BOLILE CARENȚIALE ALE COPILULUI

Șef de lucrări
dr. Viorela Nițescu
Principalele boli carențiale ale copilului
MALNUTRIȚIA
RAHITISMUL CARENȚIAL (NUTRIȚIONAL )
ANEMIA CARENȚIALĂ
 MALNUTRIȚIA
• Definiție – OMS
• Tulburare cronică a stării de nutriție datorată
dezechilibrului între aportul nutritiv (caloric și
/sau proteic ) și necesitățile organismului
pentru asigurarea creșterii și dezvoltării
armonioase precum și a îndeplinirii funcțiilor
specifice
 MALNUTRIȚIA
• Include mai multe entități clinice :
-Subnutriția –malnutriția propriu-zisă
-Nutriția în exces (supranutriția-obezitatea )
-Deficitul în micronutrienți (fier, vitamina A, iod,
vitamina D , vitamina C )
 MALNUTRIȚIA
SUBNUTRIȚIA –VARIANTE CLINICE
1.Greutate mică pentru talie (GmT)
-indică subnutriție acută , pierdere recentă și severă în
greutate
-aport insuficient sau boală acută care a dus la pierdere
importantă în greutate
2.Talie mică pentru vârstă(TmV)
-indică subnutriție cronică sau recurentă
3.Greutate mică pentru vârstă
-poate include atât copil cu GmT, TmV sau ambele.
 MALNUTRITIA
Etiologia
1.Aport caloric inadecvat
2.Cresterea catabolismului sau alterarea utilizarii
nutrientilor ( boli endocrine, boli inflamatorii
cronice , boli consumptive –neoplasme
3.Pierderi crescute ( malabsorbtie, varsaturi,
diaree etc
 MALNUTRIȚIA

• DIAGNOSTICAREA MALNUTRIȚIEI SE FACE

ÎN URMA
• EVALUĂRII STĂRII DE NUTRIȚIE A COPILULUI
 MALNUTRIȚIA
EVALUAREA STĂRII DE NUTRIȚIE
• Reprezintă prima etapă a examenului clinic al copilului
• Se face folosind:
A.CRITERII CLINICE –
Examenul clinic
-facies
-tegumente și mucoase
-sistem muscular
-sistem osos
 MALNUTRIȚIA
B.CRITERIILE ANTROPOMOTRICE
1.Talia
2.Greutatea
3.Circumferința brațului :
-cel mai fidel indicator pentru malnutriție ( subnutritie)
-se măsoară circumferința la jumătatea brațului
Subnutriție:
6-24 luni : <125mm
25-36 luni :<135 mm
37-60 luni :<140 mm
-avantaje
este factor de predicție mai bun pentru mortalitate
se obține usor
nu este influențat de deshidratare
 MALNUTRIȚIA
4.Indicele statural (IS)
• evaluează talia în funcție de vârstă
• IS=Tr/Ti
Tr=talia reală a copilului
Ti =Talia ideală corespunzătoare vârstei
-formule de calcul al taliei
naștere : T=52 cm
1 an : T=70 cm
2-12 ani : T=5v+ 80 sau 6v+ 77 ----T= talia în cm
v=vârsta în ani
5.Indicele ponderal(I.P.)
MALNUTRIȚIA
• evaluează greutatea în funcție de vârstă
• IP=Gr/Gi
Gr =greutatea reală a copilului
Gi = greutatea ideală corespunzătoare vârstei
-formule de calcul :
1-12luni G=v+9/2 -----G= greutatea in kg
v= virsta in luni
1-6 ani G=2v+9 ---------G= greutatea in Kg
v=virsta in ani
7-12 ani G=7v-5/2--------G =greutatea in kg
v =virsta in ani
-nomograme
 MALNUTRIȚIA
6.Indicele nutrițional (IN)
• evaluează greutatea în funcție de talie
• IN = Gr/Gt
Gr =greutatea reală a copilului
Gt = greutatea ideală corespunzătoare taliei
-nomograme
 MALNUTRIȚIA
7.Indicele de Masă Corporală :IMC = BMI (Body Mass Index)
• IMC= Greutatea [kg]
Talia ²[m²]
• După vârsta de 2 ani
• Clasificarea obezității (supranutriție ):
– Gr I : 25 – 29,5 (supraponderalitate)
– Gr II : 30 – 39,5
– Gr III: > 40
 MALNUTRIȚIA
C.CRITERII STATISTICE
Scorurile Z
-compară greutatea și talia măsurate ale copilului cu cele dintr-o
populație standard
standardele de creștere populaționale au fost introduse de OMS in
2006 ;acestea descriu creșterea normală a copilului de la naștere până
la 5 ani într-o populație aflată în condiții optime
-exprimă greutatea corespunzătoare taliei și talia corespunzătoare
vârstei ale unui copil raportat la media populațională standard
-se calculează utilizând aplicațiile speciale create de OMS
 MALNUTRIȚIA
• SUGARII < 6 LUNI
-nu există gold standard
-scorul Z pentru Greutate și Talie
-scorul Z pentru Circumferința Brațului
• COPIII 5-19 ANI
- Scorul Z pentru Indicele de Masă Corporală (IMC)
- scorul Z pentru Circumferința brațului
 MALNUTRIȚIA
• CLASIFICARE
RISC DE MALNUTRIȚIE : -1< scor Z<0
MALNUTRIȚIE UȘOARĂ :-2<scorZ< -1
MALNUTRIȚIE MODERATĂ : -3<scor Z<-2
MALNUTRIȚIE SEVERĂ : scor Z<-3
 MALNUTRIȚIA
1.MALNUTRIȚIA UȘOARĂ gradul 1
IP=0,90 – 0,75
IN=0,90-0,80
-2< scor Z <-1

