Igiena Salubrizarea mediului urban constituia pn n urm cu puin timp o tem care se discuta doar n dezbaterile publice, odat cu menionarea necesitii de a transporta deeul n afara limitelor spaiului de locuit. Colectarea deeurilor din orae, din motive estetice i ca sarcin a organelor publice, dateaz, n Europa central nc din perioada Renaterii. Accelerarea rspndirii epidemiilor prin contactul cu deeurile din gospodrii particulare sau de exemplu din amplasamente pentru tratamente medicale este astzi un fapt cunoscut, cruia i se caut soluii n cadrul asigurrilor sociale. Microrganismele i substanele din reziduurile urbane pot afecta sntatea

-4-

oamenilor. Multe dintre mecanismele de transport i de manifestare ale acestora sunt cunoscute i constituie obiect al prezentului ghid. Msurile de prevenire (de exemplu respectarea distanelor de siguran, a intervalelor de ridicare a gunoiului, a interdiciei de acces n rampele de gunoi deschise) sunt stabilite astzi de ctre autoritile de control i de cele care elibereaz autorizaii, autoritati care asigur totodat i realizarea lor. 3.1.2. Poluarea mediului prin deeuri Cu puine decenii n urm, n Europa, ndeprtarea deeurilor avea loc ntr-o form adeseori periculoas pentru mediu. Gunoiul era evacuat n gropi spate n pmnt, iar apoi ars. n a doua jumtate a acestui secol, prin aceste metode, au fost eliberate cantiti mari de halogeni i hidrocarburi, care au ajuns n circuitele biogeochimice locale sau globale ale substanelor n natur. Gazul metan i dioxidul de carbon, generate prin descompunerea anerob i aerob a materialelor organice din deeu, contribuie astzi considerabil la schimbarea climei pe glob. Cile de rspndire a substanelor duntoare sunt aerul i apele de infiltraie din depozitele de reziduuri neprotejate. Prin recunoaterea influenei substanelor duntoare asupra organismelor vii i adoptnd o tehnic de analiz mbuntit s-a adugat o nou dimensiune. Gunoiul urban a nceput s fie considerat ca un amestec nedefinit de substane, mai mult sau mai puin duntor din punct de vedere chimic, dar care, prin reacii chimice i biologice interne, poate conduce la alte substane i mai duntoare. Depozitele de deeuri, privite pn acum formal au nceput s fie denumite depozite reactor. Dupa acest moment, oamenii de tiin au nceput s acorde atenie potenialului reactiv al deeurilor i emisiilor nocive ale acestora. n cadrul gospodririi deeurilor, la estimarea efectelor asupra mediului nconjurtor, nu se mai discut numai despre felul i tehnica nlturrii deeurilor, ci i despre prioritatea strategiilor i activitilor de evitare a formrii deseurilor i de valorificare a acestora. Totodat este recomandat estimarea cantitii i calitii resturilor rmase, a necesitii de tratare a acestora, precum i a emisiilor produse pe termen lung. Cile principale de rspndire a substanelor duntoare din depozitele de reziduuri neprotejate sunt aerul, solul i apa. Riscul aparitiei emisiilor ca i necesitatea realizarii barierelor tehnice de impiedicare a rspndirii lor in mediul inconjurtor constituie premisa adoptarii msurilor de protecie i prevenire a polurii, utilizate astzi pe scar larg in rile dezvoltate. 3.1.3. Principii de valorificare Strategiile i planurile managementului deeurilor sunt astzi conturate la nivel internaional. Dac evitarea formrii unui anumit deeu nu este posibil, atunci trebuie pus accentul pe valorificarea sau reciclarea acestuia. Aceasta operaie se difereniaz, din punct de vedere tehnologic, n funcie de metodele valorificrii materiale sau termice. n primul rnd, trebuie s i se acorde prioritate valorificrii materiale a reziduurilor, prin recuperarea (cel puin parial) a energiei i materialului folosite la fabricarea produsului.

-5-

In cazuri particulare este necesar i estimarea efectelor valorificrii i a tehnicii de valorificare asupra mediului natural. Trebuie s se stabileasc exact, printr-o evaluare tehnic i ecologica ce efecte au aciunile intenionate (verificarea compatibilitii cu mediul nconjurtor), precum i luarea in considerare a faptului c valorificarea deeului conduce la o poluare a mediului mai mic dect ndeprtarea lui. n acelai timp, trebuie examinat amnunit fiabilitatea tehnic i economic a sistemului de valorificare, numai in acest mod putndu-se stabili cu exactitate durabilitatea investiiilor i funcionarea ndelungat a instalaiilor de protecie a mediului. Diminuarea poluarii mediului nconjurtor, prin evitarea formrii de reziduuri, predomin n toate conceptele de gospodrire a deeurilor. Pentru aceasta, este recomandat o intervenie adecvata nc din timpul procesul de producie a bunurilor de consum i a alimentelor de tot felul, dup care este necesar punerea n aplicare a tuturor posibilitilor de valorificare a deeurilor, n condiiile lurii n seam a efectelor asupra mediului.

-6-

3.1.4. Deeu rezidual Independent de tehnologia de salubrizare folosit i de modul utilizri eficiente a variantelor de valorificare, trebuie luat n considerare faptul c rmne n urm o cantitate mai mare sau mai mic de reziduuri. Aceast cantitate va trebui depozitat direct sau sub form de cenu, ea constituindu-se ca un corp strin n mediu. De aceea, depozitele pentru aceste reziduuri finale sunt izolate, prin bariere din ce n ce mai eficiente, de zonele locuite si sunt construite pentru utilizare pe o perioad de cca.10-15 ani. Concluzii O ndeprtarea ecologic a deeurilor poate fi obinut numai respectnd toate componentele sistemului unitar: Dup colectarea ordonat i regulat, n spiritul proteciei sntii n localitate, ar trebui s aib loc o valorificare maxim a componentelor reziduurilor, avnd n vedere beneficiile economice i ecologice. In acest caz se poate vorbi despre tratarea biologic i valorificarea corelat a deeurilor organice (deseuri din buctrie i din gradini),colectate separat. n final, deeurile rmase trebuie indeprtate ecologic. n starea de depozitare final, deeul trebuie s aib o structur ct se poate de inert (neutr fa de mediu), adic s fie stabil din punct de vedere fizico-chimic i srac n emisii, pe termen lung. Pentru indeplinirea acestor cerine este necesar tratarea termic sau mecano-biologic a deeurilor i izolarea zonei de depozitare final, prin msuri de protecie adecvate n conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deeurilor, prognozat pe termen lung.

-7-

3.2. Principii ale Uniunii Europene


3.2.1. Gestionarea deeurilor Inchiderea circuitelor materialelor intra si extraintreprindere, in care trebuie ca produsele sa poata fi reutilizate, respectiv revalorificate pe cat posibil, in orice etapa a ciclului de viata al produsului, precum si prelungirea duratei de utilizare a produselor in vederea diminuarii cantitatii de deseuri, reprezinta actualmente domeniul prioritar de sarcini in cadrul politicii europene privind deseurile. Orientata in functie de imaginea ideala a circuitelor din natura, gestionarea prin influenta practicata pana acum trebuie inlocuita printr-o gestiune in circuit. Astfel, de-a lungul ultimilor douazeci de ani a avut loc un progres al obiectivelor politicii privind gestionarea deseurilor. Initial s-a pus numai problema protectiei impotriva pericolelor reprezentate de o indepartare necorespunzatoare a deseurilor. Mai tarziu a aparut si ideea valorificarii, unde tipurile individuale de deseu pot fi utilizate, prin procese corespunzatoare de prelucrare si valorificare, ca materii prime secundare. S-au invocat mai ales motive economice, ca de exemplu substituirea materiilor prime mai scumpe prin materii secundare mai convenabile ca pret. Obiectivele actuale de management al deseurilor au fost extinse prin intoducerea conceptelor de evitare a formarii deseurilor si valorificarea acestora. Ca o prima etapa trebuie indepartate substantele toxice si poluarile datorate lor, si apoi utilizarea rationala a resurselor naturale. Obiectivul principal l-a constituit impiedicarea formarii deseurilor, in cadrul fluxului deseurilor. In Romania, datorita situatiei economice, problematica deseurilor este diferita de situatia existenta in statele UE. Principalele diferente constau in faptul ca unui consum din ce in ce mai mare de bunuri, generator de deseuri, ii corespunde o infrastructura putin dezvoltata in domeniul salubrizarii. Din cauza nivelului redus de venituri putem presupune ca, fata de tarile industriale vestice, comportamentul de consum in Romania este altul. In Romania exista inca o constiinta pregnanta a valorificarii, desi prin preluarea produselor si obisnuintelor de consum occidentale cantitatea de deseuri a crescut considerabil de la inceputul anilor 90. Exista experiente de ani intregi in sistemul de colectare a materialelor valorificabile stabilit si acceptat de catre populatie (exemplu societatile tip REMAT), a caror insemnatate s-a diminuat o data cu schimbarea politica din 1989. Pe langa aceasta, pe piata mai activeaza actualmente comercinati particulari de materiale vechi.

-8-

3.2.2. Scopuri si principii de baz Plecand de la ordinea de prioritati a managementului deseurilor: 1. impiedicarea formarii deseurilor 2. valorificarea deseurilor 3. depozitarea ecologica Scopurile gestionarii in circuit se pot formula dupa cum urmeaza: rezervarea resurselor naturale prin reducerea utilizarii de materii prime si substituirea acestora prin materii secundare, ca si obtinerea de energie din deseurile adecvate acestui scop ; reducerea cantitatii de deseuri; reducerea toxicitatii deseurilor si a poluarii induse de aceasta; indepartarea controlata si ecologica a deseurilor nevalorificabile.

Intrucat obiectivul unui management al deseurilor este centrat pe conceptele de evitare a formarii deseurilor, de optimizare a valorificarii si siguranta salubrizarii, atunci avem nevoie de strategii si masuri care sa duca la o reducere a consumului de resurse, de materiale si energie (evitare calitativa a formarii deseurilor), ca si la o reducere a poluarii cu materiale toxice (evitare cantitativa). Aceasta presupune impiedicarea sau diminuarea formarii deseurilor inca de la sursa (de la producator). Fara discutie, prevenirea este cea mai eficienta cale de actiune, deoarece neproducand deseuri, nu exista amenintari la adresa mediului. De aici rezulta preferinta acordata evitarii formarii deseurilor din toate celelalte prioritati. Incepand cu fabricarea produselor, masurile de evitare pot fi realizate partial, impiedicandu-se incarcarea pretului de cost al produsului cu cota parte din materia prima utilizata. Pana in prezent, nu exista un stimulent economic comparabil prin care sa se evite componente ale produsului care nu sunt neaparat necesare (ca de ex.materialele din ambalaje). Masurile de valorificare a deseurilor sunt cel mai bine aplicate acolo unde masurile de evitare a formarii nu pot fi folosite, din punct de ecologic si economic. Valorificarea deseurilor presupune prelucrarea unui deseu deja format. Masurile de valorificare trebuie sa faciliteze cresterea duratei de viata a deseului in circuitul economic sau reintroducerea lui in acest circuit. Masurile de valorificare a deseurilor, ca si cele de evitare a formarii lor, pot duce la o reducere cantitativa si calitativa a cantitatilor de resturi de inlaturat, astfel incat ambele tipuri de masuri pot fi considerate complementare. Spre deosebire de evitarea formarii, valorificarea deseurilor necesita la randul ei energie si cauzeaza poluari ale mediului, care in cele din urma duc la costuri pentru colectare, transport si valorificare. Acest mod de a privi lucrurile clarifica raporturile dintre evitarea formarii si valorificarea deseurilor si motiveaza preferinta de principiu pentru cea dintai. Conform conditiilor juridice cadru mentionate la inceputul acestui capitol, valorificarea deseurilor trebuie realizata ecologic. Aceasta presupune ca: apa, aerul, solul, flora si fauna nu trebuie puse in pericol; trebuie evitate cat mai mult posibil poluarile fonice si mirosurile ; sa nu fie afectate zonele invecinate si nici cadrul peisagistic -9-

Valorificarea materiala a deseului presupune separarea sa, pe diferite cai, in componentele valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului amestecat deja, mai ales a celui menajer, nu este posibila decat cu cheltuieli foarte mari si este nesatisfacatoare de cele mai multe ori, trebuie folosite toate posibilitatile de colectare selectiva a fiecarui material in parte sau a fiecarei grupe de material, inainte de amestecarea cu alte parti reziduale. Acest lucru este valabil si pentru deseurile incarcate toxic (numite si materiale problematice), a caror prezenta in deseu induce punerea in pericol a sanatatii oamenilor si a mediului. Valorificarea materialelor din deseuri este posibila si sub forma unei valorificari energetice. Aceasta implica utilizarea deseurilor pentru obtinerea energiei, in acest mod substituindu-se si economisindu-se resurse neregenerabile, precum carbunii, petrolul, gazele naturale. Valorificarile energetica si materiala se situeaza in principiu la acelasi nivel. In fiecare caz in parte, este preferata metoda de valorificare cea mai compatibila cu mediul inconjurator. Gestiunea in circuit incepe cu fabricarea produselor care genereaza putine deseuri si se termina cu reciclarea la nivel inalt a produselor. In afara de acestea, gestiunea in circuit presupune si responsabilitatea asupra produsului, ceea ce inseamna ca producatorul trebuie sa ia in considerare inca de la producerea marfii aspectele de management al deseurilor care vor avea efecte pozitive in ceea ce priveste evitarea formarii si valorificarea deseurilor. In plus, este foarte important comportamentul constient al consumatorului in domeniul gospodaririi deseurilor (de ex. predarea produselor folosite). La stabilirea obiectivelor si masurilor gestiunii in circuit a deseurilor trebuie avut in vedere urmatoarele : ca o gestiune in circuit ideala, in care toate bunurile sunt reintroduse complet in circuitul materiilor, nu este posibila, de aceea in cadrul multor metode de reciclare sunt utilizate materii prime si energie (de ex. apa si caldura la curatarea sticlelor de folosinta multipla), iar, pe de alta parte, reciclarea este intemeiata numai atunci cand in favoarea ei vorbesc bilantul ecologic si rentabilitatea ; reciclarea presupune anumite bariere tehnologice (de ex. utilizarea hartiei vechi la producerea de hartie noua necesita aport de fibre noi, datorita scurtarii lungimii fibrelor cu fiecare ciclu de revalorificare) Indepartarea deseurilor nu apartine gestiunii in circuit, deoarece, prin acest pas, este eliminat un produs din circuitul economic. Independent de gradul atins in evitarea formarii deseurilor si valorificarii, vor ramane inca deseuri care trebuie supuse unei tratari respectiv indepartari. Asadar, pe langa evitare si valorificare, este necesara si o strategie pentru deseul rezidual. Tratarea termica combinata cu depozitarea ecologica a resturilor, precum si depozitarea neingradita actualmente a deseurilor la deponii reprezinta metodele dominante de indepartare a deseurilor. La tratarea termica are loc o distrugere si o imobilizare partiala a substantelor toxice continute in deseu, ca si trecerea deseului intr-o stare inerta. In plus, cantitatea de deseu este redusa simtitor. O deponie ca depozit definitv pentru deseuri trebuie sa fie dotata cu toate sistemele de retinere a eventualilor poluanti pentru a raspunde cerintelor. In vederea

- 10 -

minimizarii emisiilor rezultate de la deponii, este astazi utilizat conceptul de bariere multiple , care presupun bariere la locul de amplasare al deponiei, in corpul de deponie, sisteme de izolare la baza, sisteme de izolare la suprafata. Tot aici sunt incuse si intretinerea ulterioara, posibilitatea de control si de reparare. Cea mai importanta bariera o reprezinta insusi corpul de deponie, ceea ce arata ca, pentru reducerea emisiilor, trebuie sa aiba loc inertizarea deseurilor depozitate, prin metode de tratare stabilite in prealabil. 3.2.3. Strategii de realizare a unei cantitati reduse de reziduuri Pentru a atinge obiectivele descrise mai sus, trebuie luata in considerare, pentru toate fazele ciclului de viata a produsului ierarhia urmatoarelor obiective: evitare, diminuare, reutilizare, continuarea utilizarii, revalorificare, continuarea revalorificarii, ca si indepartarea ecologica, incepand cu obtinerea materiilor prime, prin productie, distributie si consum, pana la salubrizare. La toate nivelurile acestor procese trebuie create conditii cadru corespunzatoare din punct de vedere legal, tehnic si logistic si implementate masurile necesare. Pentru fiecare etapa a ciclului de viata se ofera diferite strategii combinabile intre ele, pentru a mentine astfel cat mai mult posibil fluxurile de produse si materiale pe un singur nivel. Acestea sunt de ex. a. la nivelul productiei: introducerea interna in circuit: reintroducerea reziduurilor din productie in procesul de productie, utilizarea in cascada: utilizarea interna multipla a materialelor si bunurilor (intreprinderi de productie), valorificarea externa a proprietatilor reziduurilor prin predare catre terti (intreprinderi de valorificare). Procesele de productie si structura produsului trebuie sa fie astfel concepute, incat sa se evite generarea deseurilor, iar prin alegerea corecta a materialelor utilizate, sa fie redus continutul de substanta toxica atat in produse, cat si in reziduuri. Numai resturile generate din productie care nu pot fi evitate, nici reutilizate trebuie salubrizate in viitor ca deseuri.

- 11 -

b. la nivelul distributiei si vanzarii:

- 12 -

mentinerea conceptului de evitare a formarii deseurilor; utilizarea sistemelor de folosinta multipla in domeniul transporturilor; predarea ambalajelor de unica folosinta producatorului de catre cel care a efectuat livrarea; mentinerea separarii in functie de grupe de materiale si reintroducerea, prin intermediul comerciantilor de materiale vechi, in circuitul materialelor valorificabile. c. la nivelul consumului: strategia duratei de viata; strategia intretinerii: mentinerea si repararea bunurilor utilizate, ceea ce presupune, in prealabil, o structura a productiei si o infrastructura corespunzatoare; strategia folosintei multiple: vanzarea bunurilor utilizate de proprietar catre magazinele, pietele de second hand, etc. inchirierea si arendarea de obiecte, utilizate rar de catre consumatorul lor (imprumut prin comert) ; strategia utilizarii in cascada; strategia remunerarii pentru utilizare: platirea unui pret exclusiv pentru utilizarea unui produs, luat inapoi de catre producator, dupa utilizare. d. la nivelul salubrizarii: strategiile colectarii selective: colectare selectiva de catre orase si comune obligatii de reprimire pentru producatori si colectare privata pentru bunurile respective ; e. la nivel legislativ: interzicerea vanzarii materialelor care nu sunt nici valorificabile, nici compatibile cu mediul, cu posibilitatea retragerii interdictiei, dupa transformarea productiei prin reducerea substantelor nocive continute in produs. 3.2.4 Managementul circulatiei substantelor in natura Deseurile sunt generate prin fabricarea si consumul produselor. Fluxurile de substante si consumul de resurse se afla astfel in legatura imediata cu totalitatea deseurilor, deoarece tot ceea ce se produce devine deseu, de-a lungul timpului. Deseul este pe de-o parte rezultatul fluxurilor de materiale si al participarii acestora la productie, comert si consum si, pe de alta parte, deseul este el insusi un flux de materiale. De la inceputul anilor 90, s-a dezvoltat, ca instrument politic si de planificare de mediu, asa-numitul management al circulatiei substantelor in natura. Dat fiind faptul ca strategia end-of-the-pipe, care incearca sa rezolve problema deseurilor prin controlul si limitarea emisiilor, respectiv prin transformarea deseurilor periculoase pentru mediu in unele mai putin periculoase, duce doar la o ierarhizare a

- 13 -

problemelor de mediu, cu ajutorul managementului circulatiei substantelor in natura se actioneaza direct asupra cauzei problemei de mediu. Managementul circulatiei substantelor in natura se compune din mai multe etape: 1. Analiza fluxurilor de materiale, observandu-se originea, caile de productie si consumul unui material intr-un anumit interval de timp ; 2. Elaborarea de bilanturi de materiale (input si output de materiale) ; 3. Analiza metodelor tratarii si prelucrarii materialelor in vederea reducerii potentialului de poluare a mediului inconjurator; 4. Compararea datelor obtinute cu obiectivele de mediu urmarite; 5. Dezvoltarea de strategii pentru reducerea fluxurilor de materiale, inclusiv identificarea actorilor, responsabilitatilor ca si stabilirea in functie de cantitate a obiectivelor.Cu ajutorul indicatorilor stabiliti se masoara ulterior reusita masurilor implementate. Managementul circulatiei substantelor in natura poate fi aplicat si in afara procesului de productie. Se practica de asemenea analizarea fluxurilor de materiale la nivel national sau global. a. Viata deseurilor In functie de materialul din care este confectionat produsul, poate fi influentata perioada in care devine biodegradabil. Iata citeva produse pe care le folosim si difera ca perioada de descompunere: Cutii de aluminiu Deseuri de hirtie Recipiente din sticla Sticle din plastic Ziare Chibrituri Pungi din plastic Filtru de tigara Carti de credit Guma de mestecat 10-100 ani 3 luni 4000 ani 100-1000 ani 3-12 luni 6 luni 100-1000 ani 1-2 ani 1000 ani 5 ani

b. Ce trebuie s tim despre deseuri DESEURILE ORGANICE Aproape trei sferturi din gunoiul zilnic este format din deseuri organice. Cele mai multe dintre ele sunt umede, ceea ce inseamna ca sunt grele. De aceea, daca reusim sa facem in asa fel incit acestea sa nu ajunga la gunoi, pretul pe care va trebui sa-l platim serviciului de salubritate va scadea la mai putin de jumatate.

- 14 -

Materialele care se pot folosi pentru compost sunt: - deseurile organice de gradinarit: flori, iarba taiata, taieturi de arbusti si copaci, buruieni inaintea formarii semintelor, scoarta, etc. - deseurile organice menajere: piine veche, coji de oua, coji de fructe si legume, zat de cafea, filtre de cafea din hartie, resturi de mancare, ceai in pliculete, produse lactate si fainoase, etc. - alte deseuri organice nemurdarite in cantitati mici precum rumegus de lemn, cenusa din lemn, etc. Toate aceste deseuri, amestecate eventual si cu hirtie sau carton (in rezultat obtinindu-se un compost), pot fi foarte utile in gospodarie, datorita continutului lor in substante nutritive necesare gradinii noastre. In vederea unei putreziri optime si a unui compost de inalta calitate, este important sa se macine materiile organice mari si dure (de exemplu taieturi de copaci) si sa se amestece cu substante organice mai fine menajere sau din gradina. Acest amestec se depoziteaza la un loc umbros. Dupa citeva saptamini, deseurile organice se vor transforma intr-un compost bogat si hranitor care poate fi utilizat ca ingrasamint pentru o buna crestere vegetala. RECICLAREA HIRTIEI Hirtia este cel mai frecvent deseu intilnit in mai toate sferele de activitate si constituie o importanta sursa de fibre de celuloza. Sub forme diferite, hirtia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care il producem astazi. La nivel occidental, gradul de recuperare depaseste 50% din valoarea consumului, dar cea mai mare parte din fibrele recuperate sunt incorporate in ambalajele de carton. Se gaseste sub forme diverse, existind numai trei tipuri ce pot fi reciclate direct: hirtia de calitate, hirtia de ziar si cartonul. In functie de calitatea hirtiei colectate, pretul difera si el. Hirtia de calitate ce poate fi reciclata include caietele de scoala, hirtia de copiator, plicuri, hirtia de dactilografiere, hirtia de computer. Pentru obtinerea valorii maxime pentru hirtia colectata tineti cont de indicatiile oferite de compania de reciclare. De regula aceasta categorie de hirtie pentru care se plateste un pret maxim, nu contine hirtie colorata pentru a schimba culoarea noii hirtii obtinute prin reciclare. Este materialul care se gaseste peste tot si la indemina tuturor. Hirtia este materialul reciclabil care ajuns la lada de gunoi, are ca perioada de biodegradare 3-12 luni. Beneficiile aduse naturii prin reciclarea deseurilor de hirtie sunt foarte importante, reducindu-se anumite consumuri ca: apa industriala aproximativ 60%, poluarea aerului cu 75%, energia electrica cu aproximativ 45% precum si poluarea apei cu 45%. In zilele noastre, hirtia noua se fabrica in general avind ca baza pasta mecanica sau celuloza. Totusi, trebuie sa subliniem ca producerea celulozei din lemn realizeaza o puternica poluare a atmosferei si a apelor. Fibrele de celuloza sunt extrase din lemn cu ajutorul produselor chimice sulfuroase, apoi albite. Poluarea

- 15 -

mediului insa poate fi redusa sensibil gratie tehnologiilor moderne si utilizarii crescinde de maculatura. Fibrele sunt extrase din maculatura si folosite pentru fabricarea hirtiei noi. In acest scop, maculatura se dizolva mai intii in multa apa pina cind se reduce la o pasta lichida. Impuritatile mari, precum materialele plastice, metalele etc. sunt extrase, apoi se adauga produse chimice pentru a elimina cerneala tiparita. In masina de hirtie, aceasta pasta trece printr-un numar mare de bobine. Aici apa este extrasa si astfel se obtine hirtia reciclata, care poate fi folosita din nou. RECUPERAREA STICLEI Reciclarea sticlei este o istorie fara sfirsit. Spre deosebire de materialele plastice sau hirtie, sticla aruncata poate fi reciclata la nesfirsit. Teoretic, este posibil sa se fabrice noi recipiente din sticla pornind de la aproape 100% cioburi din sticla si aceasta fara pierderea calitatii. Producerea de sticla noua antreneaza intens o poluare a mediului inconjurator, datorata, intre altele, marelui consum de energie in cadrul procesului de fuziune precum si poluantilor care se degaja in atmosfera. Aceasta poluare, precum si altele poate fi redusa daca se utilizeaza ca materie prima sticla aruncata. De exemplu, daca 80 % din sticla aruncata se utilizeaza in productie, economia de energie este de aproximativ 25 %. Totusi, este foarte important ca sticla sa fie colectata separat in functie de culoarea acesteia pentru o reciclare mai eficienta. RECICLAREA PLASTICULUI Acest produs are o pondere de folosire pe plan mondial foarte mare, datorita avantajelor pe care acesta le prezinta: pret de cost redus, greutate specifica redusa, manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricatie ieftina. Plasticul reprezinta o problema foarte importanta pentru tara noastra. De obicei ponderea cea mai mare in cadrul deseurilor plastice le revine ambalajelor. Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incit nu este posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip, pentru a fi reintegrate imediat in acelasi proces de productie. Pentru recuperarea materialelor este indispensabila separarea, trierea si curatarea diferitelor tipuri de materii plastice. AMBALAJELE Ambalajele din material compozit sunt usoare si sunt in principiu utilizate pentru produsele alimentare lichide, asa cum este sucul de fructe si laptele. De exemplu cartonul pentru sucuri de fructe este compus din 5 invelisuri: film plastic, aluminiu, film plastic, carton, film imprimat. Reciclarea acestor materiale compozite este incomparabil mai complicata, in momentul in care acestea devin deseuri. Separarea materialelor atrage mari cheltuieli de energie si antreneaza costuri ridicate. Adaugator la acest fapt reciclarea acestora impune folosirea unor substante care polueaza mediul. Nu este posibila reciclarea ambalajelor uzate din motive igienice.

- 16 -

c. Recomandari practice Aproximativ 10% din mincarea pe care o cumparam se arunca. Pentru a reduce aceasta risipa cumparati numai cantitatile de alimente necesare care le puteti consuma. Gatind o data pentru mai multe zile, cistigati timp si bani. Cind cumparati bauturi racoritoare alegeti produsul ambalat in sticle returnabile. Daca posedati un mic teren, incercati sa-l folositi, depozitind toate resturile de alimente, obtinindu-se un fertilizant organic de buna calitate. Cind aveti un surplus de haine uzate, incercati sa le folositi la activitatile de bucatarie, scutind folosirea servetelelor de hirtie pentru vase sau pentru a sterge podeaua. Folositi ambalajele de plastic de la margarina sau de la alte produse, pentru a pastra alte alimente necesare la frigider sau pentru congelare. Folositi cu incredere vesela de folosinta indelungata decit vesela de unica folosinta. Pentru cumparaturile dvs. folositi intotdeauna sacose trainice din bumbac sau alte pinza, pentru ca sunt mai rezistente si sigure. Sacosele din plastic sau cele din hirtie refolosibile, pot fi folosite ori de cite ori acestea o permit. Reducerea cantitatilor de materiale reciclabile, este de fapt un mijloc prin care nu se reduce materia prima folosita la fabricarea acelui produs, ci cantitatea de materiale reciclabile ajunse la groapa. Statele dezvoltate au promovat aceasta activitate de reciclare la rangul de afacere pentru firmele cu acest obiect de activitate, iar factorul principal care a stat la baza acestui succes l-a constituit educatia!

