TEORIE EXAMEN ATLETISM

Atletismul este definit ca un sistem de exerciţii realizat sub forma alergărilor,

săriturilor si aruncărilor, naturale si stilizate, în scopul dezvoltării specifice a calităţilor fizice
(biomotrice) si a obţinerii unui rezultat superior în practicarea lor.

Atletismul, din punct de vedere al conţinutului practic, cuprinde un ansamblu de

exerciţii fizice, constituite într-un sistem propriu, reprezentat schematic prin exerciţii de mers,
alergări, sărituri si aruncări, exprimând în esenţă si sinteză, gama tuturor exerciţiilor practice
din care este format atletismul.

Principalele obiective ale atletismului

●formarea si perfecţionarea deprinderilor si priceperilor motrice specifice atletismului;
●consolidarea si perfecţionarea tehnicii probelor atletice;
●dezvoltarea fizică armonioasă;
●menţinerea unei stări fizice si psihice corespunzătoare;
●realizarea expresiei corporale;
●obţinerea de rezultate sportive, la diferite probe atletice, la un nivel competitiv ridicat.

Modul de practicare a probelor atletice

● sportul de masă (agrement) – cuprinzând un număr mare de cetăţeni care prin practicarea
celor mai simple exerciţii specifice atletismului, realizează unele din obiectivele generale ale
disciplinei privind formarea unor deprinderi si priceperi motrice elementare, a unei stări
favorabile de sănătate, care contribuie la rândul său la cresterea capacităţii de muncă;

● baza sportului de performanţă – care cuprinde marea masă a tineretului angrenat în

activităţi sportive organizate.

● atletismul de înaltă performanţă – grupează un număr restrâns de sportivi consacraţi, cu

un stagiu îndelungat în activitatea atletică. Acestia sunt angrenaţi în participarea la competiţii
de înalt nivel naţional si internaţional.

Calitatile biometrice necesare pentru practicarea atletismului

- Viteza;
- Forţa;
- Rezistenţa;
- Supleţea si Mobilitatea;
- Îndemânarea si Coordonarea;
- Calităţile biomotrice combinate;
 Capacitatea motrică reprezintă un complex de manifestări preponderent motrice
(priceperi si deprinderi) condiţionat de nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice (biomotrice).

Deprinderile motrice reprezintă caracteristicile de ordin calitativ ale actelor si

actiunilor motrice învăţate.

Priceperile motrice formează baza comportamentului învăţat, caracterizat printr-un

grad superior de adaptabilitate la situaţiile în care este supus subiectul. Acestea se realizează
pe trei căi folosite asociat sau separat:
a) observarea acţiunilor altora – după care se încearcă imitarea acestora, ceea ce presupune
spirit de observaţie, atenţie, etc;
b) prin explicaţie (expunere verbală) – povestiri, sublinieri, accentuarea diferitelor momente
de execuţie;
c) încercări practice directe – pe baza cunostinţelor din relatări si din propriile observaţii.

1. PROBELE DE ALERGĂRI
● Alergările de Viteză:
- pe distanţe cuprinse între 50 m si 100 m;
- probe intermediare cuprinse între 100 m si 400 m;

● Alergările de Semifond:
- pe distanţe cuprinse între 800 m si 1500 m;

● Alergările de Fond:
- pe distanţe cuprinse între 3000 m si maraton;

● Alergări peste Garduri:

- pe distanţe cuprinse între 50 m si 400 m;

● Alergări peste Obstacole:

- pe distanţe cuprinse între 1500 m si 3000 m;

● Marsul Sportiv:
-pe distanţele cuprinse între 3 km si 50 km;

● Alergările de Stafete :
stafete clasice:
- 4 x 100 m;
- 4 x 400 m;
stafete neclasice:
- 4 x 800;
- 400 m – 300 m – 200 m – 100 m;
- 4 x 1500 m etc.
 2. PROBELE DE SĂRITURI
- săritura în lungime;
- săritura în înălţime;
- triplusaltul;
- săritura cu prăjina,