 Deficit ponderal 10-25%

 Talie normală
 Țesut adipos redus pe torace și abdomen: pliul cutanat abdominal < 1,5 cm
 Curba ponderală staționară sau cu mici oscilații
 Apetit relativ normal
 Toleranță digestivă normală sau ușor scăzută
 Activitate motorie normală sau ușor scăzută
 Prognostic bun, favorabil, carență nutritivă reversibilă cu cât copilul este mai
mare.
2.MALNUTRITIA
MALNUTRIȚIA
MODERATĂ-grad II
IP=0,74-0,60
IN=0,80-0,70
-3<scor Z<-2
 Deficit ponderal 25-40%
 Talia este normală și creșterea staturală continuă
 Țesutul adipos este aproape dispărut pe torace și abdomen , redus pe membre și
față
 Toleranța digestivă redusă, apetit redus
 Evoluție în trepte a curbei ponderale cu alternanțe de scădere și perioade de
staționare
 Apar semnele de “înfometare”: scăderea metabolismului bazal și a consumului de
O2 tendința la hipotermie, insuficiența circulatorie periferică
 Rezistența la infecții redusă, determină apariția mai frecventă a acestora
 Există, în general, posibilități de recuperare a copilului
 MALNUTRITIA
3.MALNUTRIȚIA SEVERĂ gradul 3
IP < 0,60
IN <0,70
Scorul Z Greutatea cTaliei <-3
Circumferința brațului <115 mm

-MARASM :malnutriție fara edeme

-Kwashiorkor : malnutriție cu edeme
 MARASM KWASHIORKOR
Greutatea și Talia
MALNUTRITIA
Gmică T
TmicăV
G/V variabilă
TmicăV
CAPUL Mare în comparație cu Față rotundă( de lună plină
corpul , ochi strălucitori cu pomeți rotunjiți), ±
înfundați în orbită , buze edeme faciale
uscate , facies de bătrin
EXTREMITĂȚILE Membre emaciate cu Edeme
dispariția completă a • Ușoare(1+) –numai
țesutului celular picioare
subcutanat , inclusiv la • Moderate (2+) –
nivelul feselor –aspectul de picioarele , gambele și
pungă tabagică membrele sup
• Severe (3+)-generalizate
 MARASM KWASHIORKOR
STAREA
MALNUTRITIA
Iritabil , alert Apatic, devine iritabil cind
este manipulat
ABDOMEN Destins , cu anse
intestinale vizibile ,
hepatomegalie