4. Reglementri internaionale
a. Situaia prezent n prezent, la nivelul Uniunii Europene, deseurile sunt eliminate prin intermediul haldinelor de gunoi (49%), incinerare (18%) si reciclare (33%). In Statele Membre, unde au fost depuse eforturi semnificative pentru alinierea la acquis-ul

- 17 -

comunitar, situatia evolueaza in mod accelerat, fiind, totusi, in continuare dominata de utilizarea haldinelor de gunoi. Actuala politica de mediu a UE se bazeaza pe conceptul cunoscut sub denumirea de ierarhia deseurilor. Acest lucru inseamna, intr-o situatie ideala, ca formarea deseurilor trebuie prevenita, iar ceea ce nu poate fi prevenit trebuie sa fie reutilizat, reciclat si recuperat cat mai mult posibil, prin utilizarea cat mai putina a haldinelor de gunoi. Haldinele de gunoi sunt cea mai dezavantajoasa optiune pentru mediu deoarece semnifica o pierdere a unor resurse putandu-se transforma intr-un potential risc pentru mediu. Aceasta ierarhie a deseurilor nu trebuie privita ca pe o masura rigida, mai ales in ideea in care diferitele metode de tratare a deseurilor pot avea un impact diferit asupra mediului. Cu toate acestea, scopul este de a inainta spre o societate a reciclarii si recuperarii, adica de a urca pe scara ierarhica, de a trece de la haldinele de gunoi spre reciclare si recuperare. Cadrul juridic al acestei strategii are la baza legislatia europeana din domeniul managementului deseurilor, cum ar fi de exemplu Directiva Cadru pentru Deseuri, Directiva Deseurilor Periculoase (radioactive) precum si Prevederile legate de transportul deseurilor. Politica europeana in domeniul deeurilor are potenialul necesar de a contribui la reducerea impactului general negativ pe care il are asupra mediului legat de utilizarea resurselor. Prevenirea crerii de deeuri si promovarea reciclrii si recuperrii deeurilor va spori gradul de eficienta al utilizrii resurselor in economiile europene si va reduce impactul negativ asupra mediului. Aceasta va contribui la meninerea resurselor existente, un aspect esenial pentru asigurarea unei dezvoltri durabile. Obiectivul de baza al actualei politici europene in domeniul deeurilor de a preveni formarea deeurilor si de a promova conceptul de reutilizare, reciclare si recuperare in vederea reducerii impactului negativ asupra mediului sunt in continuare pilonii principali ai politicii fiind ntrite de actuala strategie.

b. Scopurile politicii europene in domeniul deeurilor Obiectivul pe termen lung este de a transforma UE intr-o societate bazata pe reciclare, de a ncerca sa se evite pe cat posibil crearea de deeuri si utilizarea acestora pe post de resurse. n vederea realizrii acestor obiective si pentru a asigura un nivel ridicat de protecie al mediului, propunerea este de a moderniza cadrul legal prin clarificarea si simplificarea legii europene privind deeurile. Acest aspect necesita un pachet de masuri care sa promoveze prevenirea formarii deeurilor, reciclarea si reutilizarea acestora intr-o maniera optima in vederea reducerii impactului asupra resurselor. Pentru acest lucru se prevd urmtoarele: Un accent sporit pe implementarea deplina a legislaiei existente. Exista o serie de probleme legate de implementare pe teritoriul Statelor Membre,

- 18 -

acestea variind de la continuarea existentei de haldine de gunoi ilegale in anumite state pn la diferene legate de interpretare in alte state. Simplificarea si modernizarea legislaiei existente. Experiena a demonstrat ca este imperios necesara reducerea birocraiei existente in domeniu, cu meninerea in continuare a nivelului ridicat de protecie a mediului. Introducerea unei gndiri ciclice in domeniul politicii deeurilor. Prin aplicarea unei abordri ciclice, prioritile pot fi identificate mai uor, acestea putnd fi direcionate mai eficient astfel nct sa se obin un beneficiu maxim vis-a-vis de efortul depus anume de a dezvolta programe publice de prevenire a formarii deeurilor. O mai buna informare si cunoatere a problematicii ce va ntri continua mbuntire a politicii de prevenire a deeurilor. Dezvoltarea unor standarde comune pentru reciclare. Pentru o mai buna funcionare a pieei interne este necesara stabilirea unui set minim de standarde pentru activitile de reciclare.

c. Care va fi impactul acestor modificri Aceasta strategie se estimeaz ca va implicaii in primul rnd in domeniul practicilor in vigoare in rndul Statelor Membre si va crea noi oportuniti pentru managementul deeurilor. Mai puine deeuri direcionate ctre haldinele de gunoi prin acesta strategie se va continua pe calea direcionrii deeurilor dinspre haldinele de gunoi spre reciclare si recuperare. Obinerea de energie prin valorificarea deeurilor din momentul redirecionrii deeurilor spre alte modaliti de reciclare dect depozitarea acestora pe hadinele de gunoi, varietatea de opiuni disponibila determina avansarea pe scara ierarhica a deeurilor ceea ce este in avantajul conservrii mediului. Actuala situaie va fi supusa unei revizuiri in anul 2010 pentru a se evalua rezultatele obinute si pentru a se crea o imagine clara pentru aciunile ce vor fi ntreprinse in viitor.

d. Principalele beneficii Politica deeurilor va avea un accent sporit plasat pe aspectul impactului asupra mediului, devenind astfel mult mai relevanta din punct de vedere al relaiei cost-eficienta. Prevederile legate de activitile privind managementul deeurilor vor fi mbuntite, conducnd la reducerea costurilor si la eliminarea barierelor legate de reciclarea deeurilor si activitile de recuperare. Politicile de prevenire a formarii deseurilor vor fi implementate la nivel national, furnizand cel mai ridicat nivel de eficienta economica si de protectie a mediului.

- 19 -

Creterea gradului de recuperare a deeurilor va reduce emisiile generate conducnd la beneficii in domeniul proteciei mediului cum ar fi reducerea efectului de sera. Creterea procesului de reciclare creaz locuri de munca. Reciclarea a 10.000 de tone de deeuri necesita 250 de locuri de munca, comparativ cu 20 pn la 40 de locuri de munca in situaia in care deeurile sunt incinerate si aproximativ 10 locuri de munca atunci cnd acestea sunt depozitate pe haldinele de gunoi.

4.1. Deeuri n Europa 4.1.1. Clasificarea deeurilor Prin conceptul determinare a deseului trebuie s se nteleag n primul rnd ncadrarea unui material din deseu (tip de deseu) ntr-o categorie de deseuri general. Este rational s se opereze o ncadrare ntr-o grup de deseuri n functie de modul de formare (generare si colectare). Pentru scopuri statistice, este necesar si o clasificare supraordonat a tipurilor de deseuri n functie de branse, ramura industriala sau procese, n cadrul crora este generat deseul. In timpul determinrii deseurilor, adic al stabilirii tipului, se constat dac acestea necesit sau nu necesit o manier special de supraveghere, dup legislatia european, dac sunt sau nu periculoase. Ce deseuri am putea regsi aici, aflm din originea lor sau de la elementele caracteristice materialelor. De obicei, deseurile periculoase provin de la ntreprinderi industriale. Pasul urmtor este identificarea unui metode adecvate de salubrizare. Pentru domeniul depozitrii, la clasificarea deseurilor trebuie luate n considerare si alte criterii, care vizeaz comportarea la depozitare (rezistent, macerare, emisii de gaze). 4.1.2. Catalogul tipurilor de deseuri valabil in Comunitata Europeana Statele Uniunii Europene au fost de acord cu propunerea Comisiei Europene asupra unei liste a deseurilor. Comisia a denumit aceast list Catalog European de Deseuri - CED si a obligat statele membre la introducerea CED in legislatia proprie. CED creeaz astfel o baz unitar pentru denumirea deseurilor n interiorul Comunittii Europene si pune la dispozitia utilizatorului o terminologie comun bogat. Ea trebuie preluat de statele membre n dreptul comunitar si folosit pentru a ntocmi un cadru mai sigur pentru gestionarea deseurilor, salubrizare, valorificare etc.

- 20 -

4.1.3. Definirea deseurilor n Romnia Prima preluare a CED in Romania s-a realizat in anul 1999,care respecta norme care: sa tina evidenta gestiunii deseurilor generate, pe tipuri de deseuri, inclusiv cele periculoase, pe formulare speciale; sa raporteze ATPM periodic datele solicitate privind gestiunea deseurilor; sa utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deseu, dupa procedura din hotarare. Toate datele statistice privind gestionarea deseurilor transmise anual de agentii economici se pastreaza de catre ATPM intr-un registru de evidenta pe o perioada de minimum 3 ani. In cazul in care agentii economici desfasoara si activitati de depozitare, alturi de datele despre cantittile din fiecare tip de deseu, trebuie s se mai precizeze: tipul depozitrii; tipul tratrii; scopul salubrizrii (de exemplu la ramp) sau al valorificrii (de exemplu prin REMAT); cantitatea deseurilor depozitate definitiv; locul de depozitare si tipul depozitului. Directiva CE privind deseurile periculoase (91/689/CEE) Pe 22 decembrie 1994 Comunitatea European a introdus Lista deseurilor periculoase. In Romania a introdus : Deseuri periculoase conform Ordonantei de Urgent nr. 78/2000 (Legea 426/2001) In Romnia la ora actual se poate spune, pe baza Ordonantei de Urgent nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr. 426/2001, dac un deseu este periculos, dac necesit deci msuri de supraveghere speciale. Conform anexelor acestei legi, deseul trebuie ncadrat n categoria deseu periculos dac are anumite caractreistici. Este posibil o ncadrare a deseurilor, n functie de gradul lor de periculozitate si o dat cu aceasta, de necesitatea de a fi supravegheate, conform sistematizrii de mai sus. Totusi, compatibilitatea cu sistemele de salubrizare ale statelor europene este de abia la nceput, desi a fost atins conformitatea terminologiei. Lista deseurilor periculoase specificate in Directiva 94/904/CE furnizeaz denumirile deseurilor periculoase ca si posibilitatea de a le codifica, maniera care a fost preluata si n dreptul national romnesc.

- 21 -

4.2. Conceptul privind gestionarea deeurilor


Situaia actual a managementului deseurilor n Romnia este caracterizat de: cresterea cantitilor de deseuri la condiii neschimbate pentru zonele de depozitare; insuficiena echipamentului pentru colectare si transport; infrastructur de valorificare nedezvoltata corespunzator. Exista atat soluii tehnice cat si concepte, care nu se pot realiza din cauza situaiei financiare precare, capitalul pentru investiii depasind cu mult bugetele comunelor, oraselor si societatilor. La ora actual investiiile sunt alocate in actiuni de colectare si procurare de recipienti. Situaia se va schimba cu siguran . n ceea ce priveste condiiile cadru din domeniul legislaiei deseurilor, deoarece, n cadrul aderarii Romniei la UE, trebuie realizat armonizarea cu Aquis-ul Comunitar, ceea ce atrage dup sine cresterea preteniilor referitoare la tratarea si ndeprtarea deseurilor. Un prim pas l-a constituit emiterea OG 78/2000 privind regimul deseurilor (modificata si completata prin Legea 426/2001), continind cu transpunerea in legislatia romaneasca a mai multor directive UE O dat cu ridicarea preteniilor legate de salubrizare, orasele si comunele responsabile de ndeprtarea deseurilor trebuie s-si extinda sarcinile. Sarcina de salubrizare va cuprinde de acum nu numai ndeprtarea deseurilor, ci si valorificarea lor. Pentru a obine competen n domeniul sarcinilor noi si pentru a realiza eficient problematica deseurilor, este necesar o planificare n domeniul managementului deseurilor care s cuprind o soluie global. Nu considerarea pasilor si tehnicilor individuale, ci un management integrat al deseurilor, toate celelalte modalitati privind combinarea si cooperarea tuturor strategiilor de limitare a produciei de deseuri, de valorificare si de ndeprtare a lor subsumandu-se acestui concept . Obiectivul principal este acela de a reduce ct mai mult cantitatea de resturi de ndeprtat, de a trata si depozita deseurile produse conform unor tehnici ecologice. Msurile si metodele care se impun, pasii individuali, ca si ordinea cronologic a lor sunt concretizate si expuse clar ntr-un concept integrat de management al deseurilor. Necesitatea unui concept de management al deseurilor rezult pe de-o parte direct din datele legislative. Asemenea articolului 7 din directiva UE asupra deseurilor, (transpusa in OG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si completata de Legea nr. 426/2001) se solicit elaborarea, de ctre autoritile responsabile a unor planuri de management al deseurilor. Planurile trebuie s conin tipul, cantitatea si originea deseurilor valorificate si ndepratate, instruciunile tehnice, ca si suprafeele instalaiilor de salubrizare. In dreptul european, n articolul 14 al directivei UE asupra ambalajelor si a deseurilor din ambalaje descoperim prescripia ca planurile de management al - 22 -

deseurilor ale statelor membre s conin un capitol separat despre ambalaje si gospodrirea deseurile care rezult din acestea. Fundamentele pentru planurile de management al deseurilor la nivel naional, respectiv regional, sunt furnizate de conceptele de management al deseurilor elaborate de comunele sau orasele responsabile cu gestionarea deseurilor. Necesitatea elaborrii de concepte de management al deseurilor mai rezult si din aceea c o dat cu preteniile crescute, problemele din managementul deseurilor devin din ce n ce mai complexe si solicit soluii difereniate. Trebuie implementate o serie de msuri individuale, care s satisfac un obiectiv, o organizare si o coordonare globala. Cele mai importante linii directoare sunt schiate n cele ce urmeaz: Implementarea de msuri concrete pentru salubrizare (de exemplu colectarea selectiv a materialelor vechi n vederea valorificrii, colectarea separat si ndeprtarea ecologic a deseurilor periculoase, sigurana ndeprtrii deseurilor); Coordonarea si ordonarea msurilor de salubrizare (de exemplu alegerea unei forme legale potrivite pentru funcionarea managementului deseurilor, cutarea si gsirea unor teri privai adecvai pentru ndeplinirea unor operatii privind evacuarea deseurilor, si msuri de salubrizare, alturi de comunitatea respectiv, sprijinirea si coordonarea msurilor pentru comercializarea si pstrarea n siguran a componentei n materiale valorificabile); Controlul prestarii serviciului de salubritate (de exemplu elaborarea unor bilanuri asupra cantitilor si materialelor, ca si examinarea costurilor . ca baz pentru o eventual continuare sau schimbare, respectiv mbuntire, a obiectivelor de management al deseurilor); Informarea si consilierea productorilor de deseuri n vederea micsorarii cantitatilor de deseuri generate, ca si ncurajarea msurilor de valorificare; Conceperea si emiterea unor prevederi locale (hotarari ale consilului local, norme si regulamente) considerate ca fiind cea mai important baz legal pentru realizarea ndeprtrii deseurilor, cu posibilitatea influenrii comportamentului cetenilor n spiritul reducerii cantitilor de deseuri (de exemplu reglementarea salubrizrii deseurilor, obligaia de a avea recipiente pentru resturi, si de a folosi sistemul de salubrizare, colectare si transport, taxe etc.) ca si formarea unei constiinte n spiritul unei salubrizri mai sigure si ecologice. Salubrizarea deseurilor n regiuni trebuie stabilit si coordonat mpreun cu orasele si localitatile din jur. In viitor vor fi necesare din ce n ce mai mult soluii regionale, cu aplicabilitate larg, de management al deseurilor, ceea ce nu nseamn neaprat necesitatea unor instalaii de nalt tehnic. Ne putem gndi aici de exemplu la colaborarea mai multor orase si/sau comune n vederea organizrii unei strategii regionale. Soluiile cu aplicabilitate larg nu exclud msuri cu aplicabilitate restrns la nivelul oraselor si comunelor. Acestea din urm pot prezenta un avantaj mai ales la mpiedicarea formrii si la colectarea separat a deseurilor valorificabile, unde este

- 23 -

necesar colaborarea activ a cetenilor. In cadrul unui concept global, trebuie stabilite msuri cu aplicabilitate att larg, ct si restrns. De asemenea, n conceptul global, trebuie luate n considerare si integrate atat structurile, cat si msurile de valorificare fie ele comunale sau private. Conceptul de management integrat al deseurilor poate fi util si n cadrul autorizrii unor instalaii de tratare si ndeprtare a deseurilor pentru dovedirea nelegerii prioritilor de management al deseurilor mpiedicarea formrii nainte de valorificare, nainte de ndeprtarea ecologic - si ca argument necesitatea instalaiei respective. Adugm aici c implementarea unor instalaii de salubrizare a deseurilor, n special rampe de depozitare si instalaii de incinerare, se va face dificil si n Romnia, deoarece constiina ecologic a populaiei se afl n plin proces de formare. Necesitatea unei rampe de depozitare a resturilor, de exemplu, trebuie expus, n cadrul unui concept global, mpreun cu msurile aferente pentru limitarea producerii si valorificarii, ntr-o manier credibil pentru populaie. In fine, trebuie evitate, la adoptarea si implementarea conceptelor de management al deseurilor, cu precdere deciziile gresite din cauza aciunii necoordonate si orientat ctre msuri individuale, si cu aceasta problemele de implementare, ca si dificultile aparute n procesul de salubrizare. 4.2.1. Scopuri si cerine de coninut Conceptele de management al deseurilor trebuie s furnizeze o privire de ansamblu asupra situaiei gospodririi deseurilor ntr-o regiune (de exemplu la nivel naional sau regional). Trebuie s indice perspective si aciuni necesare si astfel, s joace rolul de linie directoare pentru aciunea n domeniul managementului deseurilor. Un concept de management integrat al deseurilor conine mai multe concepte mici, care se raporteaz la domenii diferite. Obiectivele generale pot fi prezentate dup cum urmeaz: Epuizarea tuturor posibilitilor de evitare a formrii si reducere a cantitilor de deseuri, n cooperare cu populaia si cu sectorul economic; Sortarea, colectarea si valorificarea deseurilor menajere, trebuie realizate cu respectarea punctelor de vedere ecologice si economice; Diminuarea presiunii asupra rampelor de depozitare prin folosirea metodei clasice de valorificare, compostarea, ca si prin pretratarea resturilor de depozitat; Folosirea optim a energiei, eliminarea corect din punct de vedere tehnic a materialelor periculoase si controlul prealabil eficient al materialelor de acest gen; Examinarea tuturor tipurilor de resturi de ndeprtat, ca de exemplu gunoiul menajer, resturile industriale, deseurile din construcii si demolri, n vederea valorificrii lor;

- 24 -

Stabilirea conceptelor de management al deseurilor la nivel comunal, cu scopul sistematizrii si organizrii teritoriale, ca si cu scopul satisfacerii intereselor regionale si supraregionale; Sigurana maxim a salubrizrii prin crearea unui sistem regional si supraregional de asociaii, ecologic si reprezentativ din punct de vedere economic, pentru reciclare a resturilor, compostare si valorificare energetic, pentru depozitarea controlat, ecologic a gunoiului rmas, imposibil de valorificat. Prin elaborarea unui plan de management al deseurilor, folosind conceptul de management integrat al deseurilor pentru o regiune de salubrizare se realizeaz dimensionarea necesitatilor de salubrizare pe o perioad de timp definit (n cele mai multe cazuri zece ani). Acest lucru presupune urmtoarele msuri: Msuri de infrastructura salubrizrii; Msuri manageriale; Msuri economico-organizatorice; Msuri financiare, inclusiv legate de taxe; Msuri n domeniul relaiilor publice / al consilierii n legtur cu deseurile. Din cauza diferitelor strategii de limitare a formrii si de revalorificare a deseurilor, a posibilelor sisteme de colectare selectiv si metode de tratare, rezult n practic adeseori mai multe variante posibile de planificare a salubrizarii pentru o regiune. Acestea trebuie s fie verificate din punct de vedere al eficacitii lor, pentru a putea alege de fiecare dat soluia optim. Alturi de condiiile regionale se pot aplica urmtoarele criterii: Sigurana salubrizrii; Impactul asupra mediului; Cota de reducere a deseurilor si cantitile de deseuri rmase; Situaia existenta pe piaa materialelor valorificabile; Rentabilitatea; Gradul de acceptare al populaiei; Efortul organizatoric.

- 25 -

Implementare fiecrei etape n parte se realizeaz pas cu pas. Din acest motiv, se recomand stabilirea unor prioriti, ca si conceperea unei planificri n timp. Deoarece conceptele de management al deseurilor trebuie s reprezinte un instrument, care s cuprind dezvoltrile si noile cunostine insusite, dar si s faciliteze achizitionarea de echipamente noi, ele trebuie practic s fie elaborate continuu (cel mai rar o dat la 10 ani). O verificare sau o reactualizare a conceptului sau a unor pri din el este necesar atunci cnd: va fi realizata o nou instalaie de tratare sau nlturare a deseurilor; tehnica a progresat considerabil; cantitatea sau compoziia deseurilor s-a modificat semnificativ. Experiena arat clar c la elaborarea conceptului de management integrat al deseurilor este necesar un procedeu complet si complex. Trebuie pornit de la ideea c administraiile din Romnia nu vor fi capabile s ndeplineasc singure aceast sarcin, din cauza numarului mic de personal si a deficienelor actuale n ceea ce priveste calificarea acestuia. De aceea se recomand colaborarea cu experi independeni n timpul elaborrii. In urmtorul capitol vor fi prezentate mai nti continutul bazelor de date necesare planificrilor viitoare de management al deseurilor si al hotrrilor. Sunt descrise tipurile de influene majore care se pot exercita asupra cantitii si a compoziiei deseurilor. Pasii individuali ce trebuie parcusi pentru elaborarea unui concept de management integrat al deseurilor, respectiv: Impiedicarea formrii evitarea generarii deseurilor; Extragerea materialelor periculoase; Colectarea selectiv si pstrarea componentelor valorificabile ale deseurilor; Tratarea, respectiv ndeprtarea deseurilor rmase; Msuri organizatorice, financiare si legale (relaii publice si consiliere n domeniul deseurilor, constituirea legislaiei si a taxelor, planificarea financiar, forme de organizare legal). Pentru domeniul depozitrii, la clasificarea deseurilor trebuie luate n considerare si alte criterii, care vizeaz comportarea la depozitare (rezistent, macerare, emisii de gaze). Obiectivul principal este acela de a reduce ct mai mult cantitatea de resturi de ndeprtat, de a trata si depozita deseurile produse conform unor tehnici ecologice. Msurile si metodele care se impun, pasii individuali, ca si ordinea cronologic a lor sunt concretizate si expuse clar ntr-un concept integrat de management al deseurilor.

- 26 -

3I 4.2.3. Dezvoltarea gestionrii deseurilor n Europa Tarile membre trebuie s fie capabile s i salubrizeze deeurile pe propriul teritoriu i cu propriile instalaii. Un alt rezultat dorit este, conform voinei Consiliului, ca fiecare stat membru s ajung singur la aceast politica. Prin aceasta este evitat nlturarea deeurilor n afara granielor UE. Chiar i nlturarea, n interiorul UE, dar depind graniele statului productor de reziduuri, trebuie mpiedicat prin meninerea capacitii de salubrizare a statului respectiv. n fundamentele pentru directivele - cadru, voina politic a statelor membre este n continuare ajutat s se exprime, pentru a mpiedica irosirea deeurilor n general. In acest sens, planurile de gestionare a deeurilor sunt considerate mijloace potrivite pentru atingerea acestui obiectiv. a. Colectare selectiv a diferitelor tipuri de deseuri Printr-o colectare selectiv a fraciunilor deeurilor se optimizeaz cota de valorificare a acestora. Cheltuielile i profitul trebuie s fie ntr-un raport raional, ntruct este necesar o examinare specific a valorii i a cheltuielilor de selecie ale tipului respectiv de reziduuri. Din reprezentarea compoziiei medii a gunoiului din Europa reiese faptul c deeurile organice (mai ales resturi din buctrie i deeuri vegetale) reprezinta aproximativ 40% din totalul deeurilor. Aceast fraciune, are un efect dezavantajos din punct de vedere tehnic - n cazul depozitrii sau al incinerrii, din cauza coninutului ridicat de substane biodegradabile i de ap. Evacuarea acestor substane, n general a tuturor fraciunilor de deeuri, nu mai este posibil dup colectarea neselectiv. n consecin, condiiile politice - cadru n Europa demonstreaz tendina clar ctre colectarea selectiv i valorificarea deeurilor organice. n mai multe ri ncurajarea compostrii deseurilor organice este de asemenea, parte component a politicii de mediu. Reciclarea deseului menajer, colectarea i valorificarea unor pri componente ale deseurilor menajere (reciclarea deseurilor menajere) a fcut, n Europa ultimilor ani, mari progrese. n Europa este foarte rspndit amplasarea containerelor de colectare a materialelor valorificabile, colectarea acestora n gospodrii(de exemplu n sacul pentru materiale valorificabile) i/sau n spaii publice special amenajate. Pe drept cuvnt, populaia din Europa ateapt un nivel ridicat de salubrizare, o igien avansat i o necesar protecie a mediului nconjurtor i a resurselor. Acestea trebuie n continuare s fie asigurate n cadrul unui management al deeurilor cu costuri reduse. Un alt aspect economic important, n cazul observrii formelor de organizare a managementului deeurilor din Europa, este faptul c vorbim despre o prestare de servicii. Acest sector este astfel predestinat, prin specificul serviciului, s creeze, pe termen lung, locuri de munc. b. Deeuri organice Tratarea biologic a deeurilor organice cu scopul valorificrii s-a dezvoltat ntr-o component important a managementului deeurilor n Uniunea European. n viitor se estimeaz c n cele din urm, 30% din gunoiul menajer i o parte

- 27 -

considerabil din deeurile industriale - aproximativ 40% din ntreaga cantitate de deseuri din Europa - vor putea fi tratate biologic prin compostare i fermentare. Produsele finite i vor gsi cel mai adesea utilitatea ca mijloace de mbuntire a solului i ca ngrminte. c. Calitatea produsului Compost Unele ri UE efectueaz compostarea numai a deeurilor din grdin, altele trateaz cu succes deeuri din cas i din grdin, amestecate. Compostarea gunoiului amestecat ns nu mai corespunde stadiului tehnicii, este n regres i nu se mai poate ntlni dect n unele ri din Europa de sud. Dar i acolo ncepe un proces de reorientare, pentru c i n aceste ri este evident c, n viitor, nu vor mai exista piee de desfacere pentru composturile de calitate proast - ca de exemplu composturile din deseul amestecat. Pe viitor, n rile unde exist compostare i sisteme funcionale de asigurare a calitii, se va observa o cretere continu a cerinelor de calitate. Unele ri europene se strduiesc foarte mult s trateze biologic ct se poate de mult deeul organic. Anumite instalaii de compostare mai prelucreaz nc gunoi amestecat nesortat. Tendina general merge ns n mod clar n direcia colectrii selective a deeurilor organice din gospodrii, grdini i parcuri. Cerinele crescnde ale mediului nconjurtor i ale legiuitorilor referitoare la calitatea compostului - mai ales n ceea ce privete continutul de metale grele, substane organice duntoare i igiena - nu mai las loc de alternative. Composturile trebuie s concureze pe pia, n ceea ce privete standardele de calitate, cu produsele din turb, din pmnt i din scoar de copac. Pot reui acest lucru numai pe baza colectrii selective a materiilor prime organice i printr-un program clar de asigurare a calitii n staii de compostare.

d. Deeuri din ambalaje S-au remarcat deja efecte economice semnificative n privina comerului i a industriei. Prin valorificarea ambalajelor, cantitatea anual de reziduuri din UE a sczut cu aproximativ 30 de milioane de tone. Sistemul de gestiune comunitar, organizarea colectrii i valorificrii ambalajelor este implementat, pn n momentul de fa, n toate rile membre, e. Prelucrarea biologic a deeurilor Tratarea mecanico-biologic nseamn depozitarea deeurilor n rampe corespunztoare, dup pregtirea mecanic (n principal mrunirea) i putrezirea necontrolat a materialului. n acest caz deeurile din locuine, respectiv cele rmase dup epuizarea fraciunilor valorificabile (hrtie/carton, sticl, n parte i gunoi biologic) sunt n totalitatea lor, mai mult sau mai puin pretratate mecanic (mrunite, sortate) i n cele din urm dispuse sub form de grmezi i tratate biologic (lsate s putrezeasc). Dup putrezire, se realizeaz depozitarea n ramp.

- 28 -

Astzi se dovedete c TMBD (tratarea mecanico-biologic a deeurilor) este o noiune care reunete cele mai variate tehnici i concepte. Astfel, exist pe de o parte instalaii la un nivel foarte sczut i pe de alt parte tehnologii complexe care realizeaz att TMBD ca pretratare pentru depozitarea n ramp, ct i TMBD ca pretratare pentru incinerarea deeurilor sau valorificarea lor material. In acest mod, TMBD sunt concepute i ca instalaii de sine stttoare, dar sunt i integrate n funcionarea rampei de gunoi. Se poate face o sistematizare raional i o mprire a TMBD pe baza diferitelor strategii de tratare: pretratarea la nivel scazut (nainte de depozitarea in ramp) putrezirea extensiv - cu o treapt de tratare mecanic mbuntit putrezire ndelungat putrezirea parial pentru valorificarea energetic putrezirea parial pentru valorificarea material De regul, la TMBD se urmrete reducerea carbonului (prii organice) coninut n deeurile rmase. De aceea exist dou finaliti semnificativ deosebite: unii ofertani de TMBD, respectiv diveri ntreprinztori, i concep procedeul ca pretratare nainte de depozitare. Aceasta tratare prin putrezirea ndelungat conduce ctre o diminuare semnificativ a carbonului legat organic i, prin urmare, ctre o activitate biologic suplimentar redus a materialului tratat (stabilizare). o parte din ofertanii de TMBD, respectiv unii ntreprinztori, se orienteaz ctre o tratare termic pentru fraciuni luate separat. Aici apare, nc din treapta mecanic, naintea treptei biologice, posibilitatea separrii substanelor (splitting) sau a unei pri care nu se poate trata. Incinerarea (adiional) a output-ului tratat biologic dup TMBD ar necesita, pentru scopul tratrii, o alt strategie. Astfel, descompunerea biologic ar avea un sens nu dac ar duce la un optim adaptat costurilor, si nu la un minim biologic ce poate fi atins. TMBD viitoare vor demonstra c dein un nalt standard tehnologic. Nu vor mai funciona ca instalaii de pretratare nainte de depozitare, ci din ce n ce mai mult ca staiii de distribuie a substanelor destinate valorificarii energetice, respectiv materiale. f. Prelucrarea termic a deeurilor Incinerarea deeurilor are o tradiie ndelungat n Europa. n Anglia, n 1876 s-a construit prima instalaie de incinerare a deeurilor. Utilizarea acestei tehnologii s-a rspndit rapid, deoarece pe baza compoziiei deeurilor la o valoare caloric mare nu apreau probleme tehnice demne de amintit. Din punct de vedere ecologic, emisiile au fost n primul rnd recunoscute ca o problem. Pentru rezolvarea acesteia au fost instalate dispozitive de filtrare a gazelor de ardere. Cu toate c aceste noi metode sunt disponibile de mai mult timp ca tehnologii, s-au construit de abia n ultimii ani primele instalaii comerciale mari. O dat cu creterea importantei protectiei mediului, s-a recunoscut necesitatea unei legislaii speciale a sectorului privind managementul deeurilor, concretizate n vederea implementrii ei n orae i comune. Armonizarea legislaiei din Comunitate, n ceea ce privete ndeprtarea deeurilor. Prin elaborarea normativului s-a urmarit ca obiectiv, mbuntirea protecia mediului i calitatii vieii, printr-o legislaie cuprinztoare.

- 29 -

ndeprtarea deeurilor trebuie s fie astfel reglementat, nct s fie garantat protecia sntii oamenilor i a mediului, la implementarea msurilor luate n privina colectrii, tratrii i a depozitrii deeurilor. Printre altele, la elaborarea lui a fost luat n considerare i temerea c, prin diferene n prescripiile legale privind ndeprtarea deeurilor ar fi putut aprea condiii concureniale inegale cu efecte asupra pieei comune. Pe de o parte, principiul evitrii formrii sau al valorificrii deeurilor este prezentat in normativ ca fiind superior simplei ndeprtri a acestora, iar pe de alt parte, coninutul legii vizeaz clar asigurarea unor condiii de locuit igienice i sntoase i obinerea calitii estetice a imaginii peisajului i a mprejurimilor. Planificarea i organizarea managementului deeurilor, realizate corespunztor obiectivelor, trebuie obinute prin implicarea autoritilor competente. Statele membre trebuie s elaboreze prescripii tehnice pentru managementul deeurilor i s creeze locuri de depozitare potrivite. g. Deeurile provenite din ambalaje Normativul legislativ european cuprinde toate felurile de ambalaje care se gsesc n circulaie i deeuri din ambalaje. El propune n primul rnd strategia evitrii formrii deeurilor din ambalaje. Un alt principiu important este refolosirea ambalajelor, respectiv valorificarea material sau alte forme ale acesteia, astfel nct s se ajung la diminuarea deeurilor care trebuie s fie nlturate. Preferinele se ndreapt ctre refolosire sau valorificarea material. i valorificarea energetic este amintit ca o metod eficient de valorificare, precum si necesitatea ca Planurile de gestionare a deeurilor elaborate s trateze separat deeurile provenite din ambalaje. Totodat, este cerut realizarea treptat a cotelor de valorificare pentru deeurile din ambalaje pe plan naional, fcndu-se referire la ntregul teritoriu unui stat membru. Statele membre trebuie, att ct este posibil, s sprijine fabricarea de ambalaje din materiale valorificate provenite tot din ambalaje, ceea ce corespunde principiului ciclului economic. Trebuie s se ia msurile necesare pentru implementarea sistemelor de .ambalaje la schimb. sau a celor de colectare i valorificare. Pentru ambalaje sau pentru anumite componente ale acestora trebuie stabilite concentraiile admise de metale grele. Sunt n curs de elaborare sistemele de marcaj, identificare i informare pentruambalaje, iar instrumentele pentru impunerea acestui normativ ca i identificarea efectelor economice ce pot aprea sunt nc n curs de dezbatere. Aplicarea normativului va avea o influen substanial asupra cantitii de deeuri rmase de nlturat i a efectelor acestora asupra mediului nconjurtor

h. Deponii La ora actual, statele membre ndeprteaz circa 65% din deeurile lor prin depozitare. Elementul central al normativului european este prezentarea cerinelor minimale fizice i tehnice pentru elementele de izolaie i bariere, care trebuie s fie realizate, respectiv s fie disponibile, pentru a mpiedica ajungerea materialelor din depozit n mediul nconjurtor. In acest caz, aproape c se aplic cerina de

- 30 -

compatibilitate a msurilor de management i de tehnici ale deeurilor, cu mediul nconjurtor. n acelai timp, prin formularea unui standard tehnic pentru rampele de gunoi valabil n ntreaga Europ, se echilibreaz cheltuielile pentru protecia mediului n managementul deeurilor din ntreaga Europ. Astfel este nlturat temerea ndreptit, conform creia deeurile ar putea fi depozitate definitiv n acele regiuni europene n care taxele ecologice sunt cele mai reduse i unde, n consecin, apar cele mai mici costuri de depozitare. n normativ urmeaz descrierea cerinelor privind coninutul i calitatea bazelor depozitelor, care trebuie s fie, n cadrul unei proceduri de aprobare, concepute i predate spre examinare autoritilor competente. O alt component important sunt regulamentele legate de folosirea i supravegherea depozitelor. Aici sunt solicitate programe de examinare a mediului nconjurtor, innd cont de posibilele emisii. In cadrul normativului sunt descrise de asemenea, cerintele privind execuia tehnic a depozitelor. Alte deeuri Noi iniiative legate de legislaia Uniunii Europene se pot recunoate i n urmtoarele domenii: echipamente electronice la sfritul utilizrii lor clorur polifenilic deeuri din construcii deeuri din minerit deeuri biodegradabile

II. STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE A DESEURILOR


1. Situaia gestiunii deeurilor n Romnia
n cele ce urmeaz se vor prezenta pe scurt date structurale importante, reprezentative pentru situaia actual a Romniei, legate de populaie i de gradul de dezvoltare economic. Aceste date vor face posibil ulterior o evaluare a cadrului n care se poate dezvolta managementul deeurilor. Datele privind cantitatea de reziduuri i compoziia acestora se sprijin pe o serie de analize ale deeurilor, ca i pe datele statistice despre deeuri i substane valorificabile preluate de la ICIM Bucureti (Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului). Au fost avute n vedere nou depozite de gunoi centrale i diverse locuri mai mici de depozitare a deeurilor. Responsabilii cu administrarea acestora au fost chestionai n legtur cu situaia de la faa locului. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este elaborata de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, in conformitate cu responsabilitatile ce ii revin ca urmare a transpunerii legislatiei europene in domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborata pentru perioada 2003 - 2013, urmand a fi revizuita periodic in conformitate cu progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului. Obiectivul general al Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si mediului. - 31 -

Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate, in mod formal, in:

deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase deseuri generate din activitati medicale: sunt deseurile generate in spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infectioase, intepatoare-taietoare, organe anatomopatologice, deseurile provenite de la sectiile de boli infectioase, etc. si alte deseuri exclusiv cele mentionate mai sus, care intra in categoria deseuri asimilabile

Gestionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele importante cu care se confrunta Romania in ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se refera la activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a acestora. Pe lista prioritilor ecologice din Romnia, managementul deeurilor este pe locul al treilea, dup problemele polurii apei de suprafa i subterane, ca i a atmosferei. Populaia este afectat n principal: de pericolul imbolnavirii datorate roztoarelor i insectelor existente n punctele de precolectare deschise din zonele de locuit, accentuata si de ridicarea neregulat a deeurilor; de pericolele de imbolnavire determinate de apa de but contaminat (pentru cei care locuiesc n apropierea rampelor de gunoi); de mirosurile grele din punctele de precolectare a deeurilor i din apropierea depozitelor, ca i n timpul ridicrii deeurilor; de pericolul pentru copiii i tinerii care, mai ales n cldirile cu mai multe etaje, se joac n apropierea punctelor de precolectare. Un alt pericol vine din partea depozitelor nepzite, unde copii au acces liber; de substane duntoare, rspndite probabil i prin lanul alimentar, deoarece nu este interzis folosirea n scopuri agricole a suprafeelor nvecinate cu depozitele de reziduuri. Dezvoltarea economic a rii este strns legat atat de calitatea vieii i a mediului nconjurtor, cat i de situaia managementului deeurilor. Dac se mbuntete calitatea serviciilor municipale prestate, atunci se ateapt i o ameliorare a bazelor financiare nc nesatisfctoare ale localitilor. n acelai timp, se dezvolt, n sectorul serviciilor publice i al asigurrii calitii vieii, o nou ramur economic, managementul salubrizrii. Astfel, prin mbuntirea situaiei managementului deeurilor, vor aprea i efecte pozitive asupra locurilor de munca. Prin ndeprtarea corect a deeurilor din locuine pot fi atinse pe termen lung

- 32 -

alte obiective economice, ca de exemplu mbuntirea situaiei de sntate a populaiei, ca i protejarea resurselor naturale prin stoparea contaminrii solului, a apei i aerului. n comparaie cu Europa, gradul recuperrii i refolosirii substanelor din deeuri i produse folosite, ca .materie prim secundar., este relativ redus. De exemplu, numai 11% din totalul de sticl produs este folosit pentru produse noi.

Planul National de Gestiune a deseurilor, aprobat prin HG 1470/2004, furnizeaza o analiza detaliata a managementului deseurilor in Romania, masuri de prevenire a producerii deseurilor si de reducere a catitatii acestora; metode de reciclare; lista indicatorilor de monitorizare. Acesta include, de asemenea, actiuni si mijloace adecvate pentru conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu in domeniul gestionarii deseurilor. Planurile Regionale de Gestiune a Deseurilor, elaborate pe baza legislatiei romanesti si comunitare si aprobate prin Ordin ministerial comun al MMGA si Ministerului Integrarii Europene, transpun, la nivel regional, obiectivele Planului National de Gestiune a Deseurilor. Aceste documente promoveaza cooperarea intre autoritatile judetene si cele locale in vederea infiintarii si dezvoltarii unui sistem de management integrat al deseurilor care sa inlocuiasca sistemul existent, ineficient atat din punct de vedere economic, cat si din cel al protectiei mediului. In acest context au fost identificate solutii posibile, specifice in functie de particularitatile fiecarei regiuni, pentru a se asigura indeplinirea obiectivelor nationale si a angajamentelor asumate de Romania . n negocierile de aderare la U.E, Romnia a transpus n totalitate acquisul comunitar privind gestionarea deeurilor i i-a asumat implementarea acestuia pn la data aderrii, cu excepia urmatoarelor domenii pentru care a solicitat i obinut perioade de tranzitie: ambalajele i deeurile de ambalaje; depozitarea deeurilor; incinerarea deeurilor; deeurile de echipamente electrice i electronice; importul, exportul i tranzitul de deeuri. Implementarea acquis-ul impune elaborarea unei strategii la nivel naional i identificarea de msuri i aciuni de implementare a acestei strategii prin planul naional de gestionare a deeurilor i planurile regionale, judeene i locale. - 33 -

Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor a fost elaborat cu sprijin tehnic i financiar din partea Ministerului Federal de Protecia Mediului din Germania, n cadrul proiectului de twinning PHARE 1998 anul 2002 Planul Naional de Gestionare a Deeurilor plan de etap a fost elaborat pe baza planurilor judeene ntocmite de Inspectoratele de Protecie a Mediului, a cror surs de informaii a constituit-o planurile realizate de consiliile locale i de productorii de deeuri. Strategia Naional i Planul Naional de Gestionare a Deeurilor documente finale au fost realizate n cadrul proiectului de twinning PHARE 2001 i adoptate prin Hotrre de Guvern nr.1470/2004 Cele dou documente constituie instrumentele de baz prin care se asigur implementarea n Romnia a politicii Uniunii Europene n domeniul deeurilor Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor se bazeaz pe o nou abordare a problematicii de gestionare a deeurilor sistem integrat de gestionare a deeurilor Noua abordare pune accent pe prima etap a fluxului deeurilor prevenirea generrii de deeuri, urmat n ordine, de reutilizare reciclare,valorificare energetic i, n final, depozitare. Principalele instrumente de realizare: Prevenire i minimizare Reciclare i valorificare

PNGD stabilete msuri i aciuni privind: Colectarea separat a anumitor tipuri de deeuri Dezvoltarea serviciilor de colectare i transport a deeurilor la instalaiile autorizate pentru tratare valorificare material prin reciclare energetic prin incinerare / co-incinerare cu recuperare de energie) eliminare (prin incinerare sau depozitare n depozite speciale). Elaborarea i aplicarea planurilor de remediere i reintroducere n circuitul economic ale fostelor i actualelor depozite de deeuri; Realizarea unor depozite zonale pentru deeuri; Construirea i operarea a unui incinerator (de capacitate mare) pentru deeurile periculoase, inclusiv pentru cele medicale i extinderea co-incinerarii deeurilor industriale n cuptoarele de ciment; Utilizarea sistemelor fixe sau mobile de sterilizare a deeurilor medicale periculoase; Construirea unor faciliti pentru eliminarea anumitor tipuri de deeuri periculoase (PCB, materiale contaminate cu PCB, deeuri de pesticide etc.) sau identificarea unei soluii de eliminare n faciliti deja existente n alte tri. Pentru ndeplinirea obiectivelor cuprinse n strategie sunt foarte importante existena i posibilitatea de accesare a suportului financiar.

- 34 -

Domeniile i/sau obiectivele de investiii pentru ndeplinirea msurilor prioritare din angajamentele asumate de Romnia pentru accesul n UE sunt extinderea colectrii, implementarea i extinderea colectrii selective a deeurilor, tratarea/valorificarea deeurilor, eliminarea deeurilor, ntr-un sistem integrat de gestiune a deeurilor. a.Deeuri de ambalaje amplasarea de puncte de colectare separat; dezvoltarea sistemului de transport a deeurilor colectate selectiv; includerea n fluxul deeurilor de ambalaje a staiilor de sortare; consolidarea i extinderea capacitilor de reciclare i dezvoltarea industriei de reciclare, contribuind la reducerea semnificativ a cantitilor de materii prime consumate. b.Deeuri biodegradabile Proiecte pilot de compostare/tratare mecano-biologic Realizarea de staii-demonstrative de compostare/tratare mecano-biologic c.Deeuri din construcii i din demolri Staii/centre de sortare / procesare procesarea deeurilor prin tehnologii de zdrobire, clasificare i/sau sortare.

d.Nmoluri rezultate din tratarea apelor uzate oreneti Instalaii de eliminare a nmolurilor rezultate din tratarea apelor uzate oreneti care nu ndeplinesc condiiile de utilizare n agricultur Instalaii de tratare biomas ex. brichetare rumegus e.Deeuri de echipamente electrice i electronice Centre de colectare separat Centre de reciclare i recuperare a materialelor utile f.Vehicule scoase din uz Faciliti pentru depoluarea i dezmembrarea vehiculelor scoase din uz, conforme cu cerinele Uniunii Europene g.Deeuri medicale Instalaii de sterilizare termic ca treapt de pretratare Infrastructura necesar n unitile medicale pentru colectarea separat a deeurilor periculoase i nepericuloase

- 35 -

h.Deeuri municipale Staii de transfer pentru deeuri municipale Depozite zonale de deeuri municipale (clasa b) conforme 50 de depozite nepericuloase (clasa b ) cu o capacitate medie de 100000 t/an (suprafaa medie de 10 ha) din care 18 depozite au fost deja construite; 15 depozite nepericuloase (clasa b ) cu o capacitate medie de 50000 t/an (suprafaa medie de 5 ha), pentru aezrile izolate i cu dificulti de transport, care vor asigura i capacitatea necesar de depozitare pentru deeurile de producie nepericuloase.

2. Starea tehnicii in gestionarea deeurilor si utilizarea acesteia


2.1. Sistemul de colectare i transportare al deeurilor Sistemele de salubrizare zonale pentru deeurile menajere cu sisteme de recipiente omogene i ngrijite se pstreaz pn astzi n marile orae ale Romniei. n orae, n zonele de locuit nou aprute ncepnd cu anii 70, cldirile cu mai multe etaje (construcii din plci cu 4-10 etaje) sunt mai des ntlnite. n astfel de structuri de locuit se ntlnesc astzi recipiente mari pentru gunoi cu o capacitate de 120 sau 240 de litri. Acestea sunt golite de ctre vehicule care colecteaz i preseaz gunoiul prin umplere automat, acionat hidraulic. Norma zilnic este de 200-400 umpleri de recipiente. Astfel majoritatea ntreprinderilor realizeaz o norm ntre 4.000 i 8.000 m3 de deeu/an la fiecare vehicul de colectare. Recipientele, pe grupuri, se pun la dispoziia asociaiilor de locatari. Alternativ se folosesc unul sau mai multe containere pe rotile i cu capac (cu capacitatea de 1,1 m3), aezate ntr-un loc central pentru asociaiile de locatari. Acesta este, n cazul cel mai bun, nconjurat de un gard i acoperit. Pe lng sistemele de colectare avansate descrise mai sus, care funcioneaz pn acum numai n marile orae, se mai folosesc nc containere de dinainte de 1990, de 4m3, aflate azi ntr-o stare foarte proast. n zonele cu case individuale se ntlnesc rar. Aici exist recipiente de diverse mrimi, proprietatea locatarului, care trebuie golite manual. Acest sistem se mai poate ntlni nc n orae mici i comune mai mari unde sa introdus colectarea deeurilor. n Romnia se pot ntlni numai sporadic n orae recipiente speciale pentru materialele revalorificabile, care aparin in general societatilor de salubritate. Staiile de predare a materialelor valorificabile ale sistemului de colectare REMAT sunt concepute ca depozite (fr echipament tehnic special). 2.1.1. Echipamentul pentru colectarea i transportul deeurilor Pentru colectarea deeurilor se folosesc autogunoiere compactoare, autocontainiere, tractoare si chiar autocamioane. Autogunoierele sunt prevzute doar n parte cu dispozitive de golire a recipientilor, conform normativelor europene. 2.1.2. Situaia deponiilor n Romnia, deeurile din locuine sunt depozitate aproape exclusiv la ramp. Rampele romneti se difereniaz prin: - 36 -

lipsa proteciei mpotriva accesului neautorizat i a imprastierii de ctre vnt a deseurilor (ngrdire, plantare); protecia insuficient a apei subterane i a solului printr-o izolaie de baz a rampei natural sau artificial; dispozitive insuficiente de captare i valorificare a gazelor; compactarea insuficient a deeurilor depozitate; management insuficient al depozitului (lipsa planului de depozitare, control insuficient al intrrilor, depozitarea deseurilor menajere mpreun cu deeurile incompatibile, tratarea insuficient a deeurilor, absena msurilor pentru diminuarea apelor de infiltraie); lipsa monitorizrii a emisiilor din depozit. Societatile de salubrizare folosesc cu precdere unul pn la dou depozite, unde diferitele tipuri de deeuri n anumite cazuri sunt depozitate n locuri diferite. Numai la 13% din rampe, i chiar acolo numai cu titlu de ncercare, exist dispozitive tehnice pentru protecia panzai freatice, colectarea apelor de infiltraie sau izolarea bazelor. 2.1.3. Depozitarea deeurilor menajere n Romnia, colectarea deeurilor se face aproape n totalitate fr presortare. Depozitarea selectiv a deeurilor industriale i menajere exista numai n 10 orae, respectiv pentru 975.932 de locuitori. 2.1.4. Utilizarea deponiilor Aezarea consecvent a deeurilor sub form de straturi se realizeaz rar n rampele romneti. Acoperirea zonelor de depozitare se face la un interval foarte mare de timp. Petrecerea timpului la ramp pune n pericol sntatea, pentru c persoanele care adun deeuri vin n contact direct cu deeurile periculoase i inhaleaz gaze toxice. Deeurile de la 7,2 milioane de locuitori, respectiv 79% din populaia racordat la ndeprtarea deeurilor sunt transportate la rampele deschise, dintre care doar 42% au avizul sanitar. La rampele acoperite riscul mbolnvirilor este mai mic. Din rampele acoperite numai aproximativ jumtate sunt aprobate de poliia sanitar 2.1.5. Distane de siguran Distanele de siguran la rampele de gunoi nu sunt luate n considerare. Aproape jumtate din populaia oraelor investigate (cca. 44%) triete mai mult sau mai puin n apropierea rampelor de gunoi, care nu corespund din punct de vedere al cerinelor igienei. Distana acestor rampe fa de zonele de locuit este de 100 pn la 1.500 de metri. O esime din populaiei, cca. 1,5 milioane de locuitori ale oraelor investigate triesc la o distan de pn la 500 m de depozite de gunoi. De multe ori, oamenii triesc la marginea rampelor. Prin nerespectarea distanelor de siguran planeaz riscuri asupra sntii populaiei nvecinate, prin transmiterea de germeni, bacili i gaz toxic. 2.1.6. Echipament pentru exploatarea deponiilor La utilizarea deponiei se folosesc exclusiv utilaje pentru depozitarea deeurilor

- 37 -

fr echipamente speciale de compactare. Scopul este creare unei suprafee circulabile datorit dispozitivelor lor de rulare de mare suprafa, realizeaz o compactare redus. Compactoare speciale de deeuri sunt utilizate numai n cazuri excepionale. Ce este avantajos la folosirea de buldozere pe enile ca unice utilaje de punere n oper este c prin ele se face i conturarea i acoperirea rampelor tocmai n zona taluzului. 2.1.7. Alte instalaii de ndeprtare a deeurilor menajere a. Instalaii de incinerare a deeurilor La ora actual exist n Romnia 7 instalaii de incinerare a deeurilor menajere, din care numai functioneaza decat 2, dar fara a utiliza intreaga capacitatea. Motivul este puterea caloric redus a gunoiului. b. Instalaii de compostare Instalaiile de compostare a deeurilor care pot fi descompuse biologic sunt utilizate pe scar restrns. Este vorba de instalaii pentru deeuri din grdini i parcuri, cu proces de putrezire necontrolat. Componentele care pot fi descompuse biologic din deeul menajer (resturi din buctrie etc.) nu sunt nici colectate selectiv, nici compostate centralizat. Sunt puine proiecte n acest sens n curs de desfurare.

2.2. Circuitul deeurilor

Circuitul deseurilor este fluxul constant al diverselor deseuri produse de populatie. Cateva metode de indepartare a deseurilor includ: gropile deschise, depozitarea lor in oceane, rampele de gunoi, exportarea deseurilor si incineratoarele (combustibilirebut, arderea masiva pentru energie si producerea caldurii). 2.2.1.Ciclul de viata a deseurilor: Hartia: a fost inventata acum 2000 de ani in China,iar azi exista peste 3000 produse de hartie. Producerea hartiei duce la defrisarea padurilor, distrugerea habitatului, eroziunea solului, si scaderea rezervelor subterane de apa .In timpul fabricarii, amestecul de fibre cu apa, purificarea umeda, albirea, presarea si vopsirea elibereaza oxizi de sulf si mercaptan in aer si chimicale de inalbire in apa In jur de 650,000 tone de hartie se produc zilnic in lume, din care 500 de tone sunt nefolosibile si sunt inlaturate. Solutii: refolosirea hartiei si reducerea consumului de hartie. Producerea hartiei reciclate necesita un consum de energie de 2-3 ori mai mic si presupune salvarea a 5 hectare de copaci la tona de hartie. Mai mult, reciclarea hartiei reduce poluarea aerului cu 75% si poluarea apei cu 60%. Sticla: a fost inventata in jurul anului 3,000 I.C., azi se produc sticle, oglinzi, lamele de acoperire, ferestre, suveniruri si becuri. Sticla este produsa prin procesul de topire a nisipului (dioxid de siliciu) si racirea rapida, acest tip de sticla nefiind in stare solida. Perioada de descompunere a sticlei dureaza intre 1,00010,000 ani. Solutii: reciclarea economiseste 30% din energie si 50% din cantitatea de apa necesara fabricarii sticlei , reducand poluarea aerului cu 20%.

- 38 -

Materia organica: alimentele, hainele. In zonele urbane, in jur de 30% din cantitatile de deseuri organice provin din gospodarii . Solutii: utilizarea lor ca hrana pentru animale, ingroparea, arderea (ridica emisii de CO2 ) si compostarea in vederea folosirii ca ingrasamant. Plasticul: a fost inventat in anii 1860 de catre Alexander Parkes ca un substituent sintetic. Cantitatea de plastic din deseurile din gospodarii este de 10%. Solutii:reducerea consumului, refolosirea si reciclarea. Aproape toate tipurile de plastic sunt reciclabile , insa sunt dificil de sortat.

2.2.2.Principiile managementului deseurilor: Principiul prevenirii minimalizeaza producerea deseurilor, Agentul poluant plateste producatorii deseurilor platesc costurile prelucrarii deseurilor, Principiul de precautie anticipeaza dificultatile, Principiul de proximitateare in vedere situatia deseurilor inca de la sursa producatoare. 1. Managementul deseurilor este o aplicatie pentru cantitatile mari de deseuri. 2. Prevenirea poluarii si a producerii deseurilor este o aplicatie pentru cantitatile mici de deseuri. 3. Refolosirea mai multor produse 4. Reciclarea si compostarea a cat mai multe deseuri 5. Tratarea chimica si biologica sau incinerarea celorlalte tipuri de deseuri 6. Ingroparea resturilor ramase in rampe de gunoi igienice Refolosirea: recipiente pentru realimentare (sticla si PET), saci refolosibili (din panza sau sfoara), anvelope folosite (produc energie, se recicleaza, se folosesc in fundatiile constructiilor) Reciclarea: compost (fertilizator pentru sol, utilizat la restabilirea compozitiei solului) -Reciclarea primara are loc in vederea obtinerii aceluiasi tip de obiect -Reciclarea secundara are loc in vederea obtinerii altor produse din acelasi material 2.2.3. Solutii in vederea reducerii deseurilor:

Micsorarea consumului Revolutionarizarea tehnicilor de fabricare a produselor Reciclarea (aluminiu, sticla, hartie, otel) reduce impactul asupra mediului Arderea (17% din deseurile produse in UE sunt arse; acest proces elibereaza sulf, dioxizi de azot, cloruri de hidrogen, dioxizi, metale grele, polueaza apele; cenusa trebuie sa fie ingropata) Ingroparea (67% din deseurile produse in UE sunt duse la rampele de colectare; procesul elibereaza CO2, gaz metan, polueaza apa cu pesticide, cianuri, nitrati si metale grele) Compostarea (aceasta este o activitate limitata si necesita o piata de livrare) Alte solutii includ: crearea unor tehnologii de epurare si reducere a cantitatilor de deseuri, produse inofensive la contactul cu mediul inconjurator, programe care sa incurajeze reciclarea si refolosirea, introducerea unor taxe pentru ambalare si alocarea de spatiu pentru rampe de depozitare a deseurilor.

- 39 -

Cele mai sigure si ieftine cai de a rezolva problema deseurilor si a poluarii sunt: - reducerea deseurilor in cantitate, - refolosirea majoritatii materialelor utilizate - reciclarea majoritatii materialelor utilizate

2.2.4. Ghid de reciclare Ce se poate recicla Sticla Recipiente de sticla (sticle, borcane). Cele mai valoroase sunt cele transparente. Sfat: in general e bine sa fie sortate dupa culoare. Hartie Ziare curate, tiparituri, reviste, carti vechi, ambalaje de carton de la detergenti, pantofi etc., fotocopii de la birou. Sfat: pastrati hartiile pentru reciclat uscate. Atunci cand le duceti la centrul de reciclare ambalati-le in hartie si legati-le cu sfoara. Ambalaje de plastic Pet-uri ("sticlele" din plastic), pungi de plastic, recipienti de detergenti. Sfat: trebuie triate - pungile fosnitoare se recicleaza intr-un fel iar cele normale in alt fel. Se gasesc foarte greu centre stradale care sa le recolteze. Cutii de metal De la bauturile racoritoare, bere, conserve Sfat: metalul poate fi reciclat la nesfarsit. Uleiul de motor si anvelopele Sfat: Uleiul de motor este foarte toxic. NU IL ARUNCATI IN CANALIZARE!!! Bateriile auto, acumulatori etc. Sfat: continutul acestora este deosebit de toxic. Este ideal sa incercati sa gasiti un centru de reciclare. Cartusele de la imprimantele laser si inkjet Sfat: Majoritatea firmelor furnizoare de toner pentru imprimante au serviciu de reciclare a cartuselor. Pentru cartusele uzate primiti bani! Ce nu se poate recicla Materiale ceramice Spray-uri Ambalajele materialelor toxice (de exemplu, de la anumite vopseluri) Abtibildurile, servetelele, hartia cerata, hartia de fax Partile metalice atasate magnetilor

- 40 -

2.2.5. INSCRIEREA/CLASIFICAREA DESEURILOR Prin conceptul .determinare a deseului. trebuie s se nteleag n primul rnd ncadrarea unui material din deseu (tip de deseu) ntr-o categorie de deseuri general. Este rational s se opereze o ncadrare ntr-o grup de deseuri n functie de modul de formare (generare si colectare). Pentru scopuri statistice, este necesar si o clasificare supraordonat a tipurilor de deseuri n functie de branse, ramura industriala sau procese, n cadrul crora este generat deseul. n timpul determinrii deseurilor, adic al stabilirii tipului, se constat dac acestea necesit sau nu necesit o manier special de supraveghere, dup legislatia european, dac sunt sau nu periculoase. Ce deseuri am putea regsi aici, aflm din originea lor sau de la elementele caracteristice materialelor. De obicei, deseurile .periculoase. provin de la ntreprinderi industriale. Pasul urmtor este identificarea unui metode adecvate de salubrizare. Metodele si instalatiile legate de aceasta sunt prezentate n tabelul urmtor.

- 41 -

Metoda de salubrizare Depozite pentru gunoi menajer si alte depozite pentru deseuri care necesit supraveghere Depozite supraterane pentru deseuri speciale Depozite subterane pentru deseuri speciale (de exemplu saline) Mono-depozite (numai unul sau putine tipuri de deseuri sau o grup) Instalatii de incinerare a gunoiului enajer sau alte instalatii de incinerare pentru deseuri nepericuloase

Prescurtare DGM DDS DST

MD IGM

Instalatii de incinerare pentru deseuri IDS speciale Instalatii de tratare biologic (compostare, ITB fermentare) Instalatii de tratare chimic-fizic TFC Exemplul 1: CED . Grupa 15 01 = ambalaje CED . Denumirea. 01 = hrtie si carton CED . Denumirea. 02 = plastic Exemplul 2 CED . Grupa 20 01 = fractiuni colectate selectiv (din gunoiul din localitti) CED . Denumirea 02 = sticl CED . Denumirea 03 = bucti mici de plastic CED . Denumirea 08 = resturi organice din buctrie, compostabile Definirea deseurilor n Romnia Determinarea deseurilor n Romnia s-a realizat n trecut numai pe baza standardului tehnic SR 13 350/96, prin care se efectua o ncadrare foarte general n grupe de deseuri. Prima preluare a CED in Romania s-a realizat in anul 1999, prin emiterea HG nr. 155/1999, publicat pe 23 martie 1999 n Monitorul Oficial nr. 118. Aceasta a fost abrogata recent, prin HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. HG 856/2002 stipuleaza obligatia agentilor economici: sa tina evidenta gestiunii deseurilor generate, pe tipuri de deseuri, inclusiv cele periculoase, pe formulare speciale; sa raporteze ATPM periodic datele solicitate privind gestiunea deseurilor; sa utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deseu, dupa procedura din hotarare.

- 42 -

Toate datele statistice privind gestionarea deseurilor transmise anual de agentii economici se pastreaza de catre ATPM intr-un registru de evidenta pe o perioada de minimum 3 ani. In cazul in care agentii economici desfasoara si activitati de depozitare, alturi de datele despre cantittile din fiecare tip de deseu, trebuie s se mai precizeze: tipul depozitrii; tipul tratrii; scopul salubrizrii (de exemplu la ramp) sau al valorificrii (de exemplu prin REMAT); cantitatea deseurilor depozitate definitiv; locul de depozitare si tipul depozitului. Deseuri periculoase Domeniul de apreciere Tipuri generale si categorii de deseuri periculoase (nr. IC) Elemente specifice deseurilor periculoase (nr. IE) Criterii / caracteristici Reziduuri din anumite domenii de utilizare si metode (de exemplu din protectia plantelor agricole, industria chimic, deseuri din spitale, pirotehnie). Anumite proprietati chimice si fizice ale materialului care pot conferi grad de periculozitate (de exemplu, usor inflamabile, explozibile) si care pot produce efecte care duneaz snttii (de exemplu malformatii genetice, riscul Anumite elemente chimice si compusi duntori, din deseul periculos, care contin unul dintre elementele mentionate in anexa.

Substante continute n deseurile periculoase (nr. I D)

2.3. CONCEPTUL PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR Situaia actual a managementului deseurilor n Romnia este caracterizat de: cresterea cantitilor de deseuri la condiii neschimbate pentru zonele de depozitare; insuficiena echipamentului pentru colectare si transport; infrastructur de valorificare nedezvoltata corespunzator. Obiectivele generale pot fi prezentate dup cum urmeaz: Epuizarea tuturor posibilitilor de evitare a formrii si reducere a cantitilor de deseuri, n cooperare cu populaia si cu sectorul economic; Sortarea, colectarea si valorificarea deseurilor menajere, trebuie realizate cu respectarea punctelor de vedere ecologice si economice; Diminuarea presiunii asupra rampelor de depozitare prin folosirea metodei clasice de valorificare, compostarea, ca si prin pretratarea resturilor de depozitat;

- 43 -

Folosirea optim a energiei, eliminarea corect din punct de vedere tehnic a materialelor periculoase si controlul prealabil eficient al materialelor de acest gen; Examinarea tuturor tipurilor de resturi de ndeprtat, ca de exemplu gunoiul menajer, resturile industriale, deseurile din construcii si demolri, n vederea valorificrii lor; Stabilirea conceptelor de management al deseurilor la nivel comunal, cu scopul sistematizrii si organizrii teritoriale, ca si cu scopul satisfacerii intereselor regionale si supraregionale; Sigurana maxim a salubrizrii prin crearea unui sistem regional si supraregional de asociaii, ecologic si reprezentativ din punct de vedere economic, pentru reciclare a resturilor, compostare si valorificare energetic, pentru depozitarea controlat, ecologic a gunoiului rmas, imposibil de valorificat. Prin elaborarea unui plan de management al deseurilor, folosind conceptul de management integrat al deseurilor pentru o regiune de salubrizare se realizeaz dimensionarea necesitatilor de salubrizare pe o perioad de timp definit (n cele mai multe cazuri . zece ani). Acest lucru presupune urmtoarele msuri: Msuri de infrastructura salubrizrii; Msuri manageriale; Msuri economico-organizatorice; Msuri financiare, inclusiv legate de taxe; Msuri n domeniul relaiilor publice / al consilierii n legtur cu deseurile. Pasii individuali ai planificrii sunt reprezentai n Fig. 13-1 si explicai n cele ce urmeaz. Asigurarea unei structuri de salubrizare corespunztoare noilor realitati impune o planificare atent. Planificrile de specialitate si conforme au ca premis existena unei baze de date substaniale. Acest aspect se refera n primul rnd la date despreinfrastructur, tipurile si cantitile de deseuri, ca si sistemele si instalaiile de salubrizare aflate la dispoziie.