PIELEA Subțire , uscată Subțire, uscată , cu

descuamare furfuracee,
zone de keratoză si
hiperpigmentare
(dermatoză Kwashiorkor )
PĂRUL Subțire , casant Uscat , fără strălucire,
decolorat , care cade ușor
și se rupe usor .
Decolorarea poate aparea
 MALNUTRIȚIA

TRATAMENT

RECUPERARE NUTRIȚIONALĂ
 MALNUTRIȚIA
 PLAN DE RECUPERARE NUTRIȚIONALĂ
 Plan individual de recuperare – funcție de gradul
MPC
 Hidratare i.v
 Calorii: 120 – 140 kcalorii/kg/zi
 Proteine: 2 - 2,5 g/kgc/zi  4 – 5 g/kgc/zi
 Monozaharide: glucoza, fructoza : 10-18 g/kgc/zi
 Lipide – tip MCT: 4-6 g/kgc/zi
 Nutriție parenterală totală în formele grave.
 RAHITISMUL NUTRITIONAL
 RAHITISMUL CARENȚIAL COMUN
 Definiție : boală a sistemului musculoscheletal cu
consecințe generale determinată de deficitul de
vitamina D și/sau carența de calciu la copil .
 Se caracterizează prin tulburarea diferențierii
condrocitelor și a mineralizării la nivelul plăcii de
creștere asociată cu mineralizare osteoidă
defectuoasă
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
 Etiologia
-deficitul de vitamină D și/sau carența alimentară de
calciu
 Factori favorizanți
-vârsta :3-6 luni
-prematuritatea
-alimentatie neadecvată
Copyrights apply
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
 Patogenie
Mineralizarea osoasă necesită un aport corespunzător
de săruri minerale , calciu și fosfor care în prezența
vitaminei D sunt absorbite și își pot exercita acțiunea la
nivelul osului .
Deficit de vitamina D ± carență de Ca →hipoCa →
stimularea secreției de PTH →mobilizarea Ca din os și
pătrunderea Ph →demineralizare +hipofosfatemie
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
• MANIFESTĂRI CLINICE
• MANIFESTĂRI RADIOLOGICE
• MANIFESTĂRI BIOLOGICE
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
• MANIFESTĂRI CLINICE
 Modificări osoase
1.La nivelul craniului
-craniotabes -specific sugarului mic putind disparea spontan dupa un an chiar
daca rahitismul este evolutiv
-mentinerea fontanelei anterioare larg deschisa >15 luni
-deformari craniene : aplatizarea occipitala asimetrie si proeminenta a
boselor frontale si parietale ( craniu natiform) , macrocefalie
2. La nivelul toracelui
-matanii costale (tumefactia jonctiunilor condrocostale datorita cresterii
anarhice a cartilajului condrocostal
-deformatii secundare ramolismentului osos :aplatizare anter-posterioara,
santul submamar Harrisson ,proiectia anterioara a srternului , infundarea
sternului, aplatizarea coastelor
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
3.La nivelul oaselor lungi
-tumefieri ale epifizelor (“bratari”) datorita proliferarii anarhice a
cartilajelor de crestere
-tumefieri ale diafizelor si glisari ale epifizelor datorate
ramolismentului osos
-deformari metafizoepifizare in articulatiile coxo-femurale (coxa vara) si
genunchlor (genu varum , genu valgum)----tulburari de mers
4.La nivelul coloanei vertrebale
-cifoza
-scolioza
5. Dureri osoase
BRĂȚĂRI RAHITICE
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
 Hipotonia musculară
-intirzierea achizitiei pozitiei sezinde
-meteorism abdominal
-atitudine cifotica dorsolombare
-modificarea rigiditatii cutiei toracice care va duce la insuficienta
respiratorie
-formele severe : in special cu debut tardiv la adolescenta : miopatie
“pseudomiopatia rahitica
 Manifestări dentare
-întârzierea erupției dentare (niciunincisiv la 10 luni , niciun molar la
18 luni )
-colorația galbenă a smalțului dentar care va rămâne permanentă
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
 Alte manifestări
-falimentul creșterii
-curbă ponderală deficitară sau în platou
-agitație , iritabilitate
 Manifestări severe
-tetanie
-laringospasm
-convulsii
-cardiomiopatia dilatativă hipocalcemică (insuficiență cardiacă, aritmii, stop
cardiac, deces)
-sindrom de hipertensiune intracraniană
Frecvent apar la debutul rahitismului la vârstă mică și sunt revelatorii –
incidența maximă 3-6 luni
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
• MANIFESTĂRI RADIOLOGICE
1. Modificări metafizare :evazate, eroziuni, deformare în cupă , aspect neregulat
2. Lărgirea plăcii de creștere
3. Osteopenie
4. Deformări ale oaselor pelvisului
5. Deformări osoase conform cu deformările clinice
6. Zonele Looser sau pseudofracturile Milkman sau fracturi incomplete
-pseudofracturi , fisuri sau zone liniare subțiri 2-5 mm radiotransparente cu margini
sclerotice ( caracteristice osteomalaciei )
-bilaterale și de obicei simetrice și perpendiculare pe marginile corticale ale osului
7. Fracturi -la traumatisme minore
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
• MANIFESTĂRI BIOLOGICE -tipice
1.Scăderea 25-hidroxivitaminaD(25HOD)
2.Scăderea fosfatemiei
3.Scăderea calcemiei
4.Scăderea calciului urinar
5.Creșterea parathormonului (PTH)
6.Creșterea fosfatazei alcaline (FAL)
7.Creșterea fosforului urinar
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
• 25HOD –markerul care indică statusul vitaminei D în
organism
-suficient ˃50nmol/L(˃ 20ng/ml)
-insuficient :30-50 nmol/L(12-20ng/ml)
-deficit ˂30nmol/L(˂ 12ng/ml)
-toxicitate : ˃ 250nmol/L(˃ 100ng/ml)+hipercalcemie ,
hipercalciurie și PTH scăzut .
!!! 1nmol/L = 1ng/mlx2,5 sau 1ng/ml =1nmol :2,5
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
PROFILAXIA RAHITISMULUI
• Mamă
1.Administrarea tuturor femeilor de vârstă fertilă 600 UI vitamina D /zi
2.Administrarea femeii gravide 600 UI vitamină D zilnic preferat în
combinație cu ceilalți micronutrienți necesari în special fier și acid folic
de la inceputul sarcinii sau 1000 UI /zi in ultimul trimestru de sarcina
3.Mamele care alăptează aceeași doză de vitaminaD(600UI/zi ) și Ca
500 mg/zi
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
• Copil
în cdț socio-economice și climatice ale țării noastre
-7 zile -2ani : 800 UI (20mcg) /zi la copilul care primește un prep de
lapte
1000 UI(25mcg)/zi
-2ani –adolescență :800UI/zi 1sept-30 aprilie sau 2 doze a 100.000UI
(una în noiembrie/decembrie și a doua februarie/martie )*
• Aport nutrițional adecvat de Ca -500 mg/zi
• Expunere la razele solare (UV) –cură heliomarină
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
TRATAMENTUL
Terapia cu VITAMINA D ( 1000 UI=25mcg)
 Doze zilnice
1. Nou născut : 2000 UI (50 mcg )/zi , zilnic timp de 3 luni urmată de doza
profilactică
2. Sugar 1-12 luni : 2000-3000 UI/ zi 3luni
3. Copil 1-12 ani : 3000-6000 UI/ zi 3luni urmată de doza profilactică
4. Copii ≥ 12 ani : 6000UI/zi 3 luni urmată de doza profilactică
Monitorizarea tratamentului
-evaluare biologică la 1 lună de la începerea terapiei
-evaluare biologică și radiologică la 3luni
 RAHITISMUL NUTRIȚIONAL
 Doze stoss (unică sau depozit)
1.Sugarul ˂ 3 luni : nu este indicată
2. Sugarul 3-12 luni :50.000 UI
3. Copilul 1-12 ani : 150.000UI
4. Copilul ˃ 12 ani : 300.000UI
Urmată de doza profilactică
B. Administrarea orală de Ca -500mg/zi (din alimente sau
sub formă de supliment ) .
 ANEMIA
• DEFINIȚIE
Scăderea Hb sub valoarea normală
corespunzătoare vârstei
NOU NĂSCUT :Hb<14 g/dl
SUGAR : 1LUNĂ -12 LUNI :Hb <10g/dl
COPIL 1AN-12 ANI : Hb <11g/dl
 ANEMIA
• Mecanisme de producere :
-scăderea producției celulare : aplazie sau
eritropoieza anormală (deficitul de Fe)
-creșterea distrucției celulare (hemoliză )
-pierderi sanguine –mai puțin frecvente la copil
 ANEMIA CARENŢIALĂ FERIPRIVĂ