- 44 -

- 45 -

III. PROCEDEE SI TEHNOLOGII DE RECICLARE A DESEURILOR


1. Planificarea gestionrii deeurilor
Planificri ale gestionrii deeurilor, tiinifice i adaptate nevoilor, dintr-o regiune pot fi realizate numai pe baza unor date sigure i a unei analize fundamentate asituaiei existente. In acest sens, sunt necesare, pe lng cunotine detaliate privind structurile de salubrizare disponibile, i date realiste despre cantitatea absolut de deeuri, ca i despre originea i compoziia acestora. 1.1. Factori care influeneaz cantitatea si compoziia deseurilor Dac se compar bilanurile locale de deseuri din comuniti diverse, se observ diferene accentuate att din punctul de vedere al cantitii de deseuri menajere (cu granulaie mare) si industriale, ct si din acela al compoziiei. Pe lng factorii arbitrari, cum ar fi erorile sau lacunele din statisticile deseurilor ca si din controlul intrrilor de deseuri, acest lucru este cauzat de factori, care influeneaz fie direct (de ex. structura economic si a locuinelor) fie indirect (de exemplu condiii marginale de management al deseurilor) cantitatea si compoziia deseurilor. Printre multiplii factori de influentrebuie s facem deosebirea ntre: Factorii care influeneaz efectiv cantitatea de deseuri si resturi, cum ar fi: dezvoltarea economiei si a populaiei, structura de locuine, structura social, structura economic, comportamentul consumatorului, tehnicile de producie, mrimea gospodriilor, anotimpul; Factorii care influeneaz cile de salubrizare a deseurilor, ca de ex.: sistemele de recipiente pentru deseuri, mrimile recipientelor, rspndirea obligaiei de a fi conectat si de a utiliza un serviciu de salubritate, oferta de sisteme pentru colectare selectiv, tipul si frecvena de ridicare a gunoiului cu granulaie mare, asigurarea evacuarii deseurilor lsate pentru salubrizare, conform legislaiei in vigoare, situaia actual pe piaa materialelor vechi; Factorii care influeneaz cantitatea de deseuri si care indic soluii pentru salubrizare, ca de ex.: mrimea taxelor, tipul de tax solicitat, oferta n volume de recipiente de deseuri, date legale (de ex. obligaia de reprimire etc.), subvenionri comunale pentru materiale vechi; Factorii unde se presupune o influen, ca de ex.: modul de ndeprtare, respectiv tratare n fiecare localitate n parte, modul de salubrizare ninstalaiile nvecinate, taxele pentru instalaiile nvecinate; Influene prin modificri n condiiile cadrului legislativ. 1.2. Analiza deseului Analizele de deseuri reprezint fundamentul elaborrii conceptelor comunale de management al deseurilor si al planificrilor pentru instalaiile de valorificare si ndeprtare a deseurilor. n particular, examinrile deseurilor servesc urmtoarelor scopuri:

- 46 -

Colectarea de date de pornire pentru planurile de management al deseurilor, n vederea determinrii potenialelor pentru mpiedicarea formrii lor, valorificarea, tratarea si ndeprtarea deseurilor, ca si n vederea estimrii capacitilor necesare si a dimensionrii instalaiilor de tratare si ndeprtare care trebuie implementate; Pregtirea, controlul reusitei si evaluarea eficienei msurilor de management al deseurilor (de ex. implementarea sistemelor de colectare a materialelor valorificabile); Determinarea efectelor unor condiii cadru modificate (de ex. msuri implementate ale colectrii materialelor valorificabile, condiii economice si/sau sociale modificate); Prognoza cantitilor de deseuri din localitate; Evaluri statistice generale. Analizele deseului menajer Prin .gunoi menajer. nelegem deseuri solide, colectate si transportate de ctre responsabilii cu salubrizarea sau de un ter contractat, n recipiente standardizate si amplasate n zonele de salubrizare. In mediul rural si n zonele periurbane din Romnia, unde exist pn la ora actual slaba conectare la sistemul de salubrizare public (adic numar insuficient de recipienti pentru colectare, ridicare neregulat a gunoiului menajer), nu poate fi utilizat aceast metod. In acest caz, trebuie mai nainte de toate s se creeze premisele unei colectri normale a deseurilor, ca de exemplu colectarea gunoiului n fiecare gospodrie n recipiente corespunztoare, ca si ridicarea regulat a deseurilor. O schem de desfsurare cuprinznd activittile esentiale necesare unei analize a deseurilor menajere este reprezentat in figuraFactorii care influenteaz cantitatea si compozitia gunoiului menajer, considerati ca fiind siguri si confirmati printr-o multitudine de cercetri, sunt: structura localittii; tipul, respectiv mrimea recipientelor; oferta de volumul al recipientului pentru un locuitor; frecventa de golire a recipientelor; sistemele de colectare si salubrizare existente; tipul de nclzire al unittilor de locuint.

- 47 -

1.3. Pregatire- implementare- evaluare

- 48 -

2. EVITAREA PRODUCERII DE DEEURI Noiunea de evitare a producerii deeului cuprinde posibilitile de aciune, care mpiedic sau reduc formarea deeurilor nc de la inceputul producerii lor, producatorii diversi, prin distribuie, si pn la consum. Evitarea producerii deeului este prima etapa important in realizarea unui concept integrat de gospodrire a deeurilor. Definirea i ngrdirea conceptului Conceptul de .evitare a deeului., n literatura de specialitate, nu este nici clar definit, nici utilizat univoc. De cele mai multe ori, prin .evitare a deeului. nelegem strategii i msuri, care, n sens restrns, reprezint diminuarea/reducerea cantitii de deeu prin msuri de valorificare. Mai exact ns, conceptul de diminuare/reducere a deeului cuprinde activiti att de evitare a formrii ct i de valorificare a deeurilor. Pentru o intelegere clar a conceptului de evitare a formrii deeurilor, este absolut necesara explicarea lui dataliata. n managementul deeurilor s-a impus o difereniere a msurilor de evitare a deeurilor, din perspectiva aspectelor calitative i cantitative

2. Evitarea producerii deeurilor


2.1. Evitare cantitativ i calitativ a deeurilor Msurile evitrii cantitative vizeaz s reduc fabricarea i comercializarea produselor, ca i utilizarea de materie prim pe unitate de produs (proces de producie srac n deeuri i reducere absolut a produciei). Msurile evitrii calitative au ca scop reducerea polurii mediului (apa, aer, sol) la producia, comercializarea, utilizarea i salubrizarea bunurilor. Cea din urm poate fi obinut prin substituia produselor sau ambalajelor cuconinut toxic prin produse ecologice. Astfel, de ex. nlocuirea recipientelor de unic folosin din policlorur de vinil (PVC) prin recipiente de unic folosin din sticl reprezint o evitare calitativ, din perspectiva emisiilor duntoare, la incinerare. Nu trebuie ns s ne ateptm n acest caz la o reducere a cantitii de deeuri.

- 49 -

Msurile cantitative i calitative de evitare a deeurilor se pot afla n concuren, dar se pot i compensa reciproc. n aceste cazuri, depoluarea mediului nu se poate obine prin evitarea deeului. Urmtoarele exemple sunt edificatoare : Reducerea cantitativ a deeurilor poate conduce la mrirea concentraiei substantelor toxice din deeu. Pe de alt parte, diminuarea potenialului toxic prin nlocuirea PVC prin polietilen (PE) la sticle, evi i folii poate avea drept consecin creterea cantitii de deeu (dac este necesar o ntrire a grosimii materialului), din cauza meninerii unor cerine de calitate identice.

- 50 -

Evitarea deseului Evitarea calitativ a deeului Reducerea produciei Producie srac n deeuri Producie mai srac n substane toxice Exemple: Substituirea bateriilor primare cu acumulatori Substituirea recipientelor de unic folosin din PVC cu recipiente de unic folosin din sticl Exemple: nlocuirea sistemelor ambalajelor de unic folosin cu sisteme de ambalaje de folosin multipl nlocuirea produselor cu via scurt cu cele cu via lung Semnificaia i efectele msurilor de evitare a deeurilor nu se limiteaz la domeniul descris anterior al diminurilor cantitative i calitative ale deeurilor. n rezumat, scopurile generale ale evitrii deeurilor pot fi formulate dup cum urmeaz: protejarea resurselor prin diminuarea utilizrii materiilor prime la producie; economisirea energiei la producie, comercializare, salubrizare ; diminuarea emisiilor de substane toxice; diminuarea emisiilor la producie, comercializare, consum i salubrizare; depoluarea salubrizrii prin diminuarea cantitilor de deeuri ca i a reducerii toxicitii deeurilor.

- 51 -

2.2.Evitarea deeurilor n ciclul de viaa al produselor

- 52 -

2.3.Strategii de evitare a producerii de deeuri Prin strategii se intelege in acest context, un set de obiective cuprinztoare pentru evitarea producerii resturilor i deeurilor. Acestea pot fi deduse din schema ciclului de via a unui produs, unde fiecrei .faze de via. i corespunde o strategie diferit, ca de ex. : proiectarea i realizarea de produse care s genereze puine deeuri, s aib o via lung i s poat fi reparate uor ; utilizarea economicoas i ecologic a materiilor prime in procesul de producie; tehnologii de producie care genereaza puine deeuri ; sisteme de ambalaje care produc puine deeuri la mpachetarea produselor ; decizie contient a cumparatorului in alegerea de produse care genereaza puine deeuri, au o via lung i pot fi reparate uor ; utilizare economicoas a produselor i renunare la utilizarea anumitor produse; utilizare ndelungat, repararea i ntreinerea produselor; utilizare in comun a unor produse; revalorificarea bunurilor folosite. Din aceste strategii de baz, trebuie sa se dezvolte la nivel comunal propuneri concrete de msuri, care s fie adaptate si indreptate ctre fiecare grup int (actor). Posibilitile de aciune a oraelor i comunelor n promovarea masurilor de evitare a producerii de deeuri Evitarea producerii deeurilor, la nivel local, reprezint n primul rnd o sarcin de coordonare, organizare i consiliere. Primul pas este elaborarea unui concept regional de evitare a formrii deeurilor adaptat conditiilor locale, coninnd: analiza potenialelor de evitare; analiza comportamentului actorilor relevani, productori de deeuri i identificarea ariilor principale considerate . zone critice . sub aspect ecologic ; determinarea posibilitilor de aciune (de ex. concepte de consiliere, cutarea i identificarea alternativelor, propuneri de produse de substituie etc.) ; recomandri de implementare. Posibilitile de aciune a unitilor de producie Evitarea producerii deeurilor n unitile de producie i industriale intervine mai ales la dezvoltarea tehnicilor de utilizare a materialelor i a produselor, care sunt considerate n acelai timp i criterii de management al deeurilor. In principal, masurile de evitare n producie pot interveni n urmtoarele faze:

- 53 -

la procedeele de producie: optimizarea funcionrii instalaiei, a tehnicii procesului i a proceselor individuale; circuitul intern al instalaiei i valorificarea interna a substanelor reziduale; minimizarea utilizrii materiilor prime i auxiliare (cresterea randamentelor si scaderea consumurilor specifice); inlocuirea materiilor prime i auxiliare toxice; utilizarea materiilor prime secundare, fie intern, fie prin valorificare la terti; implementarea sistemelor de folosin multipl.

la paleta de produse: inlocuirea produselor energofage; la structurarea produsului: structurare n direcia valorificrii a produsului ; dezvoltarea i fabricarea de produse reutilizabile i folosibile de mai multe ori ; dezvoltarea i fabricarea de produse cu o via lung. Posibilitile de aciune n comer Comerul, i mai ales comerul cu amnuntul, ocup o poziie important ca element de legtur ntre unitile de producie pe de-o parte i consumatori pe de alt parte. Astfel, comerul poate influena printr-o ofert preferat, (de ex. de produse srace n substane toxice i care genereaza puine deeuri, de produse reciclate, de amabalaje de folosin multipl sau de bunuri de folosin ndelungat), desfacerea produselor i deci pe productor. Pe de alt parte, comerul poate influena pozitiv comportamentul de consum, n sensul evitrii formrii deeurilor, mpreun cu o informare i consiliere corespunztoare, printr-o alegere preferentiala i o marcare a produselor ecologice. n plus, comerul este i un productor inevitabil de deeuri, mai ales de deeuri din ambalaj (material plastic, hrtie/carton) i de resturi din alimente, n domeniul alimentar, asa incat, posibilitile de evitare a deeurilor n domeniul comercial decurg din: evitarea deeurilor din ambalaje prin utilizarea ndeosebi a ambalajelor pentru transport reutilizabile (de ex. sisteme de folosin multipl) ; evitarea alterarii alimentelor din comerul alimentar, printr-o gestionare corespunztoare; utilizarea produselor ecologice la ntreinerea spatiilor comerciale si cldirilor. Evitarea formrii deeurilor orientat ctre diminuarea substanelor toxice n gospodrie se remarc n primul rnd printr-o cantitate mai redus de substane toxice n deeu. Grupe importante de substane toxice din gunoiul menajer sunt de ex. compusii halogenati, fenolii, metalele grele, acizii organici i anorganici i leia (soda caustica). Substanele duntoare sunt coninute n aa-numitele .deeuri problematice., ca de ex. baterii; produse de protecie a plantelor i combatere a duntorilor (pesticide, ierbicide); produse care conin mercur; chimicale din domeniul fotografiei; - 54 -

produse de dezinfectare; produse de curare a cuptoarelor de gatit ; produse de curare a metalului (degresare, deruginol) ; medicamente; produse de curat pentru covoare; lmpi fluorescente; produse de ndeprtare a petelor; vopsele, lacuri; solveni; substane de lipit; produse de protecie a cuptorului de gatit ;produse de ngrijire a autoturismului .a. Propuneri de reducere a cantitilor de deeuri din gospodrii Domeniu Domeniul ambalajelor Msuri -preferarea recipientelor de folosin multipl i .la schimb. fa de recipientele de unic folosin, de ex. pentru buturi ; -preferarea alimentelor proaspete, vndute fr ambalaj fa de marfa mpachetat, de ex. pentru fructe, legume, carne ; -utilizarea coului/sacoei de cumprturi n locul pungii de plastic ; -utilizarea ambalajelor care pot fi reumplute. -conservarea alimentelor; -folosin multipl a ambalajelor; -neacceptarea produselor oferite prin materiale publicitar neconforme. renunare la produse de unic folosin, de ex. vesel de unic folosin ; la cumprarea bunurilor de larg consum, atenie la posibilitatea de reparare i calitate -economisirea chimicalelor din gospodrie, ca de ex. produsele de curare i ntreinere ; -renunare la ngrminte minerale i produse chimice de protejare a plantelor ; -cumprare doar cand este nevoie a vopselelor i lacurilor ; -alegerea produselor ecologice, srace n substane toxice, ca de ex. produse de curat pe baz de spun fr nlbitor, fosfai, colorani i parfumuri ; -alegerea vopselelor i lacurilor fr solveni sau metale grele.

Gospodrire orientat ctre evitare

Bunuri de consum

Substane toxice

- 55 -

Evitarea formrii deeurilor prin oferta de marf nempachetat n sectorul de alimente

Recipiente de folosin multipl, de ex. n domeniul buturilor, contribuExemple de msuri de evitare a deeurilor n sectorul administraiilor i instituiilor publice

- 56 -

Domeniul construciilor Domeniul Sectorul de birouri:

coli, grdinie, instituii sociale

Realizarea de reuniuni n zone/ instituii publice

Cantine/restaurante

-renunare la materiale coninnd PVC; -utilizarea vopselelor i lacurilor fr substane toxice; -reutilizarea componentelor i Msuri de evitare a deeurilor msurile materialelor din construcii de la -utilizarea hrtiei scrise sau imprimate de demolri ; pentru ciorne;materialelor de construcii -valorificarea -scrierea reciclate; pe ambele pri a hrtiei (copii, anunuri publice); -utilizarea materialelor de construcii -utilizarea reciclabile;plicurilor folosite pentru pote intern; -utilizare a metodelor de construcii care -utilizarea erveelelor din pnz permit obinerea elementelor de n locul celor din hrtie; construcii; -utilizarea hrtiei reciclate; elevilor, de -influenarea profesorilor i -utilizarea materialelor de birou a ex. n privina alegerii ecologice i a chimicalelor fr substane toxice sau cu instrumentelor de scris; coninut mic (de ex. creioane solubile -preferin pentru buturi n sticle de n ap respectiv care pot fi ascuite n locul folosin multipl; creioanelor chimice de conin i -procurare de bunuricareconsumsolveni, substane de lipit fr solveni);; mobilier compatibile cu mediul -renunare la produse din material plastic, ndeosebi la materialeleunic folosin; ; -interzicerea veselei de coninnd PVC -urnizare de buturi i mncare n vesel f utilizarea aparatelor electrice cu alimentare din reea sau a acelora cu de folosin multipl, la schimb; acumulatori rencrcabilide energie; optimizarea consumului n loc de baterii; -preferin pentru buturi n sticle de folosin multipl; -utilizarea produselor ecologice de curat (fr substane cu clor, tensid sau fosfai); -preferarea mobilierului compatibil ecologic (de folosin ndelungat, reparabil, srac n substane toxice); -ofert de buturi n sticle de folosin multipl ; -ofert de alimente proaspete din regiune -renunare la ambalarea poriilor; -renunare la vesela de unic folosin ;

Concluzii Pentru realizarea msurilor de evitare a formrii deeurilor, mpreun cu colectarea separat analizat n urmtorul capitol, este necesar o activitate orientat de relaii publice i consiliere a productorilor industriali de deeuri, persoane private i multiplicatori din partea oraelor i comunelor responsabile cu salubrizarea. Pentru a efectua eficient aceste activiti variate de organizare i

- 57 -

consiliere, este necesar utilizarea personalului calificat (consilieri pe probleme de deeuri). Pentru sprijinirea oraelor i comunelor care doresc s acioneze n direcia conceperii i implementrii msurilor de evitare a deeurilor, exist posibilitatea de apel la o serie de surse de informaii. De asemenea, Internetul ofer nenumrate posibiliti de procurare a informaiei despre acest domeniu tematic, de ex. din paginile web ale diferitelor instituiorganizaii, orae i comune din Europa.

3. VALORIFICAREA DESEURILOR
Plecand de la ierarhia specifica managementului deseurilor, deseurile a caror formare nu poate fi evitata trebuie valorificate conform posibilitatilor. Masurile de valorificare a deseurilor trebuie implementate acolo unde cele de impiedicare a formarii nu sunt posibile sau unde, din motive ecologice sau economice, nu ar mai fi rationale. Vis--vis de indepartarea deseurilor trebuie sa i se recunoasca valorificarii superioritatea, atata timp cat: aceasta este posibila tehnic si cu niste cheltuieli modice de reprezenatare ; pentru materialele recuperate este disponibila o piata de desfacere, respectiv poate fi creata aceasta piata.

Masurile de valorificare a deseurilor contribuie ca produsele, ambalajele, ca si alte materiale, de care proprietarul lor nu mai are nevoie, sa nu mai ajunga in depozitul de deseuri. Aceste masuri trebuie sa faciliteze mentinerea deseurilor in circuitul economic sau aducerea lor in aceasta zona. De asemenea, masurile care contribuie intr-un mod incurajator la cresterea capacitatii de valorificare a produselor, ambalajelor si a altor materiale sunt masuri de valorificare a deseurilor (masuri calitative de valorificare), cum ar fi de exemplu masurile de minimizare a continutului de materiale daunatoare al deseurilor, respectiv al produselor secundare, ca si substituirea produselor, ambalajelor si a altor materiale nevalorificabile cu unele valorificabile. Valorificarea fractiunilor individuale ale deseului presupune insa o separare intre componentele sale valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului deja amestecat, mai ales in domeniul deseurilor menajere, nu este posibila decat cu mari cheltuieli si de cele mai multe ori cu rezultate insuficiente, materialele individuale sau grupele de materiale trebuie colectate separat, cu ajutorul sistemelor de colectare si supuse unei valorificari inca inainte de amestecarea cu alte parti ale gunoiului. Aceste masuri prealabile, (care trebuie luate de producatorul, respectiv posesorul deseurilor, astfel incat o valorificare sa fie posibila), apartin de asemenea domeniului masurilor de valorificare a deseurilor. Masurile prealabile cuprind, pe langa organizarea transportului, mai ales separarea deseurilor la locul lor de obtinere (de ex. in gospodarii, in intreprinderi, in locuri publice si in firme de prestari servicii) in resturi valorificabile si nevalorificabile, ca si strangerea lor in recipiente separate.

- 58 -

Acest lucru presupune colaborarea motivata a cetatenilor, extrem de importanta pentru ca este singura care mentine sau falimenteaza sistemul colectarii selective. Si pentru componente din deseuri cu continut toxic, a caror ramanere in deseuri ar insemna un pericol pentru om si mediu, ar trebui instituite sisteme de colectare selectiva. Acest lucru este de mare importanta, atat din punctul de vedere al obtinerii unor materiale secundare sarace in substante toxice, ca si al detoxificarii gunoiului ramas, care trebuie indepartat. In principiu, trebuie avut grija ca masurile colectarii selective sa nu intre in contradictie cu cele de impiedicare a formarii deseurilor. Prin colectarea selectiva a deseurilor valorificabile trebuie incurajat comportamentul responsabil al cetateanuluifata de gunoiul sau, ca si o exploatare rationala a resurselor, insa nu trebuie distruse nici eforturile in vederea impiedicarii formarii deseurilor 3.1. Definirea conceptului si a scopurilor Ca sinomim pentru notiunea de .valorificare a deseurilor. s-a incetatenit intre timp notiunea de reciclare. Din acest motiv .valorificarea deseurilor. se expliciteaza mai indeaproape in contextul reciclarii. De fapt, reciclare inseamna .a reintroduce intr-un circuit.. Raportat la deseuri, intelegem termenul cu sensul de reintroducere a acelor materiale, consumate in fabricarea si in folosirea bunurilor transformate apoi in deseuriUn alt aspect care trebuie luat in considerare aici este faptul ca, o reciclare veritabila, in sensul ca, dintrun material uzat (materie secundara) sa se obtine acelasi produs sau un alt produs de aceeasi calitate, are loc doar foarte rar. Aceasta forma de reciclare, la care calitatea produsului reciclat scade, se intalneste si sub demunirea de .Downcycling.. O prezentare extinsa si sistematica a notiunilor este continuta in Directiva 2243 a Asociatiei Inginerilor Germani , in care gasim printre altele, urmatoarele definitii: .Recycling (reciclarea) este o utilizare noua sau o valorificare a produselor sau a partilor din produse in forma unor circuite. .Reciclarea in timpul folosirii produsului este reintroducerea produselor folosite, dupa sau fara un proces de tratare . de ex. procesul de prelucrare-transformare a produsului -, folosindu-le in aceeasi forma intr-un nou stadiu de utilizare (reciclarea produsului).. .Reciclarea deseurilor din productie reprezinta reintroducerea intr-un nou proces de productie a deseurilor din productie, ca si a materialelor auxiliare si a combustibililor dupa sau fara un proces de tratare . adica proces de prelucrare -transformare (reciclarea materialelor).. Pentru diferitele forme si procese exista alte forme ale reciclarii. Astfel se opereaza o diferentiere intre reutilizarea si valorificarea produselor, respectiv ale partilor din produse Elementul principal de diferentiere intre reutilizare si valorificare consta in aceea ca in primul caz forma produsului se pastreaza in mare parte, in timp ce in cel de-al doilea caz ea se pierde. In schimb, in comparatie cu valorificarea, reutilizarea deseurilor are loc, , la un nivel al valorii mai inalt si de aceea este de preferat. Valorificarea deseurilor este legata in primul rand de o pierdere a substantelor valoroase.

- 59 -

La formele de reciclare urmeaza inca o impartire in re-reutilizare si continuarea reutilizarii, respectiv in revalorificare si continuarea revalorificarii:.Re-reutilizarea. este utilizarea din nou a unui produs folosit, pentru acelasi scop pentru care a fost conceput, fara a i se aduce modificari, respectiv cu modificari limitate ale unora dintre partile sale. .Continuarea reutilizarii. este utilizarea din nou a unui produs folosit, pentru un scop diferit de acela pentru care a fost conceput. Ea se poate realiza cu pastrarea formei produsului sau cu efectuare de modificari limitate. .Revalorificarea. este folosirea repetata a materialelor uzate si a deseurilor din productie, respectiv a materialelor auxiliare si a combustibililor intr-un proces de productie identic cu cel care a fost deja realizat. Prin revalorificare iau nastere, din materialele de iesire, materiale avand in mare parte aceeasi valoare. .Continuarea valorificarii. este folosirea materialelor uzate si a deseurilor din productie, respectiv a materialelor auxiliare si a combustibililor intr-un proces de productie nou. Prin continuarea valorificarii iau nastere materiale industriale sau produse cu alte caracteristici (materiale industriale secundare) si/sau alta forma. Aici este si locul reciclarii chimice (de ex. piroliza, hidroliza) a materialelor plastice.

- 60 -

Deasemenea, exista diferente intre valorificarea materiala si energetica a deseurilor, dupa cum urmeaza: Valorificarea materiala presupune substituirea materiilor prime, deseul fiind utilizat din nou datorita caracteristicilor sale materiale . cu exceptia folosirii lui imediate ca material combustibil pentru obtinerea de energie. Valorificarea biologica (compostare, fermentatie) este tot valorificare materiala a resturilor organice, fie ca este vorba despre tratarea realizata conform standardelor industriale ale instalatiilor cu tehnica inalta, fie ca ne situam in zona gospodariilor particulare, a administratiilor comunale sau a gradinilor particulare, unde valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodarii: de ex. compostare, hranirea animalelor, Valorificarea energetica presupune folosirea deseurilorca material combustibil inlocuitor pentru obtinerea de energie. La reciclarea materialelor din plastic mai facem diferenta si intre valorificarea materiilor prime si valorificarea materialelor industriale. Alegerea unei metode de valorificare trebuie sa adopte intotdeauna maniera ecologica de valorificare. Obiectivele valorificarii deseurilor se completeaza cu obiectivele evitarii formarii deseurilor, 3.2. Evaluarea ecologica a valorificarii deseurilor In principiu, la masurile de valorificare a deseurilor, ca si la masurile de evitare a formarii lor, trebuie estimat gradul de poluare a mediului. Modelul de bilant al afectariimediului cuprinde domeniile colectarii, transportului, prelucrarii, productiei de produse secundare, logisticii de distributie, comercializarii, utilizarii si salubrizarii. Metodologic, urmeaza aceleasi procedee ca si cele descrise anterior in Cap. 15.3. pentru impiedicarea formarii deseurilor. Pentru atingerea scopului evaluarii, adica estimarea gradului de reducere a poluarii mediului prin productie, cu ajutorul valorificarii deseurilor, este posibila realizarea unor comparatii diverse. O influenta decisiva asupra rezultatului evaluarii o constitue alegerea si stabilirea limitelor sistemului cercetat. Se pot alege de exemplu valorificarea deseurilor si productia primara, valorificarea deseurilor si alte optiuni alternative de comportament (de ex. impiedicararea formarii deseurilor), ca si studiul comparativ al poluarii mediului din productia primara si secundara din punct de vedere al consumului de materie prima (comparatia inainte/dupa). Cu ajutorul unei comparatii a valorificarii deseurilor si a productiei primare, pot fi insa evaluate numai procedeele prin care se obtin produse comparabile din punctul de vedere al calitatii lor. Astfel, este acceptabila compararea hartiei de scris poligrafice din materii primare cu unele asemanatoare obtinute din hartie uzata, insa procesul de productie pentru componenete din plastic nu poate fi comparat ; de exemplu fabricarea bancilor din parcuri din deseuri amestecate si fabricarea materialelor plastice nu pot fi cpmparate . aceasta din cauza diferentei mari de calitate.

- 61 -

- 62 -

3.3. Importanta actuala a valorificarii deseurilor Ca si in alte state central si est-europene, in Romania a existat si exista inca un sistem de reciclare foarte ramificat . cu puncte de colectare a materialelor valorificabile (REMAT). Fostele puncte de colectare REMAT, aflate in proprietatea statului, au fost privatizate succesiv, dupa schimbarea politica de la sfarsitul lui 1989. In vechiul regim, acest sistem era puternic ancorat in constiinta romanilor, mai ales datorita stimulentelor financiare. Colectarea si predarea materialelor valorificabile siau pierdut de atunci mult din semnificatie, in consecinta, in ultimii ani, cantitatile de materiale reciclabile colectate s-au diminuat considerabil. La ICIM . Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului, s-a inregistrat1, in cadrul chestionarii anuale a producatorilor importanti de deseuri si a celor responsabili cu salubrizarea din 1999, un total de aproximativ 76,5 milioane de tone de deseuri, dupa cum urmeaza: cca. 69 de mil. tone (cca. 90,2%) de deseuri industriale, cca. 6,2 mil. t (8,1%) deseuri din localitati, din care cca. 5,2 mil. Tone gunoi menajer, cca. 0,93 mil. tone (1,2%) de deseuri din agricultura si0,4 mil. tone (0,5%) de deseuri de alta provenienta (de ex. deseuri din spitale). In comparatie cu media europeana, rata de valorificare a fierului vechi in Romania este la un nivel ceva mai scazut. Astfel, .National Council for Materials Recycling. a furnizat, la sfarsitul anilor 90, o cota de reciclare a cuprului de cca. 39% (Europa: 45%), a aluminiului de 33% (Europa: 40%). In cazul hartiei si al cartonului, dar mai ales al sticlei si plasticului, cotele de reciclare sunt evident mai mici decat cele de la nivel european. Din deseurile industriale, in 1999, au fost supuse valorificarii numai cca 16% (cca. 11 mil. tone), fie prin recuperare intra-intreprindere, fie prin intreprinderi exterioare de valorificare [ICIM, 1999]. Pentru unele fractiuni, ca de ex. sticla, metale feroase si neferoase, in domeniul deseurilor specifice productiei, s-au atins cote de reciclare de peste 90%, prin reintroducerea lor in procesele de productie Fosta intreprindere de stat, privatizata intre timp, REMAT administreaza in fiecare judet un centru de recicalre (doua in Bucuresti), si, suplimentar, in zonele intravilane, puncte de colectare pentru materialele recicalbile. Sunt acceptate mai ales materiale uzate din productia industriala, intr-o proportie mai redusa si din gospodarii. Materialele neamestecate in exces, mai ales fierul vechi, mai putin si hartie/carton, sticla si plastic, ajung de acolo la industriile prelucratoare. Comerciantii particulari de materiale vechi colecteaza deseuri valorificabile si primesc de la REMAT un castig, a carui valoare depinde de fiecare situatie in parte. Importanta REMAT a scazut in ultimii ani si putem presupune ca aceasta tendinta va continua, o data cu schimbarea intregii situatii economice si cu cresterea nivelului de trai. In anumite orase exista containere speciale de depozitare a deseurilor valorificabile (de ex. hartia). La rampele de depozitare, diferite grupe de populatie colecteaza deseuri valorificabile. Despre volumul cantitatilor de astfel de materiale, din care aceste grupe de populatie au ales ce-a fost mai bun, nu exista date certe. Aceasta demonstreaza ca o masura esentiala pentru diminuarea cantitatilor de deseuri este introducerea colectarii selective in viitor a componentelor deseurilor si de prelucrarea lor pentru a deveni produse noi.