• Anemie hipocromă şi microcitară, frecvent diagnosticată la

vârsta de sugar şi copil mic (90% din anemiile copilului)

• Este datorată carenţei cronice marţiale, cu sinteza insuficientă

a hemoglobinei şi încetinirea maturaţiei eritroblastice

• Afectează 25-30% din sugari, 20% din preşcolari şi 2-7% din

şcolari
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVE
• ETIOPATOGENIE
3 mecanisme sunt incriminate frecvent în realizarea unei
carenţe marţiale:
1.Aportul insuficient de Fe (corelat cu rezerve insuficiente)
2.Pierderi de Fe prin sângerări mici şi repetate – anemii prin
deperdiţie marţială
3.Consum crescut de Fe şi deturnare marţială
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
DEBUT
• Constituirea rezervelor marţiale ale fătului se realizează în ultimele 2-3
luni de sarcină prin transfer transplacentar de la mamă.
• La naştere, un nou-născut eutrofic are în depozite 250 mg Fe, iar la 1 an,
450 mg Fe.
• Un prematur cu greutate la naştere 1500 g, are în depozite numai 100 mg
Fe.
• Nevoia zilnică de Fe pentru sugarul eutrofic este 1 mg/kgc/zi, iar la
prematur 2-5 mg/kgc/zi.
• Plecând de la aceste date, subliniem că debutul anemiei feriprive este
situat la vârsta de 2-3 luni pentru prematur şi la 5-6 luni pentru sugarii
eutrofici.
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
DIAGNOSTIC POZITIV
• Date anamnestice-condiţiile etiopatogenice
enumerate anterior, insistând pe:
- Prematuritate
- Gemelaritate
- alimentaţie prelungită cu lapte praf sau lapte de vacă
- diversificarea incorectă şi tardivă
- infecţii repetate de tip adenoidită
- infestaţii parazitare
- hemoragii în perioada neo-natală, etc
ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
Examenul clinic –semne nespecifice
– Apatie, oboseală la supt, adinamie
– Somnolenţă sau iritabilitate
– Anorexie, apetit capricios
– Febră „sidorepenică” asociată cu infecţii trenante
– Transpiraţii abundente
– Curba ponderală staţionară, turgor flasc
– Retard psihomotor
– Tegumente palide; paloarea se caută la palme şi plante; timp de recolorare
capilară prelungit
– Păr uscat şi friabil
– Unghii plate
– Tahicardie, sufluri sistolice apicale
– Frecvent semne de rahitism: pluricarenţă
– Limbă lucioasă, stomatită angulară
– Frecvent hepato şi splenomegalie
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
Modificări biologice –
• HEMOGRAMA și frotiul sanghin
-Hemoglobina este scăzută –conform definiției vârstei,
-Hematocritul sub 35%.
-Parametrii eritrocitari
CHEM < 26%, HEM < 25µg și < VEM 80 microni cubi (definind
hipocromia şi microcitoza).
-Numărul de reticulocite este normal sau uşor scăzut

-Frotiul de sânge periferic are o mare importanţă în definirea carenţei

marţiale descriindu-se: hipocromie, microcitoză, poikilocitoză,
anizocromie, anizocitoză, în formele severe anulocite, devierea la stg. a
curbei Prince-Jones.
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
• SIDEREMIA (Fe seric ) -scăzută :˂60 μg/dl

• FERITINA SERICĂ
-scăzută în anemia prin aport scăzut ˂12 μg/dl
-normală sau crescută în anemia prin consum crescut (deturnare marțială
din infecții și inflamații)*
• CAPACITATEA TOTALĂ DE LEGARE A TRANSFERINEI (CTLF) : crescută
˃350μg/L

• MEDULOGRAMA –examenul măduvei osoase este rareori necesară;

dacă este făcută ne va arăta o celularitate bogată cu hiperplazie eritroidă
moderată şi cu prezenţă de eritroblaşti mici, crenelaţi – eritroblaşti
feriprivi. Coloraţia PERLS demonstrează absenţa Fe din depozite.
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