- 63 -

Posibilitati de valorificare si domenii de utilizare a deseurilor refolosibile Cele mai importante piete pentru materii secundare sunt Hartie veche; Sticla veche; Metale vechi; Plastice vechi; Textile vechi. Pe langa aceste asa numite materiale valorificabile .uscate., gunoiul contine, in functie de structura locuintelor si de anotimp, o componenta considerabila de material organic (deseuri biologice si verzi din gospodarii si intreprinderi). Aceasta fractiune poate fi compostata si folosita ca ingrasamant si ca mijloc de imbunatatire a solului prin introducerea substantelor in circuitul lor natural. In Romania vor aparea si alte piete pentru alte materiale vechi, datorita ultimelor acte normative aprobate privind valorificarea deseurilor (de ex. masini vechi, uleiuri vechi, baterii), La elaborarea unui concept de valorificare, de prim interes este studierea cantitatilor de deseuri si a compozitiei lor, atat pentru deseurile menajere cat si pentru cele industriale. Este necesara o diferentiere dupa structura locului de producere a deseurilor si dupa influentele anotimpurilor, precum si o estimare a potentialului de reciclare al grupelor de materiale relevante, urmarind in principal : Potentialele disponibile din punct de vedere teoretic, Cantitatile disponibile/utilizabile practic, Compararea cu cantitatile deja supuse reciclarii Baza unui concept de management al deseurilor, avand ca obiectiv valorificarea la maximum a deseurilor, este examinarea posibilitatilor de desfacere pentru materiile secundare care se pot obtine. Examinarea pretentiilor pietei (posibilitati de desfacere, specificari si formarea pretului produselor), luand in considerare caracteristicile regionale, formeaza baza pentru evaluarea si selectarea sistemelor de colectare si a procedeelor de reciclare potrivite. Ramane de vazut, ce pretentii va exprima piata in privinta cantitatii si a calitatii substantelor si produselor de reciclat, deoarece, la urma urmelor, doar materialele reintroduse in circuitul economic contribuie la reducerea cantitatii de deseuri. Criterii de evaluare a posibilitatilor de desfacere a materialelor secundare Pietele de materiale secundare se caracterizeaza prin mari variatii conjuncturale, cele mai importante variatii, determinante pentru evolutia pietelor fiind in principiu:urmatoarele : o Procedeele disponibile pentru continuarea prelucrarii materialelor secundare si volumul cantitativ a lor; o Calitatea materiilor secundare; o Situatia de concurentei pe pietele relevante ale materiilor prime ; o Politica de desfacere a producatorilor de materii secundare. Cantitate si siguranta cumpararii Pentru aprecierea sanselor pe o piata a unei materii secundare este necesar sa cunoastem capacitatea de asimilare a industriei prelucratoare a acestui material. Materia secundara intra intotdeauna pe piete care sunt de cele mai multe ori deservite de materii prime originare. Trebuie sa avem grija ca materiile secundare sa

- 64 -

atinga doar in parte calitatea produselor concurente, neinlocuind astfel pe deplin materilor prime originare. Pentru a aprecia siguranta cumpararii, este necesar sa estimam: potentialele de desfacere pentru materiile secundare, pe baza cifrelor de consum al materiilor prime originare; posibilitatile de substitutie a materiilor prime cu materii secundare. Calitate Pentru unele materii secundare exista o gradare a calitatii in forma unor clase comerciale definite sau in alte cazuri se stabilesc cerinte minimale, de exemplu din partea industriei prelucratoare, respectiv a Ministerului Industriei. Si la nivelul UE exista cerinte de calitate, corespunzator solicitarilor pietei internationale. O adaptare a caracteristicilor romanesti la categoriile si cerintele de calitate europene s-a realizat de exemplu in domeniul metalelor neferoase, prin elaborarea STAS 6058-1/88. In practica se obisnuieste sa se negocieze calitatea dorita, luand in considerare si conditiile de livrare. Obtinerea de catre cumparator a calitatii dorite reprezinta o parte a politicii de desfacere. Pret Materialele vechi valorificabile inca mai au un pret fix. Aici nu se pot face prognoze despre dezvoltarea ulterioara a pretului, deoarece schimbarile neprevazute in oferta si cerere ar putea modifica puternic situatia pretului. Eforturile autoritatilor locale in domeniul administrarii deseurilor pot duce insa la schimbari semnificative ale pretului. Posibilitati de promovare a utilizarii de materiale refolosibile Desfacerea produselor reciclate poate fi sustinuta, atat de industria prelucratoare, comert, consumatori, cat si de autoritatea publica, in felul urmator: Industria prelucratoare: Extinderea capacitatilor de reciclare disponibile ; Continuarea dezvoltarii procedeelor de prelucrare a deseurilor valorificabile; Dezvoltarea industriei de produse din materiale reciclate. Comertul: Sprijinirea desfacerii produselor noi provenite din reciclare; Formarea pretului in favoarea produselor reciclate. Consumatorii: Schimbarea comportamentului de consum in directia unei cereri crescute pentru bunurile si produsele reciclate, respectiv pentru produsele cu o componenta ridicata in produse reciclate. Institutiile publice: Incurajarea initiativelor de cercetare, de model si promovare - prin preluarea si implementarea practicilor de succes ; Reducerea impozitelor pentru crearea unor noi oportunitati de prelucrare a deseurilor valorificabile ; Sprijin financiar pentru imbunatatirea si extinderea instalatiilor tehnice si tehnologiilor disponibile si care trebuie implementate ; Consumarea produselor reciclate intr-o proportie mai mare decat in prezent ; Hotarari politice clare, respectiv prevederi legale pentru utilizarea produselor reciclate ;

- 65 -

Demersuri de constientizare a populatiei in vederea utilizarii si vanzarii produselor reciclate etc. Hartie si carton vechi Reciclarea hartiei vechi este bine cunoscuta si utilizata astazi, in industria hartiei. Hartia si cartonul se inalnesc printre altele, mai ales sub forma de: Hartii poligrafice (hartii pentru imprimanta si de ziar) ; Hartii si cartoane de impachetat ; Hartie igienica; Hartii si cartoane tehnice speciale. Deseurile din hartie se obtin, in principal, in urmatoarele domenii: Tipografii, edituri, chioscuri de distribuire a presei, Intreprinderi care prelucreaza hartie, Magazine, Autoritati, administratii, firme de prestari servicii, Gospodarii particulare. In Romania, deseurile din hartie si carton . provenind intr-o proportie covarsitoare din intreprinderi . sunt colectate prin punctele de colectare REMAT. Hartia veche colectata separat si valorificata se foloseste in principal in industria hartiei ca materie prima fibroasa. Exista posibilitati de valorificare a hartiei vechi si in afara industriei hartiei, ca de ex. in industria materialelor de constructii ca material izolant, la producerea de placi fibroase, sau ca material de umplere a ambalajului, dar o asemenea utilizare este totusi de o importanta redusa. In trecut, deseurile din hartie erau folosite in diverse tari ca material ajutator pentru compostarea deseurilor organice. Avand in vedere continutul ridicat de C si N si proportia redusa a apei, acest lucru pare normal. Dar intrucat hartia este prelucrata tehnic, se poate ca, in functie de tehnologiei de imprimare si a compozitiei colorantilor, continutul in metalele grele sa fie prea ridicat si sa dauneze procesului de compostare. Astazi, deoarece culorile pentru imprimare sunt imbunatatite si contin mai putine metale grele, putem presupune ca exista o tendinta de reducere a continutului lor in deseurile din hartie. Gradul de folosire a hartiei vechi este diferit, din motive tehnice mai ales si in functie de fiecare tip de hartie. In timp ce utilizarea la producerea hartiei de ambalaj si cartonului nu ridica probleme deosebite, la folosire in zona hartiilor speciale poligrafice apar greutati. Revalorificarea hartiei vechi la fabricarea hartiei are totusi limite tehnice. La fiecare ciclu de reutilizare se scurteaza fibrele si determina necesitatea unui aport suplimentar de fibra. Alte eforturi de valorificare facute in ultimul timp au condus la dezvoltarea alternativelor si posibilitatilor de utilizare. In principalul domeniu de utilizare, industria hartiei, caracteristicile hartiei vechi pot fi imbunatatite, in special prin introducerea instalatiilor moderne de prelucrare, care deschid noi modalitati de folosire. Mentionam in principal procedeele de spalare a cernelii pentru marirea gradului de alb al hartiei, prin indepartarea culorilor de imprimare si fractionarea fibrelor pentru separarea fibrelor mai scurte (=cu capacitate redusa de a forma legaturi). Nu in ultimul rand trebuie subliniate eforturile pentru crestereagradului de acceptare a consumului de produse continand hartie veche. Utilizarea ecologica a valorificarii hartiei vechi este, din punctul de vedere

- 66 -

al managementului deseurilor, cea mai importanta cale in reducerea cantitatilor de deseuri. Astfel, este diminuata poluarea mediului prin Economisirea cantitatilor de materii prime si de energie ; Diminuarea emisiilor de gaze si ape reziduale. De ex. prin utilizarea hartiei vechi la fabricarea hartiei noi, atat consumul de lemn cat si cheltuielile in energie pentru transportul lemnului si pentru productie se reduc. In plus, se reduc si efectele negative asupra climei, ca urmare a defrisarii suprafetelor forestiere (ce diminueaza procesul transformarii dioxidului de carbon in oxigen), si asupra solului (cresterea riscului de eroziune). Hartia fabricata pe baza hartiei vechi are de asemenea o nevoie mai scazuta de apa si o incarcatura in ape reziduale mai mica decat hartia fabricata numai din material lemnos. Deosebit de nepoluanta este productia de hartie reciclata, atunci cand este instituit un circuit al apei si se renunta la decolorare (splararea cernelii) si inalbire (prin folosirea compusilor cu clor), deoarece apele reziduale obtinute de la decolorari chimice si utilizarea decolorantilor sunt extrem de impurificate si trebuie privite critic. Fabricile de hartie sunt interesate sa pastreze hartia veche pe cat posibil neamestecata si fara impuritati majore, ca de ex. metale, materiale plastice, cioburi de sticla si resturi organice, hartii cerate, rezistente la apa sau incleiate. Hartia veche este sortata in vederea reutilizarii pe sortimente, pentru a putea produce in cele din urma cele 4 tipuri de hartie mentionate la inceputul acestui capitolDiferentele uzuale de calitate trebuie luate in considerare, privind cerintele pietei nationale si internationale. La nivel european, datele referitoare la acest aspect pot fi gasite in Norma CEN 643, la nivel national . in Standardele (STAS) din seria 4527. Privind lucrurile la modul general, de ex. grupa de hartie noua Hartie poligrafica cuprinde hartie veche de prelucrata din materialele provenite din deseurile menajere (ziare, ilustrate), materiale imprimate returnate si resturi de la tipografii. La fabricarea hartiilor de ambalaj, sau la cartoane se folosesc materiale din hartie veche corespunzatoare fiecarui strat in parte. Pentru recto si verso se folosesc materialele din resurile menajere, deseuri amestecate si resturi din cartonaje. Stratul acoperitor este format din dosare si formulare tipizate vechi, care contin sau nu contin lemn. Hartia veche utilizata la fabricarea hartiei gofrata se compune din hartie veche amestecata, resturi din magazin si resturi din cartoane gofrate. Intre hartiile igienice deosebim hartia . tissue, formata 100% din hartie reciclata, iar pentru fabricarea hartiei pentru toaleta si bucatarie se mai foloseste si hartie creponata. Ambele au un continut de hartie veche de pana la 100%. La fabricarea hartiei-tissue se pot folosi hartie veche alba fara lemn, fasii multicolore, dosare, ziare, ilustrarte, resturi din tipografii si materiale imprimate returnate, la hartia creponata hartie veche fara lemn. Piata maculaturii este caracterizata prin mari variatii ale preturilor si ale cantitatilor, ce se produc in intervale scurte de timp. Astfel, nu se fac intotdeauna plati, ci anumite fabrici de hartie primesc maculatura numai daca se achita o suma in plus. Variatiile se pot explica mai ales prin modificarea in timp a ofertei, supuse si urmatorilor factori de influenta: Dezvoltarea/marimea conjuncturala a productiei de hartie, - 67 -

Paleta de productie a industriei hartiei, Pretul si calitatea concurentei pe pietele nationale si internationale ale materiei prime pentru hartie si hartiei noi, Calitatea si disponibilitatea tipurilor de maculatura solicitate, Nevoia industriei hartiei, ca si cota de utilizare la fabricarea de produse noi, Cererea actuala de pe piata, adica consumul de hartie, carton si cartonaje, Stadiul tehnicii industriale de prelucrare, Exporturile si importurile de maculatura, Cursul dolarului. De aceea, la realizarea contractelor de achizitii si a negocierii conditiilor pretului de vanzare-cumparare intre autoritatile locale si comerciantii de materiale valorificabile, este necesara luarea in considerare a conditiilor de functionare a fabricilor de hartiei sicarton. Pentru industria hartiei, utilizarea maculaturii ofera in parte avantaje economice. De aceea, aceasta industrie este interesata de o livrare sigura a maculaturii si a posibilitatii de a calcula preturile pe termen lung. Reprezentantul intereselor asociatiilor nationale ale industriei hartiei la nivel european este .Confederation of European Paper Industries (CEPI).. CEPI reprezinta legatura intre reprezentantii membrilor asociatiilor nationale si institutiile europene, asigura schimbul de informatii intre acestia si participa activ la elaborarea acelor reglementari din legislatia UE care au efecte asupra industriei hartiei. Sticle vechi Cea mai mare parte din sticla provenita din deseurile menajere si cele industriale este reprezentata de sticla din recipiente. O posibilitate importanta de reducere a sticlei vechi este deci industria sticlei pentru recipiente. La reciclarea sticlei vechi, materiilor prime la retopire li se adauga nisip de cuart, carbonat de calciu si cioburi. Si in industria sticlei plane se utilizeaza cioburi. Insa, din cauza compozitiei chimice diferite, in comparatie cu sticla pentru recipiente, se folosesc numai cioburi din productia si prelucrarea de sticla plana. Sticla veche de valoare inferioara poate fi folosita la fabricarea de materiale izolatoare (vata de sticla), de materiale de slefuit, ca si de teracote si gresii. Sticla de ecranul televizoarelor nu trebuie colectata impreuna cu sticla pentru recipiente. In cazul acesteia se intalnesc materiale incarcate cu substante toxice, caretrebuie colectate separat si tratate corespunzator. Pentru asigurarea unor cote de reciclare inalte in industria sticlei pentru recipiente, este neaparat necesar sa se evite o contaminare a sticlei pentru recipiente cu astfel de sticle. Daca nu, acest lucru poate aduce cu sine probleme pentru industria sticlei pentru recipiente, in ceea ce priveste valorile limita totale ale metalelor grele, stabilite in directivele UE privind ambalajele. La ora actuala, sticla se colecteaza, in proportie redusa, prin REMAT. In mare, recipientele din sticla sunt colectate din casa in casa de catre comercianti particulari de materiale vechi, care le livreaza apoi contra cost la punctele de colectare REMAT. Sticla veche poate fi reciclata fara probleme, teoretic, intr-o proportie de 90%. Totusi, aceasta valoare teoretica poate fi atinsa, daca sticla este colectata separat pe culori, deoarece cota de reciclare pentru sticla depinde foarte mult de culoarea produsului. Industria sticlei pentru recipiente produce in general sticla alba, verde si maro. La fabricarea sticlei albe este necesara o puritate a culorii, pentru sticla veche utilizata, de aproximativ 99,5 %, pentru a putea obtine, la un ados de 50% cioburi, o - 68 -

calitate suficienta a sticlei. De asemenea, la fabricarea sticlei maro, numai putine cioburi diferite pot fi utilizate. Recipientele din sticla avand alte culori decat cele trei mentionate mai sus pot fi colectate impreuna cu recipientele din sticla verde, deoarece la fabricarea sticlei verzi pentru recipiente este tolerat cea mai mare cota de cioburi diferite. Este posibila o cota de sticla veche amestecata de pana la 70% in cazul sticlei albe, 60% - la sticla maro si 95% - la sticla verde. La fabricarea sticlei pentru recipiente, problemele care apar in procesul de productie (cum ar fi incluziuni nedorite in sticla), sunt provocate de substante perturbatoare cum ar fi ceramica, pietrele, portelanul, plasticul, aluminiul, metalele feroase si neferoase. Pe langa separarea pe culori, sticla veche trebuie deci pregatita riguros inainte de topire, adica eliberata, mecanic sau manual, de substante straine si granulata. Indeosebi sticlele alba si maro sunt foarte sensibile in ceea ce priveste impuritatile amintite. In industria fibrelor de sticla, culorile joaca un rol mic, insa in cioburi nu trebuie sa fie absolut deloc substante straine. Pe langa efectele pozitive in managementul deseurilor (de ex. diminuarea volumelor de la rampele de depozitare prin reducerea cantitatilor de deseuri, marirea puterii calorice a gunoiului ramas), prin reciclarea sticlei vechi se pot obtine si alte avantaje ecologice, dintre care amintim: Economisirea energiei si reducerea emisiilor la recuperarea, transportul si pregatirea materiilor prime; Reducerea interventiilor asupra peisajului si a prejudiciilor asupra apei freatice cauzate de exploatarea materiilor prime; Diminuarea poluarii apelor reziduale la fabricarea sodei. Necesarul de energie la fabricarea sticlei se diminueaza pe punct de procent al adosului de cioburi cu cca. 0,2 pana la 0,5% . Pentru ca avantajul energetic sa nu fie anulat de cheltuielile cu transportul, acestora trebuie sa li se acorde o mare importanta. Nerentabilitatea in cazul distantelor mari este si motivul pentru care practic nu exista comert international in domeniul reciclarii sticlei. Datorita economisirii de energie si de materii prime, utilizarea cioburilor ofera de obicei uzinelor de sticla avantaje economice. Pe langa economiile in energie, mai ales posibilitatea amestecarii cantitatilor de sticla veche in vanele de topire, se obtine o durata de topire mai scurta, in comparatie cu folosirea numai a materiilor primare. In ceea ce priveste preturile de pe piata sticlei vechi din Romania nu se pot face afirmatii in acest moment, pentru ca depind in general de cantitatile de sticla vechedisponibile si de necesarul industriei. Metale vechi Locurile de depozitare a fierului vechi se afla mai ales in zonele industriale. Aici se obtine fierul vechi intr-o cantitate si forma concentrate. In ceea ce priveste fierul vechi din gunoiul menajer, este vorba in special de tabla alba si fier. Categoria metalelor neferoase este dominata de aluminiu. In principiu, metalele se preteaza bine la revalorificare, deoarece, in timpul utilizarii nu se modifica structura lor. Fierul vechi din gunoiul menajer este impur . din cauza hartiei, plasticului, cauciucului, lacurilor, culorilor, resturi de mancare s.a.m.d, asa incat el nu poate fi utilizat decat pregatit intr-un proces de obtinere a fierului brut si aotelului. Din aceasta cauza, este necesara o colectare cat mai curata. In ceea ce priveste reciclarea metalelor, in Romania exista o infrastructura functionala de mult - 69 -

timp. O mare parte din fierul vechi este utilizat in industria producatoare si prelucratoare a metalelor, fie reintrodus direct in procesele de productie, respectiv de prelucrare, fie ajunge, prin colectarea selectiva si reintroducerea lui de catre REMAT si comercianti particulari de materiale vechi, in industria otelului. Cantitatea de fier vechi este impartita, la nivel mondial, in doua grupe principale: Cantitatea proprie de fier vechi din furnale si otelarii, ca si din turnatorii. Acest fier vechi ramane in circuitul materiilor prime, respectiv al celor industriale, de aceea se mai numeste si fier vechi in circuit ; Fierul vechi cumparat, unde este vorba fie despre resturile de productie colectate de catre industria fierului vechi, asa-numitul fier vechi nou, fie despre bunurile de consum si industriale, din otelarii si turnatorii, care nu mai pot fi utilizate, asa-numitul fier vechi vechi. Un utilizator important al fierului vechi este industria producatoare de fier si otel. Cerintele de calitate sunt diferite, in functie de metodele de obtinere a otelului. Factorii care influenteaza calitatea fierului vechi sunt continutul in fier, greutatea in vrac si impuritatile metalice ca si cele nemetalice. Spre deosebire de resturile nemetalice din productie, metalele vechi din gunoiul menajer nu indeplinesc de regula aceste cerinte. Cerintele de calitate ale otelariilor pot fi atinse in aces caz numai printr-o prelucrare mecanica. In cazul nemetalelor, cerintele in ceea ce priveste puritatea sunt foarte ridicate. Aluminiul vechi trebuie sa fie de ex. fara amestecuri metalice. Cerintele de calitate (continuturile in substante straine, compozitia chimica, listele de sortimente) pentru metalele feroase se regasesc in Standardul Romanesc STAS 6058-1/88, care a fost adaptat inca de la inceputurile sale cerintelor europene (indeosebi pentru fier, cupru, alama). De asemenea, nedorite sunt foliile si hartiile cu un strat de aluminiu, deoarece, la topire, cauzeaza dificultati tehnice prin ramasitele de cenusa. Utilitatea ecologica a reciclarii metalelor rezida in economisirea materiilor prime, reducerea interventiilor in peisaj si a efectelor lor negative la exploatarea minereului de fier, ca si in economisirea de energie in comparatie cu productia otelului din minereu de fier. Mai ales cu ajutorul reciclarii aluminiului pot fi diminuate o serie de poluari grave ale mediului care apar la productia primara a acestui metal (economisire de materie prima, diminuarea poluarilor mediului la exploatarea bauxitei, diminuarea emisiilor atmosferice, consum mai mic (cu pana la 95%!) de energie primara). Pericolul cel mai mare este constituit de emisiile in atmosfera, daca purificarea aerului rezidual rezultat din procesul de retopire nu se face corespunzator stadiului actual al tehnicii, iar, prin arderea impuritatilor organice, dioxina si furanul ajung in mediu o data cu gazelereziduale. In ciuda faptului ca fierul vechi poate fi usor vandut, colectarea selectiva din gospodarii nu este necesara in toate cazurile (cantitatea obtinuta este redusa, greutatea in vrac este mica, iar costurile de colectare ridicate), dar trebuie examinata atent. Efecte mai evidente se asteapta prin colectarea selectiva a metalelor din gunoiul cu granulatie mare si din cel industrial. Structurile de valorificare (REMAT, comercianti particulari de materiale vechi) trebuie sprijinite in acest scop. Resturi din metale se obtin in domeniul casnic mai ales din ambalajelealimentelor. Analizele gunoiului menajer din Ramnicu Valcea au aratat ca procentul lor din totalitatea resturilor din ambalaje este redus, nu in ultimul rand din motivul rolului inca important al conservarii proprii a alimentelor . Pentru mentinerea - 70 -

unui procent mic in ambalaje ar trebui ca masurile de impiedicare a formarii deseurilor sa fie tratate cu o atentie sporita La nivel european exista cate o asociatie atat pentru industria fierului si a otelului, cat si pentru comertul de metale neferoase si industria reciclarii metalelor neferoase, organisme care reprezinta interesele asociatiilor nationale pe langa ComisiaUniunii Europene. Pentru domeniul metalelor neferoase, aceasta este .European Metal

- 71 -

3.4. CONCEPTULI DE GESTIONARE INTEGRATA A DESEURILOR In capitolul de fata vor fi prezentate, prin exemplificari pentru grupe de deseuri alese ca si pentru zone de provenienta, obiectivele, conceperea si etapele unui concept integrat de management al deseurilor. Obligatia de evitare a generarii si de valorificare a deseurilor ; Obligatia de colectare selectiva; Interdictia de amestecare. Obiective: Stabilizarea, respectiv reducerea cantitatii de deseuri; Reducerea potentialului daunator al deseurilor de depozitat; Intensificarea activitatilor de valorificare, cu integrarea in acelasi timp a sistemelor existente in colectarea selectiva si valorificare; Stoparea proacticilor nedorite de salubrizare a deseurilor, ca de ex. depozitarile ilegale de deseuri, incinerari necontrolate etc.; Pregatirea deseurilor cu potential reactiv mic, nevalorificabile si depozitarea lor corespunzatoare.

- 72 -

ABORDAREA ECOLOGIC I CONDIII DE SECURITATE IN DOMENIUL GESTIONARII DEEURILOR Impactul gestionarii deeurilor asupra mediului Strategiile i conceptele de implementare a gestionarii integrate a deeurilor se bazeaza astazi pe doua principii general recunoscute in intreaga lume:

Dac evitarea formrii unui deeu nu este posibil, atunci trebuie cutate metode de valorificare sau posibilitati de reutilizare. Din perspectiva tehnologic, exista doua tipuri de valorificare : valorificare materiala i valorificare energetic (obinerea de energie electric sau termic). Valorificarea materialelor n principiu, valorificarea material a deeurilor trebuie s fie preferat datorit pstrrii (cel puin pariale) a energiei i materialelor utilizate la fabricarea produsului. Puterea minim mecanic sau termic pentru transformarea deeului ntr-un produs utilizabil sau valorificabil caracterizeaz in acest caz calea optim de valorificare. Din acest punct de vedere, trebuie s fie preferat utilizarea multipl a produselor. Igiena i protecia sntii n domeniul gestionarii deeurilor Factorii de risc datorati de agenii patogeni din deeuri Interdependenta dintre protectia sanatatii populatiei si protectia mediului este de mult timp recunoscuta, drept pentru care managementul deeurilor a aprut ca fiind extrem de necesar pentru asigurarea unui climat de viata sanatos. Prin introducerea sistemelor de valorificare i tratare a deeurilor au crescut posibilitile de contaminare a angajailor din sistemul de salubritate. Deseurile i reziduurile sunt astzi materiale de lucru din care trebuie s fie extrase substanele valorificabile, asa incat, pe lng funcia . scop .igiena mediului., apare acum i .igiena muncii.. Prezenta microorganismelor in materialele organice este n principiu un fenomen natural. Mai ales deeurile umede sunt purttoarele unui numr mare de germeni patogeni diferii. - 73 -

Sporii de bacterii i ciuperci se gsesc n deeu n concentraie deosebit de mare n : resturi de mncare, care fermenteaz mai multe zile n pubel i prind mucegai ; batiste de hrtie folosite, ervete de unic folosin, prosoape ; scutece i articole de igien ; resturi de alimente lipite de ambalaj ; material rezultat din mturare i praf din gospodrii; excremente de cine i pisic, nisip pentru pisic. Condiiile favorabile (umiditate, cldur) conduc la nmulirea rapid a germenilor n pubelele pentru gunoi menajer i biologice. Miceliile ciupercilor de mucegai, dar i viermii i larvele sunt identificabile dup puine zile n deeu. Conform unei analize a lui Streib, ciupercile de mucegai i drojdiile ating concentraiile : n gunoiul menajer i biologic neseparat, dup 7 zile de depozitare, de 108 UC/g i n gunoiul umed, dup 7 14 zile de depozitare, de 108 UC/g. Deeuri din spitale i alte instituii medicale Deeurile produse n spitale provin din toate sectoarele specifice activitatii medicale: n administraie, la internarea pacienilor, la aprovizionarea cu alimente, la punctele de tratare medical, dar i n cursul ntreinerii cldirilor i echipamentelor. De aceea, indicaiile privind tipul de ndeprtare a deeurilor (stabilirea modalitii de evacuare) se orienteaz dup necesitatea igienei i proteciei sntii, inndu-se cont de domeniul de provenien din cadrul spitalului. O clasificare in functie de tipul de ndeprtare a deseului se poate realiza dupcum urmeaz: A. deeuri care pot fi evacuate prin orice metod accesibil (asemntoare cu deeul menajer i cu cel din unitile de producie); B. deeuri care trebuie tratate termic n vederea igienizrii (deeuri specifice spitalelor); C. deeuri care necesit o tratare special (deeu special).

- 74 -

IV. PROCEDEE DE RECICLARE A DESEURILOR


1.COLECTAREA I TRANSPORTUL DEEURILOR n ultimii ani, posibilitile de valorificare a materialelor din gunoiul menajer sau mbuntit considerabil, prin tehnologiile noi, mai bune. Ca urmare a acestui fapt i a obiectivului de a mbunti, prin valorificarea deeurilor, protejarea mediului i resurselor, n Uniunea European, extragerea substanelor valorificabile a devenit o cerin legal. Romnia s-a aliniat acestei strategii prin actuala legislaie privind deeurilor. Ambalajele de folosin multipl sunt inferioare actualmente, la multe produse, celor de unic folosin. Acestea, ca de ex. ambalajele pentru buturi din PET, ca i cutiile din tabl alb sunt formate din materii prime pentru a cror valorificare (reciclare) exist bune premise tehnico-metodologice. Ambalajele din sticl rmn n continuare recipientul preferat pentru multe produse. Valorificarea deeurilor din metale feroase i neferoase este o metod de reciclare verificat i practicat de muli ani. Industria oelului a dezvoltat reprimirea metalului vechi i a definit cerinele pentru componena livrrilor. n Romnia, n aprilie 1999, a fost introdus standardul SR 6058/1: materiale valorificabile din fier . legat de topirea fierului. Pentru clasificarea materiilor prime secundare i a deeurilor din metale neferoase, este valabil standardul STAS 3017-78. Colectarea metalelor feroase i neferoase din gunoiul menajer ctig n importan, deoarece recunoaterea automat i separarea aluminiului i tablei albe din fluxurile de deeuri sunt astzi lipsite de probleme. Ambalajele conin astzi, n form pur . ca folii . sau n materialul mixt, metale neferoase care pot fi recuperate.

- 75 -

Dispunem de metode automate de recunoatere a cutiilor de carton de la buturi. Aceste materiale mixte pot fi mprite n final n cartoane i nemetale. Colectarea materialelor problematice (de ex. baterii, resturi de vopsea, medicamente, produse de curat) este obligatorie din perspectiv ecologic, deoarece aceste materiale, n cursul ndeprtrii deeurilor, mresc potenialul toxic al deponiilor sau pricinuiesc probleme la tratarea deeurilor. Colectarea separat i tratarea deeurilor biologice sunt componente importante ale conceptelor moderne integrate de management al deeurilor. Procedee de colectare Procedeele colectrii deeurilor se deosebesc n mare dup tipul utilizrii recipientelor de colectare, dupa cum urmeaza: procedee de golire; procedee cu recipient de schimb; procedee cu recipient de unic folosin; procedee fr pubel. 1.1.Procedee de golire La procedeele de golire, vehiculul de colectare i transport preia, ntr-un ciclu de colectare deeul din recipientele de la faa locului (proces de golire). La colectarea deeurilor reziduale, vehiculele cu sistem de compactare sunt dotate cu unul sau mai multe dispozitive de ridicare, respectiv de rsturnare pentru recipientele standard (de ex. pubele mari n format european). In acest caz, sunt folosite n principal recipiente mari cu capacitatea de pn la 1,1 m3 pentru gunoiul menajer i pentru deeurile de producie asimilabile cu acesta. Dac nu exist recipiente de colectare la faa locului, deeurile sunt rsturnate ntr-o cup ataat vehiculului, care, activata hidraulic, se golete n interiorul vehiculului. Pentru colectarea materialelor valorificabile n procedeul de golire, se utilizeaz pubele mari cu capacitatea de 240 l i 1.100 l pe rotile sau containere de depozitare. Colectarea separat a hrtiei i cartonului din deeul menajer este un procedeu de golire foarte rspndit n Europa i practicat ca metod de reciclare. Industria hrtiei a definit standarde de calitate pentru reprimirea hrtiei vechi, conform crora se face i remuneraia. n Romnia exist standardele STAS 4527/181 i 4527/2-81, care reglementeaz cerinele de calitate, structura i manipularea ca i recuperarea hrtiei i cartonajelor. Colectarea selectiv trebuie s fie alctuit n aa fel nct s se obin o puritate ct mai mare a materialului i deci o clas de calitate. Procedeul de golire cu utilizarea recipientelor de 240 1.100 l este potrivit ndeplinirii acestei sarcini. Ca recipiente de colectare pentru deeul biologic, n procedeul de golire, s-au fixat pubelele cu capaciatea de 60 . 240l. La utilizarea pubelelor mai mari, din cauza greutii volumetrice a deeului biologic, apar adeseori probleme de randament aleputerii de ridicare a dispozitivului de rsturnare. a.Procedee cu recipient de schimb La procedeul cu recipient de schimb, vehiculul de transport preia recipientele umplute i le transport la punctul de golire (deponie, staie de tratare, depozit pentru materiale valorificabile, ntreprinderi industriale etc.). Este vorba in acest caz despre containere mari de peste 3 m pentru deeuri amestecate sau containere cu unul sau - 76 -

mai multe compartimente pentru colectarea materialelor valorificabile. Exemple de sisteme de recipiente de schimb: colectarea sticlei, hrtiei, PET i a cutiilor de buturi n recipiente cu unul sau mai multe compartimente, containere concave pentru deeurile din construcii, recipiente de schimb pentru deeu rezidual sau materiale valorificabile n campinguri, cazarme, alte complexuri multifuncionale, containere pentru fier vechi pentru ntreprinderile industriale, containere mari pentru hrtie/ carton/ cartonaje de ex. de la tipografii (i cu dispozitiv de compactare ncorporat). b. Procedee cu recipient de unic folosin La acest procedeu, vehiculul de colectare preia deeul n recipiente de unic folosin, ntr-un tur de colectare. Exemple de utilizare: colectarea selectiv a materialelor valorificabile (ambalaje mixte, plastic, metal) n .saci pentru materiale valorificabile. din plastic; colectarea sezonal selectiv a frunzelor n .saci de frunze. din hrtie (compostabile) ; colectarea gunoiului rezidual n saci din plastic. Recipientele de unic folosin (sacii) sunt de obicei colectate i transportate cu vehicule de gunoi convenionale, cu pres i spaiu deschis de ncrcare sau n camioane de serie cu remorc. c. Procedeul fr pubel La colectarea fr pubel, un singur tip de deeu, manevrabil manual, este preluat de un camion cu remorc sau de un vehicul de colectare dotat cu o deschizturmare de ncrcare i cu pres.

- 77 -

2. Valorificarea materialelor refolosibile colectate selectiv Materialele valorificabile colectate selectiv sunt supuse mai nti valorificrii materiale. La valorificarea material nu se produce o modificare fizica. Deeul separat, pe ct posibil pe sortimente pure, este supus unui proces de prelucrare mecanic, pentru a fi transformat din nou ntr-un produs din acelai material. Fraciunile de deeu care pot fi valorificate material sunt : sticla; metalele feroase; metalele neferoase; materiale plastice; substane minerale. Pentru obinerea materialelor din deseu (sticl, plastic, substane minerale) cu o calitate adecvat valorificrii materiale (puritatea sortimentelor), trebuie neaprat s se realizeze o colectare selectiv a acestor deeuri. O separare ulterioar din gunoiul amestecat se poate face numai cu eforturi mari i conduce n general la un rezultat nerentabil. La valorificarea materiilor prime din fraciunea de deeu plastic se produce mai intai transformarea chimic a materialului de baz petrochimic, din care se pot obine ulterior noi produse din plastic. In acest caz, materialele nu trebuie s fie sortate pe sortimente pure, iar micile impuriti care se mai intalnesc nu sunt un motiv de excludere a materialului de la utilizare. La valorificarea material a deeurilor, sarcina ntreprinderilor publice i private de gospodrire a deeurilor ncepe cu colectarea i se termin cu predarea deeurilor, prelucrate corespunztor sau mpachetate (n funcie de tipul de deeu i destinaia utilizrii), ctre unitile de producie, respectiv ntreprinderile industriale prelucrtoare.

- 78 -

2.1. Valorificarea hrtiei i a cartonului Dup colectarea fraciunii HCC n containere depozit, n alte recipiente sau sub form de baloturi, se realizeaz confecionarea formelor optime n vederea transportului. Cu ajutorul unei prese pentru baloturi, materia prim secundar este predat mai departe (de ex. baloturi 1.100 x 1.100 x 1.400 mm), unui ntreprinztor specializat de reciclare i transport sau direct la ntreprinderea de valorificare a deeurilor. In instalaiile industriei prelucrtoare se realizeaz urmtorii pai deprelucrare :

. Reciclarea hrtiei: Reciclarea hrtiilor hidrorezistente: Unul din criteriile importante pentru reciclarea hrtiei este capacitatea de defibrare, respectiv usurinta cu care maculatura poate fi redispersata n apa. Lucrarea prezinta unele date experimentale referitoare la capacitatea de defibrare a doua tipuri dehrtii hidrorezistente - o hrtie acoperita cu PE prin laminare si o hrtie acoperita cu film de polimeri. Experimentele de laborator au aratat ca hrtia acoperita cu PE se defibreaza usor n conditii obisnuite de defibrare, si separarea foliei de PE este influentata pozitiv de cresterea consistentei si de lucru la temperatura mica (n jur de 30OC) Hrtia acoperita cu film de polimeri a putut fi defibrata numai n conditii dure de tratament mecanic si chimic, fiind nedefibrabila n conditii obisnuite. CONSIDERATII GENERALE Istoricul reciclarii hrtiei ncepe practic odata cu fabricarea ei. Astfel, se poate afirma ca ntotdeauna industria hrtiei a reciclat cantitati apreciabile de brac rezultat la prelucrarea si utilizarea hrtiei. Daca n urma cu doua decenii reciclarea era

- 79 -

determinata n principal de motivatii economice, n ultimii ani accentul este pus pe motivatiile ecologice, dezvoltndu-se conceptul de marca eco care serveste ca un important instrument de piata. Unul din factorii cheie care determina reciclabilitatea unui sortiment de hrtie este capacitatea de destramare si dispersare a fibrelor n apa n vederea separarii de contaminanti. Hrtiile si cartoanele care nu au suportat tratamente speciale n procesele de fabricatie si prelucrare nu ridica probleme deosebite n ceea ce priveste destramarea maculaturii. Din acest punct de vedere, dificultatile cele mai mari se ntmpina la prelucrarea bracului si maculaturii din ambalaje, care pot fi tratate n masa sau acoperite la suprafata (prin cretare sau laminare), n 2 scopul creerii unor bariere la penetratia fluidelor (apa si vapori de apa, uleiuri, grasimi, s.a.). Unul din factorii care determina variabilitatea calitatii maculaturii provenite din ambalaje este tratamentul pentru marirea rezistentei n stare umeda sau pentru impermiabilizare completa /1/. Hrtiile si cartoanele hidrore-zistente se fabrica prin tratarea n masa cu rasini capabile de a dezvolta legaturi covalente sau care reticuleaza la suprafata fibrelor, astfel ca la contactul cu apa hrtia sI pastreaza cel putin 15-20 % din rezistenta n stare uscata. Fabricarea hrtiilor hidrorezistente a nceput n urma cu circa 50 ani, cnd rasina melamin-formaldehidica si ceva mai trziu rasinile ureo-formaldehidice s-au folosit ca agenti de hidrorezistenta n mediu acid. La mijlocul anilor 50 au aparut rasinile de tip poliamid-poliamin-epiclorhidrina care au capacitatea de reticulare n mediu neutru si care la nceput si-au gasit aplicatii pentru sortimentele de hrtii sanitare iar ulterior la fabricarea hrtiei n mediu neutru/alcalin. Att rasinile formaldehidice ct si cele epiclorhidrinice confera hrtiei hidrorezistenta permanenta. Atunci cnd cantitati apreciabile din aceasta hrtie ajunge ntr-un circuit traditional de prelucrare a maculaturii apar numeroase dificultati, dintre care mai importante sunt cresterea cantitatii de material nedefibrat si scaderea randamentului de recuperare a fibrei. Hrtiile hidrorezistente pe baza de rasini formaldehidice pot fi destramate relativ usor la pH acid (sub 4,0), prin cresterea temperaturii si a duratei de destramare /2/.~n cazul folosirii rasinilor epiclorhidrinice, hrtia se destrama mult mai greu deorece n procesul de maturare se produc reactii de reticulare de tip fibrarasina ceea ce reduce foarte mult capacitatea de umectare a hrtiei. Pentru destramarea acestui tip de maculatura sunt necesare conditii mai energice de tratament. Dificultatile de prelucrare a maculaturii hidrorezistente limiteaza capacitatea de reciclare a acesteia, dar avnd n vedere importanta conservarii resurselor naturale se impune gasirea unor 3 solutii adecvate de prelucrare. Solutiile sus mentionate implica consumuri mai mari de chimicale si de energie termica si mecanica si nu pot fi aplicate dect n conditiile prelucrarii separate a maculaturii hidrorezistente. Dar, capacitatea de destramare a maculaturii din ambalaje nu este limitata numai de tratamentele pentru hidrorezistenta. Exista numeroase alte tipuri de tratamente tip bariera la fluide, cum sunt : impregnare cu ceruri si rasini, laminarea (cu folii sau filme de polimeri), ncleierea la suprafata si cretarea. Fiecare din aceste tratamente contribuie ntr-o masura mai mare sau mai mica la reducerea capacitatii de destramare.

- 80 -

Capacitatea de defibrare (evaluata prin indicele de formare, numarul si marimea flocoanelor) a cartoanelor ondulate tratate n mediu apos (cu polimeri si latexuri dispersabili sau emulsionabili n apa) este mult mai buna dect a celor tratate cu rasini si polimeri sub forma de topituri. Capacitatea de defibrare mai buna n cazul acoperirilor cu diferite formule n care apa este mediul de transport se explica prin gramajul mai mic al depunerilor (formulele pe baza de solutii apoase de adezivi si polimeri sunt eficiente la gramaj mic al depunerilor) si prin faptul ca n mod obisnuit aceste formule contin agenti de emulsionare, care la temperatura de destramare contribuie la redispersarea stratului de acoperire. Adezivii, folositi la cretare sau in formulele cernelurilor de tipar, filmele de polimeri si cunoscutele tratamente cu rasini termoreactive (hot-melt) trec in suspensie sub forma de particule mai mari sau mai mici reprezentnd asa numitii contaminanti adezivi din pasta de maculatura. Aceste tipuri de contaminanti sunt greu de separat si provoaca dificultati att in procesul de prelucrare a maculaturii ct si la utilizarea pastei de maculatura, in procesul de fabricare a hrtiei sau cartonului.Particulele adezive se depun pe echipamente (conducte, rezervoare, site) sau ramn in produsul finit producnd defecte (reducnd calitatea hrtiei). Pentru a diminua aceste probleme, instalatiile de prelucrare a maculaturii trebuie sa fie dotate cu o serie de utilaje pentru separarea acestor contaminanti sau pentru aducerea n stare de dispersie fina (dispersie termo-mecanica). Tipurile de echipamente difera de la o fabrica la alta, dar ele trebuiesc corelate cu clasa de maculatura folosita si sortimentul de hrtie fabricat. Aceste dificultati create de materialele adezive si de rasinile hidrorezistente la prelucrarea maculaturii pot determina dezvoltarea unor noi tipuri de materii prime att pentru formulele de cretare ct si a adezivilor hot-melt, astfel inct acestea sa fie mult mai compatibile cu procesul de sortare si destramare a maculaturii. CONCLUZII Reciclarea hrtiei hidrorezistente si n general a hrtiilor si cartoanelor care au fost tratate pentru impermiabilizare la apa ridica probleme deosebite la destramare. Data fiind diversitatea mare de tratamente aplicate fie la fabricarea hrtiei, fie la prelucrarea ei, este necesar ca cel ce prelucreaza si utilizeaza maculatura sa cunoasca natura acestor tratamente si astfel, sa evite aprovizionarea cu maculatura, care nu poate fi prelucrata pe instalatiile si utilajele existente n dotare. Datele din literatura si experimentale de laborator prezentate evidentiaza necesitatea ca maculatura hidrorezistenta sa fie prelucrata separat de alte clase de maculatura. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, este preferabil ca aceasta sa fie eliminata din circuitul de reciclare chiar din faza de control preliminar a calitatii maculaturii.

2.2.Valorificarea sticlei Pe lng tehnicile colectrii i transportului, la reciclarea sticlei mai exist puine cerine (n privina tehnicii metodologice) impuse ntreprinderii de gospodrire a deeurilor . Astfel, la colectarea n containere depozit, acestea sunt golite n vehicule de

- 81 -

colectare, iar sticla este predat direct industriei prelucrtoare. La colectarea n recipiente de 1,1 mc sau n pubele mari de 240 l, acestea sunt golite de obicei de un vehicul cu ncrcare spate si cu umplere corespunztoare. Mai nou, se folosesc i autoncrctoare cu basculare peste cap pentru sistemele de colectare a sticlei vechi n aceste recipiente. Aceste vehicule sunt dotate cu recipiente de schimb, care pot fi containere cu mai multe compartimente pentru diferitele culori ale sticlei. Containerele de schimb pot fi ncrcate ntr-un alt camion i transportate direct la beneficiarul lor. Astfel se renun la un proces de rencrcare ntr-un buncr, care duce adesea la impurificarea sticlei vechi. In industria prelucrtoare se realizeaz umtorii pai de prelucrare. 2.3. Valorificarea fierului vechi Sarcinile ntreprinderilor de reciclare privind valorificarea metalelor feroase constau n: colectarea lor din deseuri; separarea fierului vechi de alte componente ale produselor (de ex. la demontarea autovehiculelor vechi) ; eventual mrunirea prilor de fier vechi; confecionarea formei pentru transport (cu presa pentru fierul vechi). Transportul ctre oelrii se realizeaz de obicei pe calea ferata. La valorificarea vehiculelor vechi, trebuie anihilate in special pericolele asupra mediului din vecintateantreprinderii de valorificare. Astfel, uleiurile de motor i pentru angrenaje scurse reprezint un pericol pentru apa freatic, iar produsele de rcire conin, cnd vorbim despre aparate mai vechi, clorfluorocarboni - responsabili de deteriorarea stratului de ozon si deci duntoare climei. Cutiile de buturi din tabl alb sunt colectate n containere cu mai multe compartimente, care sunt apoi golite, de obicei, n buncre i de aici rencrcate n containere de transport. 2.4. Valorificarea metalelor Pentru a putea fi susinut, un sistem de reciclare are nevoie de o pia suficient a produselor derivate din deeuri, care s consume toate deeurile rezultate n urma fabricaiei si post-consum. De asemenea, este nevoie de tehnologii adecvate pentru gestionarea elementelor de aliere (impuriti) astfel nct produsele realizate din deeuri s poat ptrunde pe aceast pia a deeurilor. Un sistem sustenabil de reciclare a metalelor, cu costuri reduse, reclam urmtoarele: Aliaje primare relativ pure care s acioneze ca diluani pentru acumularea inevitabil de impuriti din bucla de reciclare, i care s ofere o modalitate de nnobilare a compoziiei de aliaj secundar, fr necesitatea de a recurge la rafinarea prin topire Un numr mare de aliaje secundare cu coninut ridicat de materiale reciclate, care s ofere o pia suficient pentru toate deeurile reciclate Tehnologie cu cost redus si un sistem pentru gestionarea elementelor de aliere din deeuri si pentru utilizarea acestor elemente n vederea obinerii unui nou metal aliat. n ultimii ani, s-a dovedit extraordinar faptul c inspecia manual, n combinaie cu salarii si costuri de transport reduse, aa cum este cazul Asiei n prezent, poate concura cu succes cu cele mai bune tehnologii actuale de separare si sortare elaborate n America de Nord si Europa. Flux nerestricionat de deeuri metalice ntre segmentele de pia si zonele geografice. Mecanismul pieei libere optimizeaz n mod automat, innd cont de costurile minime, distribuia de metal ntre piee si consumatori. Reciclarea - 82 -

n bucl nchis a fiecrui produs sau aliaj, opiunea costului cel mai ridicat, nu sunt necesare pentru a asigura reciclarea complet a deeurilor. Sistemul actual de reciclare a metalelor satisface deja aceste cerine. Reglementrile suplimentare trebuie s aib grij s nu solicite o reciclabilitate la costuri ridicate, care nu crete n mod neaprat gradul de reciclare. Cei care se ocup de reglementare trebuie s faciliteze crearea unui teren de aciune fr probleme pentru toi cei care particip la reciclare si la piaa deeurilor. Sistemul nu trebuie s fie distorsionat pe plan local prin lipsa reglementrilor privind sntatea si securitatea sau mediul nconjurtor, sau prin neaplicarea acestor reglementri; de asemenea, acest sistem nu trebuie distorsionat prin bariere exagerate ale taxelor, prin stimulente pentru impozite sau rate de schimb valutar deformate; nici prin contabilitate sau practici financiare corupte. 2.5. Proiectarea vehiculelor i cei trei R A delega productorilor responsabilitatea pentru reciclarea propriilor lor produse reprezint o binecuvntare cu dou tiuri. ncurajeaz luarea n considerare a reciclrii pe durata ciclurilor de proiectare si producie, dar n acelai timp ncurajeaz nfiinarea de sisteme de reciclare paralele, ineficiente, de ctre productorii care manifest un interes redus pentru afacerea cu deeuri sau care nu neleg aceast activitate. Un inginer proiectant de vehicule are contribuia cheie n determinarea facilitaii prelucrrii vehiculului uzat n vederea reutilizrii si reciclrii. Prioritatea de gradul trei este cea corespunztoare pentru proiectarea n vederea reciclrii. 1. Prima prioritate n proiectare ar trebui ntotdeauna s fie reducerea reducerea accidentelor prin optimizarea caracteristicilor privind manipularea si securitatea, si reducerea consumului de combustibil si a emanaiilor asociate, evacuate n atmosfer. 2. A doua prioritate la proiectare ar trebuie s fie reutilizarea. Prelungii durata de viat a vehiculelor prin eliminarea coroziunii si prin facilitarea demontrii si ntreinerea fiecrei piese componente. Acest lucru va da roade i la demontarea vehiculului uzat, precum i la refabricaia pieselor pentru piaa de piese de schimb. Sistemul de reciclare actual este deja construit pentru a face fat diverselor materiale de construcie si pentru a separa aceste materiale, ca urmare acest sistem impune constrngeri mai puin severe si corespunztoare pentru prioritatea de grad trei la proiectare. Cu toate acestea, ct vreme prezenta lucrare se concentreaz asupra reciclrii, cele mai importante consideraii la proiectare referitoare la reciclare sunt urmtoarele. Eliminarea toxinelor. Acestea includ cromul 6+, mercurul, plumbul, polimeriihalogenai policlorurile de vinil, bifenilii policlorurai etc. Prin mrunire, metalele grele / toxice se distribuie n ntreaga mas a reziduurilor mrunite si astfel acestea devin mai dificil de utilizat ca strat de acoperire zilnic la gropile de gunoi sau ca surs de cldur. Pe durata combustiei, polimerii clorurai si fluorurai pot conduce la emisia unora dintre agenii de poluare atmosferic cu cea mai mare toxicitate si ce mai distrugtori pentru stratul de ozon. Proiectarea componentelor structurale cheie din aliaje primare cu raport maxim proprieti / mas. Spre exemplu, reducerea masei roilor, AlSi-A356, a amortizorului, AlZn-7029, a elementelor structurale extrudate si a elementelor de rigidizare structural din tabl AlMg-5754. Alegerea dintre

- 83 -

familiile de aliaje standard, pe baz de elemente de aliere uzuale, cum ar fi Al, AlCu, AlMn, AlSi, AlMg, AlMgSi si AlZn. Lsarea la o parte vehiculelor care folosesc metale primare, iar acolo unde este posibil s se minimizeze numrul de piese multimaterial, numrul de materiale / pies, ct mai mic. S se evite elementele de aliere exotice. Aliajele mai rar ntlnite pot avea proprieti atrgtoare. Adugarea de litiu confer o rigiditate specific ridicat, iar staniul permite superplasticitatea. Totui, limitele de concentraie pentru aceste elemente n aliajele comune este < 0,05%, iar un mic numr de componente care conin aditivi de aliere n cantiti mici pot otrvi sistemul de reciclare a aluminiului. Exist o problem similar la aliajele de turntorie pe baz de Al-Si cu elemente de aliere utilizate pentru rafinarea si modificarea structurii eutectice a Al-Si. Cei din vest utilizeaz ca aditivi Sr, Ca si Na, n vreme ce n Asia se utilizeaz Sb. Sistemele sunt incompatibile, deoarece combinaia aditivilor duce la precipitri. Milioane de vehicule uzate asiatice sunt mrunite n vest, laolalt cu vehicule uzate locale, ducnd astfel la creterea costurilor de tratare pentru aliajele secundare de turntorie. S se asigure o pia corespunztoare pentru orice materiale reciclate din sectorul de transport. Concentratul metalic provenit de la agenii de mrunire conine dejaaluminiu din toate sectoarele industriale, inclusiv din construcii, ambalaje, aparatur, maini etc. Nu este necesar s se separe vehiculele uzate pentru agentul de mrunire. S se proiecteze componente de volum mare cu coninut mare de materialereciclate. Turnarea de elemente structurale reprezint un alt exemplu atractiv. n vehiculele care conin aluminiu n mod intensiv exist o utilizare n continu cretere a elementelor structurale turnate, cu perei subiri pentru componentele de suspensie si de stlpi structurali. Aliajele de turntorie conin concentraii mai mari ale elementelor de aliere si impun cerine mai puin severe dect componentele obinute prin deformare. Acest lucru permite un coninut mai mare de materiale reciclate si asigur o pia continu pentru aluminiul reciclat i alte metale neferoase. Elementele structurale turnate sunt proiectate pentru a consolida mai multe componente unite din metal stanat. Astfel se reduce numrul de articulaii, adezivi si dispozitive de fixare din mai multe materiale. A nu se opri la componentele metalice; s se caute aplicaii tolerante la umpluturi si aditivi pentru cauciucul si materialele plastice reciclate. Cldura, vibraia sonor si izolaia la impact reclam un volum ridicat de material ascuns, pentru care cerinele n ceea ce privete proprietile mecanice sunt lejere, astfel putndu-se consuma i valorifica cauciucul, masele plastice si spuma de scaune mrunite i alte materiale. Produsele includ plafonul, podeaua, portbagajul si cptueala capotei. S se promoveze dezvoltarea pieelor pentru materiale reciclabile provenite din vehicule uzate n orice sector industrial. Separarea aliajelor neferoase si tehnologia de sortare a aliajelor, produce deja aliaje 3105 pentru acoperiri la cldiri si aliaje 3104 pentru conserve din aluminiul recuperat din concentratele metalice obinute prin mrunirea automobilelor. Pieele care nu au legtur cu automobilele dein potenial de consum pentru ntreaga cantitate de cauciuc si mase plastice rezultate din toate genurile de deeuri, inclusiv din vehicule uzate. Cauciucul din anvelope si achiile de plastic pot fi utilizate pentru - 84 -

umpluturile din construcii si pentru combaterea eroziunii, ca suport agricol, la suprafee pentru terenuri de joac, arene si parcri, sau ca medii de filtrare si umplutur. Cauciucul si masele plastice mrunite pot fi utilizate ca liani sau umpluturi pentru betonul asfaltic modificat cu cauciuc / polimer sau pentru componente obinute prin formare / extrudare. Totui, promovarea activ a acestor piee este necesar prin educaie, eliminarea reglementrilor locale care vin n contradictoriu, elaborarea de produse din deeuri (inclusiv standarde si specificaii) i investiii n infrastructur n vederea unei utilizri eficiente a acestor produse. Proiectarea s se fac astfel nct mrunirea s genereze piese dintr-un singur material. Acest lucru se poate face prin unirea componentelor si prin reducerea alturrii permanente a materialelor diferite. Dispozitivele de fixare din material plastic care sunt ataate la tabla din otel pot fi mrunite si reciclate, deoarece se sparg sau se desfac cnd sunt mrunite. S se evite montarea tablei prin sudareavalorifica cauciucul, masele plastice si spuma de scaune mrunite i alte materiale. Produsele includ plafonul, podeaua, portbagajul si cptueala capotei. S se promoveze dezvoltarea pieelor pentru materiale reciclabile provenite din vehicule uzate n orice sector industrial. Separarea aliajelor neferoase si tehnologia de sortare a aliajelor, produce deja aliaje 3105 pentru acoperiri la cldiri si aliaje 3104 pentru conserve din aluminiul recuperat din concentratele metalice obinute prin mrunirea automobilelor. Pieele care nu au legtur cu automobilele dein potenial de consum pentru ntreaga cantitate de cauciuc si mase plastice rezultate din toate genurile de deeuri, inclusiv din vehicule uzate. Cauciucul din anvelope si achiile de plastic pot fi utilizate pentru umpluturile din construcii si pentru combaterea eroziunii, ca suport agricol, la suprafee pentru terenuri de joac, arene si parcri, sau ca medii de filtrare si umplutur. Cauciucul si masele plastice mrunite pot fi utilizate ca liani sau umpluturi pentru betonul asfaltic modificat cu cauciuc / polimer sau pentru componente obinute prin formare / extrudare. Totui, promovarea activ a acestor piee este necesar prin educaie, eliminarea reglementrilor locale care vin n contradictoriu, elaborarea de produse din deeuri (inclusiv standarde si specificaii) i investiii n infrastructur n vederea unei utilizri eficiente a acestor produse. Proiectarea s se fac astfel nct mrunirea s genereze piese dintr-un singur material. Acest lucru se poate face prin unirea componentelor si prin reducerea alturrii permanente a materialelor diferite. Dispozitivele de fixare din material plastic care sunt ataate la tabla din otel pot fi mrunite si reciclate, deoarece se sparg sau se desfac cnd sunt mrunite. S se evite montarea tablei prin sudareaS se ncurajeze separarea la surs si s se minimizeze amestecul deeurilor. S se proiecteze instalaii de producie noi cu manipulare separat a deeurilor din aluminiu si din otel i, dac are aplicabilitate practic, din aliaje separate. Exemplele sunt otel de prelucrare n instalaii de stanare, 6111 placaj i 5754 interioare. Nu este necesar s se includ materiale reciclate n fiecare component a vehiculului. Aceast reciclare n bucl nchis reprezint opiunea cu cel mai mare cost si nu este necesar pentru un sistem de reciclare eficient. Cel mai eficient este s existe cteva componente de volum mare, adecvate pentru a accepta un coninut mare de

- 85 -

materiale reciclate si pentru a permite fluxul liber al deeurilor si al materialelor reciclabile de la un produs la altul. Sistemul actual integrat de reciclare a materialelor Dup depoluarea sa si dup ce un agent de demontare ndeprteaz piesele de schimb ntr-un depozit de vechituri, vehiculul uzat este preluat de un sistem integrat global de producie si reciclare a materialelor. Fig. 1 ncearc s ilustreze n rezumat buclele principale de reciclare ale produciei, utilizrii si reciclrii actuale pentru aluminiu. Partea de aluminiu din sistemul global de fabricaie / reciclare a materialelor trebuie s ia n consideraie mai mult dect pur si simplu aluminiul postconsum. Fluxurile interne imediate si fluxurile de deeuri rezultate din fabricaie se combinajungnd s fie la fel de mari ca si fluxul de deeuri post-consum. Aceste bucle instantanee de reciclare a deeurilor au un impact semnificativ asupra economiei relative a materialelor care concureaz pentru diversele aplicaii. Spre exemplu, turnarea tip "near-net-shape" confer aliajelor de topitorie un avantaj semnificativ asupra componentelor din aliaj de tabl stanat, care genereaz deeuri n etapele directe de turnare a lingourilor la rece, laminare la cald si rece, stanare si matriare. Pe durata produciei si a fabricaiei componentelor, aliajele sunt cunoscute si este uzual fezabil s se menin separarea la surs a deeurilor de aliaj. Separarea la surs este ntotdeauna mai puin costisitoare dect sortarea ulterioar a amestecului de deeuri combinate. Componentele din aluminiu reprezint de obicei o fraciune minor a vehiculului final asamblat, a cldirii, mainii sau produsului ambalat. La fel cum asamblarea si construcia trebuie s se ocupe de toate materialele componentelor, la fel trebuie s procedeze si la dezasamblarea si reciclarea post-consum. n vreme ce reciclarea deeurilor rezultate din producie si fabricaie se poate concentra de aluminiu cunoscute, sistemul de reciclare postconsum trebuie s realizeze, s prelucreze si s recicleze toate componentele materiale ale articolelor, vehiculelor si asupra ctorva aliaje cldirilor uzate, si acest sistem este deja constituit s procedeze astfel. Aluminiul reprezint nc un element minor n acest sistem. Cnd preurile deeurilor de otel au sczut de la 100$ / t la 50$ / t, agenii care se ocupau de mrunire au renunat la mrunirea automobilelor si a reziduurilor provenite din demolarea cldirilor. Deoarece nu se mai generau deeuri de oel, nu mai era nici cazul s se recupereze metalele nemagneticesau alte materiale reciclabile. Orice sistem de reciclare trebuie nlture problem aceast esenial. Practic nu exist antiere de reciclare pentru aluminiu sau otel numai depozite de vechituri si de deeuri. Agenii de mrunire pentru automobile prelucreaz nu numai automobile; ei mrunesc orice articol sau resturi care conin metal. Un agent de reciclare trebuie s comercializeze toate fluxurile de produse, pentru a-si menine rentabilitatea.