– Talasemia minoră – electroforeza Hb

– Sferocitoză ereditară – aspect de frotiu caracteristic

– Anemiile sideroacrestice – care au două populaţii

eritrocitare pe frotiu
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
TRATAMENT
1.Tratament profilactic
 Antenatal –la mamă
• Regim alimentar echilibrat al mamei care să cuprindă legumele verzi şi fructe
de diferite feluri, ouă, carne
• Controlul sistematic al Hb din luna a V-VI-a de sarcină
• Tratament în ultimul trimestru de sarcină: cand Hb este sub 12 g/dl, cu Fe 30-
60 mg zilnic
• Când gravida are Hb sub 11 g/dl indiferent de vârsta sarcinii, dar mai ales în
ultimul trimestru, se instituie tratament cu Fe în doză de 60-100 mg/24 h şi cu
acid folic.
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
 La copil

• Ligatura tardivă a cordonului ombilical, după încetarea pulsaţiilor acestuia (asigură

transferul a 40 - 60 mg Fe)

• Alimentaţia la sân precoce şi prelungită

• Diversificarea alimentaţiei: la 4 - 4 ½ luni pentru sugarii alimentaţi cu lapte praf

standard sau lapte de vacă; la 6 luni pentru cei alimentaţi natural sau cu substituit
de lapte matern (adaptat, parţial adaptat) cu supă de legume, carne, ficat,
gălbenuş de ou, legume verzi, cereale fortifiate cu Fe
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
• Suplimentare cu Fe: 1-2 mg Fe /Kc/zi de la 6-8
săptămâni până la 1 an pentru:
-Prematuri
-Gemeni
-Dismaturi
-Hemoragie la naştere
-Tulburări digestive
-Infecţii recurente
-Copii care au un ritm rapid de creştere
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
• Profilaxie sistematică cu Fe 10-25 mg/zi (sau 1-2
mg/kg) pentru toţi nou-născuţii la termen cu greutate
normală, de la 6 luni (pentru minimum 3 luni).

• Se recomandă preparate de Fe condiţionate ca sirop

sau picături (niciodată drajeuri); se administrează între
supturi/mese sau înaintea unei mese, în doză unică.
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ

2.Tratament curativ
 Echilibrarea regimului alimentar
Ameliorarea dietei reprezintă o măsură esenţială şi
se face prin:
– reducerea aportului excesiv de lapte
– utilizarea formulelor de lapte îmbogăţite cu fier
– introducerea în dietă a alimentelor bogate în fier,
carne, gălbenuş, vegetale verzi, cereale cu fier.
 ANEMIA CARENȚIALA FERIPRIVĂ
 Tratament cu Fe
 Terapia orală
- de elecţie pentru anemii uşoare şi moderate, cu o
doză de 4-6 mg/kg/zi de Fe elemental în 2-3 prize
între mese sau aproape de masa care urmează
- Preparate care contin forma feroasă Fe2+ ( care
se absoarbe mai bine în tubul digestiv) :glutamat
feros, sulfat feros etc
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
 Eficienţa tratamentului
• Criza reticulocitară apare în ziua a de tratament şi este
urmată de normalizarea valorii Hb în următoarele 2-3
săptămâni.
• După revenirea la valoarea normală a Hb, tratamentul
va fi continuat încă o perioadă de 2-3 luni, ceea ce
reprezintă timpul necesar refacerii rezervelor marţiale,
deci acoperirii şi refacerii depozitelor de Fe.
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
Reacții adverse
• Scaune negre
• Greață
• Vărsături
• Diaree
• Dureri abdominale
 ANEMIA CARENȚIALĂ
Terapia parenterală
-administrare intramusculară sau intravenoasă a
unor preparate speciale de fier
-recomandată rar la copil în situații speciale
când terapia orala este contraindicată sau nu se
poate efectua
 ANEMIA CARENȚIALĂ FERIPRIVĂ
Terapia transfuzională
Transfuzie de masă ertrocitară izogrup, izoRh
-formele severe :Hb ˂6g /dl
- doză de 10 ml-20ml /kgc.