- 86 -

2.6. Valorificarea metalelor neferoase.

- 87 -

Pentru valorificare, deeurile din metale neferoase sunt colectate n principal de ntreprinderi specializate de reciclare . din industrie i de unitile de producie. n cursul separrii materialelor valorificabile din deeul menajer, din metalele neferoase sunt colectate selectiv (aproape exclusiv) urmatoarele: ambalajele din aluminiu; bateriile i acumulatorii mici. Procedura tehnica este exact ca la metalele feroase (tabla alb) si se realizeaza numai n proporie redus de catre ntreprinderile de management al deeurilor. La colectarea comun a cutiilor pentru buturi cu aalte deseuri, separarea tablei albe (metal feros) de aluminiu (metal neferos) se poate face cu ajutorul magneilor. 3.7. Valorificarea materialelor plastice La valorificarea materialelor plastice colectate selectiv, un procent insemnat de deeuri provine din producia de ferestre, ui i mobile. La comercializare, pe primul loc se situeaza foliile de ambalaje i resturi de polistiren. Productorul de gunoi menajer (consumatorii) furnizeaz n domeniul materialelor plastice mai ales ambalaje de la buturi, cu precdere PET-uri. Recipientelede buturi din PET formeaz n Europa o mare parte a gunoiului menajer. Din acest motiv, in diferite ri (de ex. Italia) a nceput colectarea separat pe sortimente a recipientelor din PET. n cursul valorificrii, ntreprinderile de management al deeurilor, respectiv firmele de reciclare, au sarcina de a pregti ambalajele PET pentru transportul ctre ntreprinderile prelucrtoare. In acest sens, sunt disponibile instalaii pentru: perforarea recipientelor din PET; presarea PET-urilor n aa-numitele .brikett-uri. sau baloturi. Baloturile pot fi transportate cu camioane, iar .brikett.-urile de PET presate, sepot transporta analog materialelor n vrac.

RECICLAREA MASELOR PLASTICE - 88 -

Privita la nivel mondial, utilizarea materialelor plastice a crescut in importanta in anii .60. In Romania, consumul de plastic, deci si cantitatea de salubrizat a crescut dramatic abia dupa schimbarea politica produsa in anii .90. Nu dispunem in acest caz de cifre exacte privind productia de plastic, cantitatile de plastic de salubrizat sau posibilitatile si activitatile de valorificare din Romania. Resturile din plastic provin atat din gunoiul menajer, cat si din cel industrial. Pana acum, in Romania, reciclarii plasticului i s-a acordat o importanta secundara, mai ales din cauza lipsei posibilitatilor tehnice. Intr-o proportie redusa, aceasta fractiune este colectata prin REMAT, dupa care este supusa unei valorificari. Plasticul se imparte in urmatoarele grupe: Termoplastic Polietilena (PE) Polipropilena (PP) Policlorura de vinil (PVC) Polistiren (PS) Poliamida (PA) Duroplastic Epoxid Silicon Poliuretani legati spatial Elastomeri Cauciuc Poliuretan(PU) Cea mai mare parte din productia de materiale plastice este constituite de PE, PVC, PP si PS. In domeniul ambalajelor sunt utilizate mai ales tipurile de materiale plastice PE si PP. Putem deduce de aici ca, mai ales in cazul PET, se va realiza o crestere a cantitatilor de materiale plastice utilizate si, in consecinta, si o crestere a cantitatilor de deseuri din acest domeniu. La reciclarea plasticului se deosebesc in practica trei modalitati de valorificare, principial diferite: valorificare a materiilor industriale; valorificare a materiilor prime; utilizare energetica. Prin valorificarea materiilor industriale intelegem prelucrarea mecanica (purificare si separare a substantelor straine, maruntire, macinare, separare in functie de tip si, in conditiile date, granulare) a materialelor plastice. Premisa acestei modalitati de valorificare este existenta unor materiale plastice pure. La aceasta cerinta se incadreaza mai ales deseurile din productia intreprinderilor prelucratoare de plastic sau deseurile obtinute din revalorificarea industriala a bunurilor individuale, nu insa si resturile plastice amestecate provenite din gunoiul menajer. In vederea reciclarii materialelor industriale, pentru prelucrarea resturilor din plastic amestecate, exista diferite posibilitati tehnice necesare pentru a obtine o puritate a sortimentelor cat mai mare. Pe langa sistemele automate simple de sortare, se folosesc si diferite metode costisitoare (de ex. metoda plutiresedimentare, metoda hidrociclonului sau sortarea centrifuga). Principalii utilizatori pentru regranulatele din plastic sunt producatorii de folii, de conducte si intreprinderile de stropire/turnare. Prin retopire se produc in

- 89 -

cele din urma forme noi, iar regranulatele sunt prelucrate si obtinute componente finite in forma pura. Pentru perspectiva ecologica si economica este important ca produsele finite sa poata fi prelucrate si in bunuri mai putin pretentioase (care initial erau produse din materiale plastice primare), respectiv, prin .downcycling., ca de ex. ghiveciuri de flori, banci pentru parcuri. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere ca produsele de acest tip sunt necesare si ca este deci mai ieftin sa le produci din materiale plastice reciclate, inferioare, in loc de a folosi la fabricarea lor materii prime. Deseurile care sunt valorificate prin modalitatea descrisa mai sus sunt produse mai ales de catre consumatori industriali finali, ca de ex. de catre agricultori sau intreprinderi de desfacere. In principiu, ele sunt mai usor de colectat din aceste locuri. Materialele termoplastice sunt potrivite mai ales valorificarii materiilor industriale. Spre deosebire de duroplastele insolubile si de elastomerii care nu se topesc, ele trec intr-o stare plastica pe care o pastreaza si dupa racire. Printr-un aport scazut de energie, materiale termoplastice folosite pot fi aduse in zona temperaturii de transformare (intre 90 si 120 C, in functie de materialul plastic), pentru a li se conferi o noua forma si simultan o noua functie. PVC-ul nu poate fi valorificat prin metoda mentionata mai sus. La valorificarea materiilor prime, procesele chimice determina transformarea materialelor plastice vechi in materiale prime petrochimice, ca uleiuri si gaze, din care pot fi sintetizate materiale plastice noi, culori sau materiale adezive noi. Metodele utilizate, ca hidratarea, gazeificarea, hidroliza, piroliza sau reducerea in furnale, se deosebesc mult, primele doua atingand in principal un procent de utilizare industriala mai mare. Aceste metode sunt potrivite pentru prelucrarea deseurilor amestecate si impure, adica tot ceea ce nu se poate descompune, necesitand mari cheltuieli pentru aducerea lor in fractiuni pure, pentru a fi valorificate. Materialele plastice sunt utilizate prin ardere la obtinerea de energie termica si electrica. Pe aceasta cale sunt valorificate mai ales resturile plastice amestecate si impure, dar si cele toxice, din cuptoarele de ciment sau instalatiile industriale de incinerare. Arderea materiilor plastice pentru obtinerea energiei este la ora actuala inca controversata, deoarece, din perspectiva ecologica, trebuie acordata o atentie deosebita purificarii gazelor de ardere, deoarece in procesul de ardere pot aparea substante toxice problematice, ca de ex. dioxina. Valorificarea energetica este de dorit din perspectiva ecologica numai atunci cand se realizeaza in instalatii de incinerare superioare, sarace in emisii, cu un control al calitatii materialului introdus, ca si cu o utilizare eficienta a energiei. Semnificatia ecologica a valorificarii resturilor din plastic este in principal economisirea de resurse, adica economisirea de energie si a emisiilor legate de ea. Acest lucru se exprima si in reducerea contributiei la efectul de Marimea acestei contributii depinde de efortul ecologic coroborat cu modalitatea de valorificare. In functie de fiecare situatie de valorificare, de standardele tehnice, ca si de calitatea si compozitia deseurilor din plastic, utilizarea simultana a diferitelor modalitati de valorificare sau ingradirea valorificarii deseurilor din plastic poate reprezenta optimul la anumite niveluri. Astfel, reciclarea materialelor plastice din industrie poate fi rentabila, in timp ce pentru fractiunea de plastic din gunoiul menajer este dificila, deoarece :

- 90 -

lipseste puritatea sortimentelor, deci este posibil numai un asa-numit .downcycling. in produse inferioare, daca nu sunt utilizate metode de prelucrare care sa corespunda celor mai noi cunostinte si performante tehnice ; efortul de colectare este considerabil ; distantele mari pana la instalatiile de valorificare pot reprezenta o dificultate in plus. Situatia de piata a bunurilor plastice si deci si rentabilitatea economica a utilizarii plasticului reciclat sunt in mare masura dependente de pretul petrolului pe piata mondiala si al produselor pe baza de petrol, ca si de efortul financiar pentru prelucrare. Diversitatea sortimentelor, materialele mixte, impuritatile si lipsa acceptarii pe piata pot avea o influenta negativa asupra valorificarii plasticului si a utilizarii materialelor plastice reciclate. Pentru a actiona impotriva acestei influente, trebuie impuse industriei producatoare utilizarea anumitor materiale plastice sau limitarea la materiale plastice relativ usor separabile. Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o gama larga in multe tari. Exista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit,dar posibilitatile sunt vaste. Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in procesul de productie sunt usor de separat. Utilizarea materialelor plastice prezinta probleme de identificare, separare si de contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantitati de materiale reciclabile clasificabile, de exemplu ambalaje de paleti sau saci utilizati in industrie sau agricultura, reciclarea este realizata cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din calculatoare, fotocopiatoare si o gama larga de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor materiale care, dupa procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor electronice si electrice noi. Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incat nu poate fi posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip reintegrandule imediat in acelasi proces de productie. In unele sectoare, prejudecatile impotriva materialelor secundare ramane un obstacol important in reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se schimba rapid o data cu luarea in considerare a protectiei mediului si a altor influente. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai mare provocare, si nu doar in realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantitati mari in multe tari pentru bauturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvantului PET- este un material sofisticat de o rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare eficienta ca recipient pentru bauturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, data fiind numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil. Costul de colectare a materialelor in cantitati mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului in reciclarea multor polimeri. In unele tari, politicile administrative isi asuma o mare responsabilitate in recuperarea de ambalaje si alte produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclarii maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor

- 91 -

comerciale traditionale - initial prin manufacturare si distribuire, si in final de catre consumator prin preturile de productie usor crescute. Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea ce priveste incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea asa - numitilor " compatibilizatori" care creaza stabilitate polimerica intre legaturile dintre structura diferita a moleculelor a maselor plastice, faciliteaza utilizarea de combinatii. Compatibilizatorii pot face deja posibila producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioara. Procesele continua sa se dezvolte pentru a obtine substantele utilizate in producerea maselor plastice, si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in producerea unor substante diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin urmare drept combustibil. Exista sapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteti determina gradul plasticului privind aproape in partea de jos a recipientului. Acest numar corespunde gradului materialului din plastic, conform tabelului de mai sus. Nu sunt incluse toate exemplele posibile. Gruparea separata pe tip de material este obligatorie inainte de a recicla. Etapizarea obiectivelor de recuperare si reciclare a PET-urilor pe perioada 2002-2010 in Romania. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Recuperare [%] 2,00 5,00 10,00 17,00 25,00 34,00 43,00 50,00 Reciclare [%] 0,50 2,00 3,50 5,00 8,00 12,50 18,50 25,00

Consumul de mase plastice in Romania pe sector de activitate. milioane Sector % tone Ambalaje 13,72 37,3 Constructii 6,94 18,9 Electric si electronic 2,67 7,3 Auto 2,65 7,2 Alte sectoare domestic/uz casnic 7,83 21,3 Industrii mari 1,99 5,4 Agricultura 0,96 2,6 Total 36,769 100

- 92 -

Reciclarea maselor plastice. Material / Proprietati Simbol reciclare material PETP, PETE, PET Polietilentereftalat (Poliester termoplastic) Claritate (transparenta), rezistent, durabil, solid, bariera pentru gaz si umiditate, retine carbonatarea, rezistent la caldura. Aplicatiile produsului Produse cu continut de material reciclat

Butelii (sticle) ibre, saci pentru pastrare si plastic bauturi transport imbracaminte, folie si nealcoolice, apa, placi, containere pentru suc, bere, sifon alimente si bauturi, covoare, (apa curele (benzi, chingi) de legat, carbogazoasa), lana tocita, butelii (sticle, sos picant flacoane), jachete scamosate, (ketchup) si ulei. folie pentru retentia solului, Borcane unt de filtre. arahide, muraturi, Observatii: Pentru reciclarea jeleu si gem containerelor din PET: (dulceata). Film - spalati si aplatizati; puteti (folie) si tavi pentru lasa etichetele, nu insa alimente preparate capacele (sigiliile de la la cuptor, curele capace); (benzi, chingi) de - nu puneti sticle de produse legat si containere petroliere (ex.: ulei de motor), alimentare sau de pesticide sau ierbicide. nealimentare. HDPE - Polietilena Proprietati Butelii (sticle) de Butelii (sticle, flacoane) de inalta (mare) bune de lapte, apa, suc, colorate de detergent lichid densitate. bariera pentru cosmetice, pentru vesela si lenjerie, (Poliolefine) umiditate, sampon, detergent balsam de rufe, sampon, ulei rigiditate, lichid pentru de motor si butelii (sticle, rezistenta, vesela si lenjerie, flacoane) transparente de durabilitate, inalbitor, recipiente lapte si apa; tevi, cosuri, rezistenta la iaurt si margarina, navete, ghivece de flori, chimicale, cutii cereale, margini (borduri) de gradina, permeabil la carne, navete, folie si placi, lazi de gunoi gaz, usor de pungi, saci si (reciclare), mobilier din plastic procesat si sacose. (scaune, banci), casute pentru usor de format caini, produse lumber (prelucrat). (compozit plastic+lemn), dale, masa picnic, cutie postala, garduri, containere, lazi pentru compost, granule. Observatii: Rezistenta chimica face sa fie bun pentru ambalaje casnice si produse chimice industriale ca

- 93 -

detergenti si inalbitori. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai buna rezistenta la crapare decat sticlele fara pigment (colorant).

Ambalaje Ambalaje, legatura pentru foi transparente detasabile (sina plastic alimentare si indosariere), pardoseli, nealimentare, panouri (casete), lambriuri, tuburi rigole, flaps noroi, folie si placi, medicamente, dale si rogojini, stergatoare de izolatii fire si picioare, dusumea elastica, cabluri, folie si tava (suport) casete si CD-uri, placi, produse din cutii electrice, izolatii cabluri, industria semnale de trafic, furtun de constructiilor ca gradina, liziera mobila pentru tevi, fitinguri, casa, butelii (sticle, flacoane) aparatori, dale, pentru detergent vase, benzi geamuri; dale, tigle, articole transportoare si instalatii (tevi, fitinguri), ferestre; butelii denivelari pentru viteza, (sticle, flacoane), capace (canale) pentru pungi pentru drumuri de acces industriale. sange, produse din piele sintetica. Polietilena de Usor de ungi (sacose) Invelitori de transport, cutii de joasa (mica) procesat, alimentare pentru gunoi, dale, mobilier, folie si densitate - LDPE / rezistent, paine si produse placi, containere compost, PEJD - . durabil, flexibil, congelate, pungi butelii (sticle, flacoane) de suc (Poliolefine) usor de lipit (la (sacose) pentru natural de lamaie, cutii de cald), bariera lazi/cutii haine, mustar, articole plastic-lemn pentru butelii (sticle, (cherestea gard, etc.). umezeala. flacoane) comprimate pentru miere, mustar. Deasemeni este folosita pentru producerea capacelor flexibile si este folosita in aplicatii cu fire si cabluri electrice.

Versatilitate, claritate /V/ (transparenta), Policlorura de vinil usor de amestecat, rezistenta, durabilitate, rezistent la grasimi, ulei si chimicale, caracteristici de curgere si proprietati electrice stabile.

PVC

- 94 -

Fibre, covoare, mobilier, caserole si tavi pentru alimente, tevi si canalizari (rigole).

PP Polipropilena

PS Polistiren

Rezistent, Butelii (sticle, durabil, flacoane) pentru rezistent la ketchup, caldura, containere iaurt si chimicale, margarina /unt, grasimi (unsori) tuburi, flacoane de si ulei, bariera medicamente, umezeala. aplicatii textile ca Punctul inalt de covoare, sfoara, topire face ca snur, franghie produsele sa (funie, corzi), fie rezistente navete rigide si pentru componente auto. umplerea cu lichide calde. Versatil, Ambalaje de izolator, protejare, claritate containere, (transparenta), capace, pahare, usor de format, sticle (butelii, punct relativ flacoane) si tavi, scazut de carcase CD, topire. aplicatii de servire a alimentelor, tavi de expunere a carnii, cartoane oua, flacoane aspirina, pahare, castroane, cutite.

Carcase baterii auto, semnalizari lumina, cabluri baterii, perii maturi, stergatoare gheata, palnie ulei, rastel pentru biciclete, greble, benzi de legat, granule, placi, tavi, recipiente pentru iaurt siropuri.

Termometre, comutatoare lumina, izolatii termice, cartoane oua, orificii de ventilatie, tavi, rigle, rame, ambalaje, cesti, farfurii (castroane), pahare expandate, ustensile (unelte) diverse.

- 95 -

Altele

Depinde de material sau PC /Acrilic / Plastic combinatia de amestecat / materiale. Poliester si fibre de poliester (PBT, PCTA, PCTG, PETG) / Nylon si fibre de Nylon (PA 6, 6.6, 11, 12, 6.10, 6.12) / Poliuretan / ...

Butelii (sticle) Butelii (sticle, flacoane), reutilizabile de apa pentru mancare si sucuri, de trei sau cinci sirop, aplicatii plastic-lemn. galoane (, suc de Observatii: Indicatiile acestor lamaie si ketchup. simboluri se foloseste atunci cand este folosit un alt material altul decat cele 6 tipuri prezentate mai sus sau este facut din mai multe materiale prezentate mai sus sau este folosit intr-o combinatie de straturi de materiale.

De ce este important reciclarea? Se stopeaz impactul negativ asupra mediului nconjurtor. Reciclarea i refolosirea materialelor reduc nevoia de a folosi resursele naturale: petrol, apa, energie, dar se reduc i emisiile nocive din aer. Se reduc cantitile de deeuri ce merg spre gropile de gunoi. ntr-o groap de gunoi sticlele PET ocup cca. 30% din volum. Reciclarea reduce cheltuielile de depozitare a deeurilor. Costurile de ntreinere sunt reduse, prin urmare scad cheltuielile administraiilor locale i implicit taxele fa de populaie i agenii economici. Procesul de reciclare creeaz noi locuri de munc. Domenii de utilizare a PET-ului reciclat - Industria textil, pentru producerea fibrelor i firelor poliesterice. PET-ul reciclat este folosit n proporie de 100 % sau n amestec cu materia prim virgin. - Industria productorilor de ambalaje alimentare sau nealimentare. - Industria automobilistic n injectarea unor subansamble. - n producerea benzilor, chingilor sau foliilor din PET.

- 96 -

Fazele si componentele unui proces de reciclare Procesul complet de recilare a deseurilor din materiale plastice sunt grupate , in principal, in 5 faze: A) Explorarea resurselor de materiale plastice de interes pentru recuperare Rezultatul acestei faze este un studiu care permite aproximarea cantitativa si calitativa a deseurilor reciclabile, precum si raspandirea si desnitatea locala a locurilor din care aceste deseuri se pot preleva B) Colectarea de materiale reciclabile.(efectuata pe baza unor scheme optime), compactarea si depozitarea materialelor colectate. Rezultatul acestei faze este materialul colectat, in forma compacta. C) Recuperarea materialelor colectate in forma utilizabila in reciclare (transformarea materialelor colectate in macinatura avand un grad corespunzator de curatenie si separare) Rezultatul acestei faze este macinatura curate din material recuperate. Procesul tehnologic cuprinde in principiu o instalatie de debalotare si sortare, o instalatie de macinare, o instalatie de spalare, o instalatie de separare a contaminantilor, o instalatie de clatire, o instalatie de uscare si o instalatie de ambalare. D) Regenerarea materialului. Conversia macinaturii in granule, utilizabile in procesarea secundara (regranularea macinaturii) Rezultatul acestei faze il constituie granulele de material recuperat, destinat diferitelor aplicatii industriale - 97 -

Instalatia cuprinde in principal o instalatie de uscare-cristalizare-densificare, o instalatie de extrudare cu degazare, o instalatie de granulare, o instalatie de uscare finala si o instalatie de ambalare. E) Reconversia propriu-zisa .Executia de produse din materiale recuperate Rezultatul acestei faze il constituie obtinerea de produse secunare (fibre si fire, folii si placi, tevi si conducte, componente injectate sau chiar butelii de ambalare lichide g. Valorificarea materialelor amestecate La colectarea amestecurilor de materiale valorificabile) o parte din efortul colectrii (efectuat de productorul de deeu) este transferat instalaiilor de sortare automatizate. Amestecurile de materiale valorificabile, colectate sunt formate din deeuri de: Plastic Folii; Bidoane; Pahare; Ambalaje. Metal Cutii de ambalaj i capace din tabl alb; Cutii de ambalaj din aluminiu; Alte metale (buci mici). Materiale mixte Baxuri de buturi; Ambalaje vacuum; Ambalaje pentru ngheare. Separarea amestecului de materiale valorificabile se realizeaz n staii de sortare ale ntreprinderilor de reciclare specializate. La utilizarea unui sac de materiale valorificabile n sistemul de colectare, pentru deschiderea sacilor de materiale valorificabile este necesar un dispozitiv mecanic (scarificator pentru saci). Instalaiile de separare automate sunt construite special pentru: Separarea metalelor Operatia de separare se face cu ajutorul unor magnei situai pe margine, care colecteaz metalele feroase (cutii din tabl alb, capace de tabl) din fluxul de amestecuri de materiale valorificabile mrunite. Aluminiul, ca metal neferos poate fi selecionat de asemenea automat din amestec, prin tehnica induciei (prin intermediul unui separator cu curent turbionar). Separarea materialelor plastice Fraciunile de plastic uoare (folii, polistiren i material spongios) pot fi separate din amestecul de materiale valorificabile prin vnturare, la fel ca si bucile de hrtiecare sunt separate astfel. Recunoaterea tipurilor de materiale plastice Pentru recunoaterea tipurilor de materiale plastice a aparut, de putin timp, metoda de msurare prin reflexia razelor infraroii. Obiectul din plastic este analizat de un detector IR direct de pe banda transportoare. n funcie de tipul de plastic, obiectul este transferat de banda transportoare ntr-un recipient, printr-un procedeu cu jet de aer sub presiune. Dintre tipurile de materiale plastice usor de recunoscut prin acest procedeu, fac parte polietilena (PE), policlorura de vinil (PVC) i polietilena tereftalic (PET). In plus agregatele de sortare optic faciliteaz recunoaterea

- 98 -

obiectelor individuale n funcie de proprietile lor optice (form, culoare, transparen). In acest mod se poate renuna la sortarea manual, extrem de costisitoare. Fraciunile de plastic pure, astfel obinute, pot fi supuse n final valorificrii materiale. Determinarea componentelor materialelor mixte Materialele mixte conin deseori o component semnificativa de carton, acoperit cu o folie de plastic sau metal. Astfel de nveliuri ale materialelor pot fi separate numai prin tratare chimic, operatie care se poate realiza numai n cadrul unui proces special, n instalaii din industria hrtiei sau a metalelor. Separarea cu ajutorul forei de gravitaie Prin acest procedeu, hrtia poate fi separat de alte materiale din ambalaje intr-un pulper (rezervor cu malaxor). De asemenea, materialele plastice sunt sortate n funcie de densitatea lor, in centrifuge de sortare, tehnic ce se potrivete cel mai bine separrii PVC-ului i polistirenului (PS). 2.9. Valorificarea materialelor lemnoase din construcie Deeurile lemnoase se obin ndeosebi n lucrrile de demolri de cldiri. Lemnul din construcii poate fi valorificat termic sau material . In decizia de alegere a caii de valorificare, relevant este o eventual pretratare a lemnului de construcii cu produse de protecie. Dac substanele duntoare sunt absente, exist posibilitatea unei utilizri pentru producia plcilor de pan aglomerat. Pentru Romnia este recomandabil o reutilizare a resturilor de lemn, deoarece piaa materialelor lemnoase ofer suficiente cantitati. Un mod de primire i predare a masei lemnoase utilizabile poate fi implementat n cadrul unui concept de gospodrire a deeurilor. 2.10. Valorificarea substanelor minerale In deeul din localiti se afl si substane minerale, valorificabile la lucrrileconstrucie i demolareMolozul din beton i igl poate fi prelucrat in instalaii de concasare, pn la amestecuri minerale pentru lucrrile stradale (ca straturi portant i de protecie mpotriva ngheului). Pentru obinerea de material cu o granulometrie adecvata (de ex. pentru contrucii de drenaj), trebuie s se fac o sortare prealabila intr-o staie de cernere.

3.Reciclarea deeurile mixte


Materialele valorificabile din deeul mixt pot fi separate n cadrul pretratrii deeului, nainte de ndeprtare. Tehnica mecanic de tratare, care permite de ex. separarea metalelor sau a altor materiale valorificabile, poate precede sau completa urmatoarele metode: 3.1. Tratarea mecanico-biologic a deeului rezidual la tratarea deeului mixt n vederea stabilizrii acestuia (tratarea mecanicobiologic a deeului = TMB) pot fi separate n prealabil materiale valorificabile. 3.2. Tratarea biologic a deeului verde i a celui biologic pungile de plastic constituie impuritile din deeul biologic, iar foliile din plastic cernute, care pot fi rar valorificate rentabil, trebuie indepartate prin depozitare finala. 3.3. Tratarea termic a deeurilor la prelucrarea deeului rezidual, nainte de pretratarea termic sau valorificare, metalele trebuie sa fie separate.

- 99 -

3.4. Separarea fierului din deeurile mixte Deeul mixt mrunit n prealabil este dus cu ajutorul unui transportor mobil cu band sub un magnet, unde metalele feroase sunt atrase magnetic i transferate ntr-un container. 3.5. Separarea materialelor plastice din deeurile mixte La pretratarea biologico-mecanic a deeurilor, foliile de plastic sunt suflate din deeul mixt, n vnturtoare. De asemenea, la pretratarea anaerob a deeurilor, materialele plutitoare din plastic pot fi separate prin procedeul umed. 3.6. Separarea sticlei din deeurile mixte La tratarea anaerob a deeurilor, resturile de sticl din deeul mixt pot fi extrase ca aa-numita .fraciune a materialelor grele., dar o valorificare rentabil a resturilor desticl din deeul amestecat nu este nc posibil. 3.7. Valorificarea materialelor plastice mixte Materialele plastice mixte colectate separat pot fi utilizate ca materie prim . agent reductor la producia de fier brut. Prin folosirea plasticului, pcura utilizata in prezent poate fi nlocuit n raport de 1:1. n cursul valorificrii materiale, aglomeratele plastice mrunite pot fi utilizate la obinerea de produse din beton sau nlocuitori ai lemnului (stlpi, palisade pentru grdini, piloni pentru zidurile de protecie fonic). Prin piroliz, sub influena cldurii i a aerului, materialul organic poate fi descompus. La piroliza materialelor plastice, catenele lungi moleculare sunt rupte i descompuse n fragmente moleculare mai mici, care in final pot fi astfel transformate n gaz de sintez i metanol. ntr-un alt procedeu de valorificare a materiilor prime (procedeul BASF), plasticul mixt este redus la un produs intermediar i transformat apoi in olefin (hidrocarbura). 3.8. Reciclarea deeurilor mixte de pe antiere Exista intreprinderi de salubrizare foarte specializate care preiau deeurile mixte de pe antiere si le supun unei valorificri. Fraciunile obinute in acest caz sunt: -resturi de plastic (n principal folie) ; -metale; -lemn de construcii; -substane minerale. Cea mai mare parte este reprezentat de substanele minerale. Acestea (beton,pietri, igl, frize) sunt sparte i cernute, iar amestecurile de minerale obinute suntcomercializate, pe ct este posibil. 3.9. Substanele refolosibile provenite din incinerarea deeurilor La anumite procese ale incinerrii rezult zguri n care au ajuns si metale din deeul mixt, care ar putea fi valorificate. n Romnia, n multe zone se pot obine pietri i nisip foarte ieftin, astfel nct comercializarea substanelor minerale ca amestec reciclat este putin probabila. Deoarece este vorba despre un material inert, nimic nu mpiedic insa depozitarea molozului la deponii speciale. . Determinarea complet a componentelor deseurilor mixte

- 100 -

La anumite procedee de tratare ale deeului mixt, sunt urmrite concepte, n care separearea mecanic a fraciunilor de deeuri, ca procese primare i de start, nu joac nici un rol. Tratare mecanic integral Tratarea mecanic integral sau separarea intensiv reprezint un procedeutratare a deeurilor cu ajutorul cruia gunoiul menajer i deeurile amestecate din uniti de producie pot fi prelucrate i valorificate n diferite sectoare ale industriei separat dup fraciuni. Important este aici s se determine mecanic componentele deeului i s fie separat de la inceput n componentele sale de baz. Deeul din localiti poate fi separat n fractiuni principale prin metode tehnice succesive, numite pai de prelucrare , care pot fi : -mrunire; -separare mecanica a metalelor neferoase; -uscare; -separare a altor fractiuni (electrostatic, prin curent turbionar, prin cernere, vnturare etc.); -sortare dup granulaie. Fraciunile materiale astfel obinute sunt uscate, afnate, depozitate i pot fi dezodorizate i igienizate prin tratri speciale. n primul pas de prelucrare, metalul feros se separ magnetic, iar deeul ramas este trecut prin maini de mrunire i cernere i adus la o granulaie unitar. n final, deeul este uscat i cernut n diferite granulaii, dupa care prin vnturare se separ din nou deeul, n fraciuni cu greutate specific diferit (fraciuni uoare i grele). Fraciunea grea, la rndul ei, se separ n fraciuni de metal neferos, substane minerale, plastic sau organice. In funcie de puritatea sortimentelor i de cerintele pieei, fraciunile pot fi valorificate, existnd posibiliti de utilizare ca materii prime secundare pentru produde : -cartonaje i hrtii de calitate inferioar ; -plci decapate ntrite cu fibre; -produse din materiale plastice mixte; -oel (agent reductor pentru procesele din furnale); -produse din metale feroase; -materiale i pri minerale de construcie ;composturi;combustibili nlocuitori. Necesarul de energie este mare pentru uscarea materialelor, dar poate fi acoperit prin utilizarea combustibilului inlocuitor produs printr-un proces de valorificare. Datorit anumitor proprieti ale materiilor prime, se poate realiza o separare a materialului mcinat pe fraciuni, care conin iniial mai multe materiale. Astfel, se obin de fraciuni granulate avnd preponderent componente de : -metal feros; -metal neferos; -material plastic; -materiale inerte; -organice (granulat); -fibre de diferite mrimi (fraciune organisc fin) ; -praf.

- 101 -

Acestea sunt specificate la utilizarea in proceselor industriale avand un grad deomogenitate si puritate mare, iar materialul este prelucrat ca o materie prim. 3.10.Procedee biologice de valorificare a substanelor din deeuri In cadrul conceptelor integrate de gospodrire a deeurilor, aceste procedee pot reprezenta o component important. Prin reintroducerea fractiunilor reziduale organice colectate separat, n circuitul substanelor, se poate obine o uurare evident a deponiilor pentru deeul din localiti, iar fraciunea termic valorificabil este optimizat n ceea ce privete compoziia i puterea ei caloric. Se pot valorifica biologic, n principal, deeuri organice din gospodrii ca i resturi de plante de origini diverse. ntrucat in structura material a acestor deeuri se constat diferene semnificative, procedeele i tehnicile trebuie adaptate fiecarui tip de deseu. In mare, procedeele se mpart n procedee aerobe (compostare) i procedee anaerobe (fermentare), dar exista si combinaii ale acestor procedee de baz. Condiiile pentru tratarea biologic a deeurilor organice Descompunerea biomasei de origine vegetal sau animal se realizeaz n natur prin organiseme unicelulare (microorganisme), fr a fi necesar nici-un aport energetic. Este vorba despre grupele principale descompunatoare, respectiv ciupercile i bacteriile. Prin faptul c sunt mici (bacterii ~ 1/1000 mm) raportul suprafaa/volum este foarte mare, si deoarece transformarea materialelor de ctre microorganisme este proporional cu suprafaa specific (i nu cu masa) rezult un randament de descompunere foarte mare pe care-l realizeaza aceste organisme. Un alt element de performan a microorganismelor este faptul c pot descompune diferite substane i sunt adaptabile n scurt timp la condiii de mediu schimbatoare. Deoarece bacteriile nu sunt supuse proceselor de metabolism fixe, ci dispun de o mare adaptabilitate, au capacitatea s descompun toate substanele organice naturale i o mare parte din compusii organici artificiali. Substanele care pot fi descompuse de microorganisme sunt specifice majoritii tipurilor de deeu din localiti, respectiv: -deeuri din producia de alimente i din pregtirea mncrurilor ; -deeuri vegetale din grdini, parcuri etc ; -deeuri din hrtie, carton, textile din fibre naturale, celuloz ;fecale, excremente; -deeuri din lemn; -deeuri de la abatoare. Cele mai importante procese biologice i biomecanice de descompunere i transformare, ce caracterizeaza procedeele aerob-microbiene de tratare a deeurilor, sunt: -descompunerea celulozei i chitinei; -descompunerea xilanului; -descompunerea ligninei; -formarea humusului; -formarea metanului; -amonificare/nitrificare; -nitrificare/denitrificare. Dotarea tehnic a staiilor de tratare biologic a deeurilor Inainte de tratarea biologic propriu-zis, deeurile organice, sunt supuse unei prelucrri atat de ansamblu cat i de detaliu. Impuritile care pot duna procesului tehnologic sunt indepartate. Dotarea

- 102 -

tehnic, utilizat independent de procesul propriu-zis al tratrii biologice a deseurilor, este descris n continuare. In general, se utilizeaza urmtoarele instalaii i aparate: -instalaii de transport; -maini de mrunire; instalaii de cernere; separatoare cu magnet pentru metale feroase; -separatoare pentru metale neferoase; -vnturtoare; -separator al materialelor dure; -pulpere/rezervoare cu malaxor; -aparate de rsturnare a grmezilor; -buncre de depozitare i dozare; -instalaii de epurare a aerului rezidual ; -cntare. Compostarea n ntreaga Europ, compostarea a devenit o component important a conceptelor de management integrat al deeurilor. Dac pot fi garantate, pe termen lung, sigurnaa calitii i comercializarea produsului compost, se poate atinge, prin compostarea deeurilor organice naturale, o prelungire a durabilitatii instalaiilor primare Condiii metodologice si tehnice Elementele principale ale desfurrii procedeelor din instalaiile de compostare sunt prezentate n Fig.. Procedeele de compostare oferite pe pia se deosebesc n principal prin sistemul de fermentaie. Exista in ultimul timp procedeul fermentaiei intensive, la care apar diferene considerabile de tehnica metodologic pentru controlarea proceselor de descompunere. : Sistemul de baz ale unei instalaii de compostare

- 103 -

Pregtirea materialelor Prin pregtirea materialelor, att condiiile materiale, ct i cele metodologicotehnice ale procesului de compostare sunt optimizate. Operatiile pariale sunt: -pregtirea deeului biologic pentru procesul de fermentaie ; -extragerea substanelor strine care deranjeaz procesul i a fraciunii cu granulaie superioar (impuriti). n cursul pregtirii materialelor se realizeaz o mrunire i o defibrare a particulelor organice. Astfel, suprafaa specific a deeului biologic i deci suprafaa de intervenie a microorganismelor se mresc, iar obinerea de date despre materialele organice este facilitat. n acelai timp, prin amestecare, se obine o compoziie omogen a materialelor. Dac materialul de intrare este deeu biologic, colectat cu precdere din gospodrii i buctrii, adeseori structura materialului trebuie mbuntit ulterior. De obicei se adaug crengi mrunite, obinute n campaniile de tiere a copacilor i arbutilor. Extragerea impuritilor De obicei, exist i impuriti ajunse n materialul de compostat datorate distribuirii neglijente a fraciunilor (aruncri greite) din deeul din localiti. Este vorba despre buci de plastic, sticl, metal etc, care sunt separate n cursul pregtirii materialului, eventual i dup fermentaie in funcie de procedeu i de tipul de material. Metalul este deja sortat, cu ajutorul instalaiilor cu magnei, n timpul pregtirii materialelor. n general, pe lng instalaiile tehnice, se apeleaz i la colectarea manual. Prelucrare Prin procesul prelucrrii trebuie s nelegem mai nti cernerea n funcie de fraciuni a produsului final. Diferitele utilizri ale compostului necesit granulaii n material adaptate destinaiei finale. Pe lng clasarea n mare, n cursul unui .finishing. se separ materialele dure (de ex. pietrele) balistic, iar materialele uoare (de ex. buci de plastic) . prin vnturare. Procesul de fermentaie Condiiile de mediu optime, intervalul optim de tempertaur i timpul necesar proceselor microbiene de baz n cadrul compostrii au fost puse fa-n fa Atingerea obiectivelor procesului (de ex. igienizarea) este dependentconsiderabil de temperatura procesului. Metode de compostare Metodele de compostare existente i utilizate actualmente n Europa central se deosebesc n principal prin : -tehnica rsturnrii materialului pentru compost ; -derularea procesului biologic; -tehnica de aerisire pentru procesul de fermentaie ; -durata procesului de fermentaie intensiv ; -gradul de maturare al materialului final ; Fermentaia intensiv susinut mecanic este urmat la cele mai multe metode de o postfermentaie, pentru a atinge un grad nalt de maturitate. La o utilizare special, puternic automatizat, a compostrii n grmezi ncapsulate are loc un proces integrat de fermentaie intensiv, aataat principal caat i ulterioar.

- 104 -

Tipurile de metode sau tehnici de compostare sunt: -compostarea n grmezi (deschise sau ncapsulate) ; -compostarea n tunel sau iruri; -compostarea n boxe; -compostarea n containere; -compostarea n tambur; -compostarea n ricoeu.

4.4. Valorificarea termic a deeurilor


Indicaiile tehnice ale valorificrii termice directe (incinerarea deeului) i tehnicile de lucru indirecte (incinerarea biogazului i a gazului de sintez din deeu) vor fi descrise in continuare 4.1. Valorificarea termic a combustibililor provenii din deeuri Pe lng reintroducerea stabilit a materiilor prime secundare i a altor materiale valorificabile n circuitul substanelor, valorificarea termic a combustibililor nlocuitor obinui din deeuri ctig din ce n ce mai mult importan. Aceast metod de valorificare este tehnic posibil i economic rentabil deoarece deseurile au o valoare a puterii calorice ntre 15.000-18.000 MJ/MG, n funcie de tipul de deeu, i un coninut n energie comparabil cu lignitul. Avantajele valorificrii termice a deeurilor sunt: -diminuarea consumului de combustibili fosili (crbuni, petrol) i deci diminuarea emisiilor de CO2, duntoare climei. nc un aspect ecologic pozitiv este faptul c o parte din materialele din combustibilul secundar sunt fractiuni de materii prime sau produse ale acestora (de ex. lemn, hrtie, textile etc.); economisirea combustibililor obinuii (de ex. crbunii folositi la obinerea energiei electrice) i deci protejarea resurselor naturale. La obinerea i utilizarea combustibililor din deeuri, pe lng coninutul energetic necesar, este de asemenea important de stiut si coninutul n substane toxice al gunoiului amestecat. Eliminarea substanelor toxice, n cadrul procesului de prelucrare a deeurilor n combustibil, poate asigura ndeplinirea acestei cerine de calitate. Cerinele generale privind combustibilii secundari din deeuri pot fi formulate dup cum urmeaz: posibilitate de depozitare (stabilitate biologic i greutate volumetric); posibilitate de transport (stabilitate mecanic i greutate volumetric) ; confecionare pentru transportarea i transformarea optima a combustibililor in cadrul procesului de valorificare termic; putere constant de nclzire; ndeplinirea tuturor cerinelor cu referire la limitele coninutului n substanetoxice (de ex. clor i metale grele). 4.2.Domenii de utilizare a combustibililor provenii din deeuri Gospodrirea energiei Un client important pentru combustibilul din deeu este sectorul energetic. Centralele termice ce functioneaza cu ajutorul gunoiului combin tehnica de lucru a instalaiilor de incinerare a deeurilor cu producerea de aburi pentru obinerea cldurii i electricitii. Tehnica de ardere este determinat de puterea caloric a deeului. Pentru centralele obinuite de producere a electricitii, la utilizarea combustibilul nlocuitor trebuie s se verifice compatibilitatea instalaiei destinate folosirii crbunelui cu noul tip de combustibil. Poate fi necesar o restructurare ulterioar a instalatiei sau o amestecare prealabila a combustibililor.

- 105 -

Industria cimentului La fabricarea clincherelor de ciment, deeul tratat la cldur mare i supus unui proces de ardere poate fi valorificat termic. Efectele asupra calitii gazului de ardere sunt de mare nsemntate. . Procedee de tratare Teoretic, procesul tratrii deseului pn la obinerea combustibilului nlocuitor finit cuprinde, la cele mai multe metode, cu mici variaiuni urmtoarele etape: premrunirea i determinarea structurii materialului; separarea meticuloas a metalului feros; mrunire (granulaie de cca. 50 mm) ; separarea metalelor neferoase; mrunirea fin i confecionarea .pastilelor de deseu.. Metod aerob n construcii deschise.

Procesul de fermentaie

- 106 -

Construirea unei grmezi de fermentaie dup metoda aerisirii n dom

- 107 -

Descompunerea anaeroba a substantelor organice

- 108 -

7. SINTEZA PRIVITOARE LA RECICLAREA DESEURILOR Colectarea selectiva Ce reprezinta colectarea selectiva? Ce sunt deseurile de ambalaje? Ce trebuie sa stim despre reciclare? De ce este important sa reciclam? De ce reciclam sticla? De ce reciclam plasticul? De ce reciclam hartia si cartonul ? De ce reciclam metalul? Implementarea colectarii selective Ce reprezinta colectarea selectiva? Colectarea selectiva a deseurilor este solutia la indemana tuturor si presupune depozitarea deseurilor in locuri special amenajate in vederea reciclarii. Conform HG 621/ 2006 ( completata si modificata prin 1872/2006 ) institutiile publice, asociatiile, fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de ambalaje in containere diferite, inscriptionate in mod corespunzator si amplasate in locuri speciale accesibile cetatenilor. Culorile, pentru identificarea containerelor si recipientelor destinate colectarii selective a deseurilor de ambalaje, conform ordinului 1121 din 5 ianuarie 2006 sunt: Sticla alba Alb Sticla colorata Verde Hartie Carton Albastru siMetal si Mase Plastice Galben

Ce sunt deseurile de ambalaje? Deseurile de ambalaje reprezinta toate ambalajele si materialele de ambalare care nu se mai folosesc care sunt aruncate la gunoi. Deseurile reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii. Din fericire, multe dintre ele sunt reciclabile, iar reciclarea si refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicata metoda pentru reintroducerea in circuitul economic. Ce trebuie sa stim despre reciclare? Reciclarea reprezinta colectarea, separarea si procesarea unora dintre componentele deseurilor in vederea transformarii lor in produse utile. Aproape toate materialele care intra in compozitia deseurilor: hartia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. De ce este important sa reciclam: Se protejeaza natura si resursele naturale Se reduce poluarea solului, apei, aerului Se reduce poluarea mediului inconjurator Se economiseste energie De ce reciclam sticla? Cioburile de sticla constituie un material de inlocuire a materiilor prime Cioburile produse de fabricile de sticla se folosesc integral in fabricatie, in industria sticlariei - 109 -

Stiati ca... Sticla are nevoie de 1000000 de ani pentru a se descompune in bucatele mici? Prin reciclarea unei tone de sticla se economisesc 1.2 tone de materii prime ( soda, nisip, feldspat)? Sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa isi piarda din calitati? De ce reciclam plasticul? Pentru ca descompunerea naturala in mediul inconjurator necesita peste 500 de ani datorita materialelor care il alcatuiesc. Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kg de petrol brut. Stiati ca... Din 10 pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru patrat de covor? Din 50 pet-uri se poate face un pulover? De ce reciclam hartia si cartonul ? Pentru ca la tiparirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn , adica 1500 de arbori cu o varsta de 50 de ani. Stiati ca... Ziarele contin hartie reciclata in proportie de 50%? Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hartie? Fiecare tona de hartie reciclata poate salva 17 copaci? Hartia si cartonul pot reciclate doar de 10 ori? De ce reciclam metalul? Pentru ca fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste intre 74% si 95% din energia necesara realizarii aceluiasi produs din resurse primare. Daca reciclam o doza de aluminiu vom economisi energie suficienta pentru producerea altor 20 de doze reciclate. Stiati ca... Aluminiul este 100%reciclabil? O tona de otel reciclat inseamna 1 tona de minereu de fier economisit? In fiecare secunda se recicleaza 630 de cutii de otel? Un televizor poate functiona trei ore incontinuu cu energia economisita prin reciclarea unei cutii de aluminiu? Pentru fabricarea unei tone de aluminiu sunt necesare 4 tone de minereu de bauxita? Reciclarea sticlei: Reciclarea buteliilor din sticla sau a sticlei sparte din constructii are avantajul ca: -reintroduce in circuitul economic un material pretios; -diminuiaza volumul de materiale din gropile de gunoi Folosind aceste echipamentele se obtin granule de sticla de dimensiuni comparabile cu boabele de porumb si mai mici. Granulele au muchiile si colturile rotunjite, au aspect de nisip, fapt care le face utilizabile si pentru plaje artificiale. Folosind un echipament aditional de cernere (vezi pagina separare / cernere) se pot sorta granulele de sticla de la dimensiune de 0,1 mm pana la 10 mm. Intr-o constructie speciala, se pot procesa si parbrizele sau oglinzile, cu separarea foliilor aplicate pe acestea. Echipamente Capacitate Model H-100V 150 225 kg/ora

- 110 -

Model H100VT Model H 200 Model H 500 Model GM-2 Model GM-1

1 tona / ora 2 tone / ora 5 tone / ora 3 10 tone / ora 10 20 tone / ora

Etichetele, capacele, inelele de pe sticle se separa automat in cursul procesului de reciclare, fara sa fie necesara nici un fel de interventie umana in acest sens. Oricare dintre echipamentele de mai sus poate fi construit si in varianta mobila (cu carosarea furnizorului sau prin grija beneficiarului). Avantajul este acela ca echipamentul se poate deplasa la mai multe puncte de colectare, realizandu-se economii in domeniul transportului. DOMENII DE UTILIZARE A GRANULELOR DE STICLA -Fabricare sticla sau fibra de sticla; -material de sablare; -elemente filtrante pentru apa, fose septice etc.; -material de umplutura petru drumuri; -component pentru materiale compozite (cu beton, asfalt etc.); -placute colorate pentru mozaic sau alte utilizari decorative; -material antiderapant; -saci cu rol de contragreutate; -material de umplutura in jurul conductelor; Pet reciclat si modificat pentru uz alimentar Fulgi din PET-ul reciclat: Prin reciclare moleculele de PET devin mai scurte dect cele de PET virgin. Datorit acestei lungimi reduse, PET-ul reciclat nu se poate folosi pentru butelii de uz alimentar dect n proporie foarte mic n amestec cu granule de PET virgin. Cu o tehnologie special, dezvoltat de PTP Group, moleculele de PET reciclat sunt sudate i rezult molecule de lungimi apropiate de ale PET-ului virgin. Aceast sudur se realizeaz prin intermediul cte unui atom de siliciu. Fulgii din PET-ul reciclat sunt mai nti modificai printr-un proces chimic i apoi transformai n pelete de PET-M. Moleculele de PET-M au proprieti similare cu cele ale PET-ului virgin. Mai mult, elasticitatea este mai mare, fiind mult mai uor de suflat n forme i materialul este hidrofob, nu ader apa la el i prin urmare se usuc foarte uor. Acest material se poate folosi 100 % pentru butelii de uz alimentar. Unii productori de preforme folosesc deja acest material ca atare, alii n diverse proporii, cum ar fi 40 % PET-M pentru butelii colorate i 15 % pentru butelii clare. Materialul se poate recicla n aceleai condiii ca i buteliile provenite integral din PET virgin, i se poate modifica din nou dup reciclare fr nici un fel de restricie.

- 111 -

Din acest motiv buteliile din PET-M nu trebuie s poarte un marcaj distinct care s permit deosebirea lor de cele provenite din PET-ul virgin ci pot fi amestecate cu acestea fr limit. Transformarea deeurilor biodegradabile n compost Toate deeurile biodegradabile: menajere, dejecii animale, resturi vegetale, deeuri din industria alimentar, ajung pe o cale sau alta ntr-o faz de putrefacie n care reprezint un ngrmnt natural ecologic deosebit de preios. Calea pe care se ajunge la aceast faz este la fel de important ca i produsul finit n sine. Prima variant este aceea de a lsa deeurile biodegradabile n voia soartei pn cnd ajung n faza final de putrefacie amintit mai sus, numit putrefacie anaerob cu lips acut de oxigen. Acest lucru este relativ acceptabil pentru o parte din materialele biodegradabile, cum ar fi resturile vegetale, dac nu sunt depozitate n straturi prea groase. Pentru celelalte deeuri biodegradabile (dejecii animale, resturi menajere etc.) lsarea la voia ntmplrii presupune miros insuportabil, infestarea pnzei de ap freatic, rspndirea de microbi i alte neajunsuri. Actualele norme de protecie a mediului nu permit deintorilor de deeuri biodegradabile s infesteze solul, apa i aerul datorit neajunsurilor colective pe care acestea le creaz. Astfel, deintorii de deeuri biodegradabile ajung s fie obligai ca fie direct, fie prin intermediari, s recurg la tehnologii care evit infestarea aerului, solului i a apei. O soluie de sterilizare ar fi incinerarea. Aceasta presupune consum de energie i emisii de gaze cu efect de ser, respectiv, nu este de preferat. O alt soluie este transformarea deeurilor biodegradabile n compost folosind biodegradarea aerob - cu aport substanial de oxigen. Aceast soluie conduce la atingerea scopului final n 10 14 sptmni, n timp ce soluia anaerob are nevoie de 12 24 luni. PUIN CHIMIE Materie organic proaspt + O2 = materie organic stabilizat + CO2 + H2O + cldur n cazul glucozei Cu aport de oxigen aerobic C6H12O6 + 6O2 6CO2 + 6H2O + caldur 2.800 kJ/mol Toate reaciile chimice de acest tip produc substante stabilizate, fr miros, fr microbi, fr infestarea mediului Fr oxigen anaerobic C6H12O6 3CH4 + 3CO2 + + cldur 400 kJ/mol Reaciile de acest tip genereaz substane instabile chimic, genereaz mirosuri, faciliteaz apariia microbilor, infesteaz mediul nconjurtor. Datorit cantitii mari de cldur care se degaj cu ocazia reaciilor aerobe, aceast metod se mai numete i compostare fierbinte. Materialul atinge temperaturi de peste 70 C.

- 112 -

Din acest motiv materialul eman vapori de apa, care, n sezonul rece au aspect de cea. ETAPELE COMPOSTRII Identificarea deeurilor biodegradabile de prelucrat, din punct de vedere al naturii i cantitii lor; Determinarea suprafeei platformei necesare i a utilajelor ce urmeaz a fi folosite; Evaluarea condiiilor climatice din zon (zon ploioas, secetoas, foarte cald etc.); Mrunirea materialului de compostat i dispunerea lui n ire n lungul platformei; Rscolirea continua a materialului (de 2 3 ori pe sptmn, funcie de condiiile climatice); Adugarea de ap n cazul n care este nevoie; Evaluarea nivelului de prelucrare i stabilirea momentului n care prelucrarea sa finalizat Sunt necesare urmtoarele echipamente: Mrunitor (shredder); ncrctor frontal; Separator materiale anorganice; Agitator (turner); Atelier ntreinere echipamente; Platform asfaltat su betonat. . Echipamentele vor fi dimensionate conform nevoilor concrete ale clienilor. Pentru procurarea de echipamente i tehnologie se poate conta pe fonduri de laUE. AVANTAJELE FOLOSIRII COMPOSTULUI Se elimin mirosurile neplcute, sursele de rspndire a microbilor i infestarea solului, a apei i a aerului; Se mbuntete fertilitatea solurilor cu un ngrmnt ecologic, lipsit de toxicitate (aportul necesar de compost trebuie fcut n urma recomandrii unei persoane avizate); Solul mbuntit cu compost devine mai afnat i mai penetrant. Astfel, n cazul ploilor, acest sol absoarbe o mare cantitate de ap, n timp ce alte soluri se comport ca un acoperi de tabl, facilitnd inundaiile; Capacitatea solului de a respira crete pn la 40 % fa de situaia n care nu se aplic un astfel de tratament; Se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile, de exemplu n zonele fostelor exploatri miniere de suprafa. Reciclarea ambalajelor n industria alimentar: Reciclarea diferitelor materiale de ambalaj Aspectele legate de mediu ale utilizrii ambalajelor sunt de o mare importan pentru fiecare dintre noi, nu doar pentru productorii acestora sau pentru industria alimentar. Resursele naturale mondiale sunt limitate, iar omenirea se afl n faa unei opiuni dramatice: distrugere sau protejare, n tot ceea ce facem trebuie s lum n considerare implicaiile aciunilor noastre asupra medului. A contribui la conservarea refolosirea resurselor existente este rnai mult dect o bun politica

- 113 -

civic, este un imperativ. Lumea se indreapt ctre o er a conservrii din care reciclarea este o parte integrant. n teorie schema materialelor folosite este circular - un fel de micare perpetu in care substanele primare sunt exploatate sau colectate i transtormate n produse care dau natere supraabundenel i apoi sunt reciclate ntr-un proces de manufacturare. Far reciclare, circuitul materialclor n natur ar deveni o serie de evenimenle fr o rezolutie logic. Eventualele materiale utile ar deveni dispensabile i nu ar fi pstrate ca o posibil resurs. Folosirea de materiale deja prelucrate implic economii substaniale de energie n comparaie cu utilizarea materialelor brute, iar produsele secundare sunt mai puin poluante dect materiiie prime. Reciclarea diferitelor materiale de ambalaj Practic, nu exist o soluie ecologic ideal n cazul ambalajelor. Exist doar o multitudine de msuri care se pot lua. Una dintre ele este reciclarea, procesarea ambalajelor goale, astfel nct s fie aduse la forma lor iniial sau la un model asemntor. Unele maleriale se preteaz foarte bine la reciclare. Altele, dei teoretic se pot recicla, necesit proceduri nepractice. Aluminiul este probabil cel mai bun exemplu. Sunt necesare mari cantitai de energie pentru a produce aluminiul primar, n timp ce pentru reciclare sunt necesare doar 1/12 din aceasta energie, iar produsul obinut este la fel de bun ca i cel rezultat din prelucrarile primare i poate fi prelucrat n continuare far nici o restricie specific. Hrtia de o anumit calitate poate f reciclat, dar procesul necesit cantitai mari de energie i substane chimice, iar produsul finit difer substanial fa de cel original, n ceea ce privete caracteristicile sale, este inferior din punct de vedere calitativ fa de produsul primar. Sticla poate fi topit i reprelucrat cu succes, dar procesul necesit la fel de mult energie ca i n cazul prelucrrii primare, dac se iau n considerare i costurile cu transportul sticlei uzate. Plasticul nu poate fi considerat drept un sigur material, el fiind format mai degrab dintr-o mare varietate de materiale. Teoretic, unele dintre ele sunt reciclabile, altele nu. Conform reglementarilor intemaionale, nici un material plastic nu poate fi reprocesat pentru a fi reutilizal ca ambalaj n industria alimentar, Produsele care pot fi reciclate, precum produsele din sticl i aluminiu (sticle, cutii, folii, tvi etc.) trebuie s fie reciclate i industria trebuie s fie de acord cu ideea de a marca aceste produse astfel nct consumatoru! s tie ce are de facut. De asemenea, produsele care nu sunt reciclabile nu trebuie marcate i ele cu semnul reciclarii doar pentru a le face s arate mai frumos, Ce poate face consumatorul cu o cutie dc bomboane goal, marcat cu cete Irei sgei care indic faptul c respectiva cutie este reciclabil? Anumite materiale de ambalaj nu sunt adecvate pentru reciclare, Din aceast cauz. pentru acestea trebuie gsite alte metode de depozitare, nu doar gropile de gunoi. 0 soluie ar putea fi arderea, dar unele materiale devin foarte poluante n acest proces. Ambalajul reciclabil ideal necesil o cantitale mica de energie pentru a fi reciclat i nu conine componente toxice. El protejeaz produsul ambalat astfel nct pierderile acestuia sunt nule i permile distribuirea i stocarea produselor la temperatura camerei pe termen nelimitat. Cnd este ars, ambalajul respectiv elibereaza energia nmagazinata la producerea acestuia, transformand-o n electricitale cu emisle poluanta "zero", Este biodegradabil. Binenteles, un astfel de ambalaj nu exist, dar exist materiale i procese care se apropie mai mult sau mai puin de acest model ideal.

- 114 -

Pentru producia de hrtie este nevoie de lemn. Lemnul produce oxigen i are funcii majore n proiejarea terenurilor mpotriva eroziunii, a furtunilor devastatoare si a aluviunilor, padurea prezerv viaa slbatic i n consecinta. daca este lasata n aceasta stare. devine o sursa majora de hrana pentru noi. Producia de hrtie implic mari consumuri cnergetice, polueaz suprafee ntinse de apa si irnplica utilizarea unor substane chimice toxice. Un ambalaj din hrtle esle de patru ori mai greu dect unul realizat din polietilen n condiiile aceleiai greutai de transportat, deci este necesara de patru ori mai mult energie pentru transportul ei. In prezent. revizuirea Directivelor privind ambalarea i reziduurile rezultate din ambalare se afl la nivelul Uniunii Europene. Exista i o poziie oficial a organizaiilor din industria alimentar referitor la aceste reglemenlri. Eficientizarea materialelor i prevenirea formrii deeurilor impune o abordare a "extraciei, folosirii i aruncrii" mai mult ciclic dect tipic liniar, pentru prelucrarea i utilizarea resurselor. Cei "4R" -Reducerea, Refolosirea, Reciclarea i Recumprarea - ofer ins o cale simpl de a lua n considerare modul n care att indivizii, ct si colectivitile schimb modul de utilizare al materialelor. Cei 4R n actualitate: Reducerea este primul i cel mai important pas n practicile de eficientizare a materialelor i prevenirea formrii deeurilor. Este elementul esenial al acestei probleme, deoarece implic aciunile de eliminare sau reducere a toxicitii materialelor nainte ca acestea s ajung la groapa de gunoi a oraului. Reducerea materiilor prime include urmatoarele aciuni: reducerea folosirii materialelor nereciclabile nlocuirea malerialelor i produselor disponibile cu materiale i produse retolosibile reducerea ambalrii reducerea cantitaii de deeuri generate stabilirea unor taxe pentru deeuri n vederea reducerii de catre generatori a cantitailor de deeuri mrirea eficienei ulilizrii hrtiei, cartonului. sticlei, metalului, plasticului i a altor materiale. Reutilizarea este urmtorul pas n eticientizarea materialelor i n prevenirea formrii deeurilor, Refolosirea efectiv pstreaz structura iniial a materialului sau articolului i nu necesit energie sau timp suplimentar pentru folosire. Reciclarea este cel de-al treilea pas, care implic convertirea articolelor executate n materie prim pentru refabricare. Prin nlocuirea materialelor naturale cu resurse naturale reciclate, resursele naturale i energia sunt conservate. In plus, reciclarea contribuie la economie. Recumprarea, pasul final care ncheie i ncepe un nou proces ciclic 4R, presupune cumprarea produselor care au ca scop reducerea sursei i/sau execuia din rnateriale reciclate. Aceasta metod ncurajeaz piaa i dezvoltarea tehnologiei pentru produsele care conserv resursele i previne formarea de deeuri. Reciclarea este folositoare pentru mediu doar dac procesul de reciclare este controlat. Reciclarea dozelor metalice de buturi Funcie de gradul de contaminare cu ageni poluani, liniile respective vor conine echipamente pentru una sau mai multe din etapele urmtoare de prelucrare: 1. Spargerea baloilor; 2. Tocarea dozelor; 3. Separarea oelului; 4. Separarea contaminanilor (pamnt, pietre etc.); 5. Separarea;

- 115 -

6. Desprfuirea; 7. Ambalarea; Alegerea soluiei depinde de mai muli factori, cum ar fi: nivelul de contaminare, aspectul dozelor colectate (doze goale, doze presate, doze balotate) tipul tehnologiei de topire care va fi folosit etc. Dozele folosite conin aluminiu care este deosebit de pretios i care poate fi refolosit de mai multe ori. Procesul de obtinere a aluminiului din materia sa prim este deosebit de costisitor prin consumul su uria de energie electric, consum de multe ori mai mare decat obinerea aluminiului din reciclare. Prin reciclarea dozelor de buturi, se obine aluminiu la un pre deosebit de avantajos i aceasta se poate repeta n mai multe cicluri. Astfel se obtine un catig dublu: 1. prin reducerea consumului de energie 2. prin minimizarea exploatrii resurselor naturale. Exemple de scheme de recuperare

- 116 -

INSTALAIE PENTRU COLECTARE, RECUPERARE, REGENERARE I RECICLARE MATERIALE PLASTICE

n cadrul acestui proces, buteliile, colectate printr- un sistem oarecare sunt transformate n granule de nalt calitate, cu utilizare alimentar. Calitatea aceasta este determinata de urmatorii factori: A. Sistemul asigur mrirea vscozitii materialului reciclat B. Testele efectuate pe granulele obinute au determinat calitatea alimentar a produsului.

- 117 -