3. PROBELE DE ARUNCĂRI:
- împingerea greutăţii;
- azvârlirea suliţei;
- azvârlirea mingii de oină;
- lansarea discului;
- lansarea ciocanului;

4. PROBELE COMBINATE (sau poliatloanele)

- triatlon;
- tetratlon;
- pentatlon scolar;
- hexatlon;
- heptatlon;
- decatlon;

5. CROSUL
- cuprinde alergări de fond si se desfăsoară pe distanţe care variază între câteva sute de metri
si 10-12 km, în funcţie de vârstă, sex si nivel de pregătire. Aceste crosuri se organizează pe
teren variat, străzi, sau locuri special amenajate.

Scoala atletismuli grupează un sistem de mijloace (exerciţii) care alcătuiesc baza

practică pentru învăţarea tehnicii probelor de atletism.

STRUCTURA SCOLII ATLETISMULUI

- Scoala alergarii
- Scoala sariturii
- Scoala aruncarii

La rândul lor, aceste exerciţii pot fi ordonate într-o clasificare după cum urmează :
- exerciţii pregătitoare
- exerciţii pretehnice (exerciţii speciale)
- exerciţii tehnice
 Scoala alergării grupează exerciţii specifice si nespecifice necesare însusii corecte si
eficiente din punct de vedere biomecanic, a tehnicii pasului alergător, realizat în tempouri
diferite.

OBIECTIVE:
a. însusirea deprinderii corecte de alergare: relaxată, eficientă si economicoasă;
b. corelarea armonioasă dintre fuleu si frecvenţă;
c. formarea capacităţii de percepere a vitezei de deplasare, de evaluare a tempoului de alergare
d. formarea capacităţii de accelerare;
e. perfecţionarea coordonării miscărilor în timpul alergării;
f. dezvoltarea calităţilor biomotrice implicate în efortul de alergare;
g. pregătirea musculaturii si a articulaţiilor angrenate în efortul de alergare;
h. coordonarea amplitudinii miscărilor executate din articulaţiile membrelor inferioare si
superioare;
i. dezvoltarea si perfecţionarea capacităţii de efort a organismului.

EXERCITII PENTRU SCOALA ALERGARII

 Exercitii pregatitoare
- alergare usoara in tempo uniform
- alergare pe teren variat
- alergare serpuita, cu schimbare de directie
- alergare laterala cu pas adaugat
- alergare laterala cu pas incrucisat
- alergare cu spatele

 Exercitii pretehnice
- mers rulat
- alergare cu joc de glezne
- alergare cu ridicarea genunchilor inainte-sus
- alergare cu pendularea gambelor inapoi
- alergare cu pendularea gambelor inainte
- alergare cu pas vaslit

 Exercitii tehnice
- pas alergator lansat
- pas alergator accelerat
- pas alergator lansat de fond si semifond
- alergare pe linie dreapta
- alergare pe turnanta
- startul din picioare (lansarea de la start)
- startul de jos (lansarea de la start)
- alergarea propriu- zisa
- finish- ul, trecerea liniei de sosire
 Scoala săriturii grupează exerciţii si mijloace pregătitoare, executate în vederea
efectuării unei bătăi / desprinderi active si ample de la sol, a menţinerii coordonării si a
echilibrului în timpul fazei de zbor, si a obţinerii unei aterizări eficiente, elastice, amortizate si
controlate.

OBIECTIVE:
a. depistarea piciorului de bătaie (piciorul puternic si cel îndemânatic);
b. formarea deprinderii de a sări cu efectuarea bătăii pe un picior, (desprindere unilaterală);
c. formarea deprinderii de bătaie eficientă, rularea plantei piciorului, de la călcâi la vârf , cu
angrenarea segmentelor libere (avântare), coordonată si energică;
d. formarea deprinderii de angrenare a segmentelor libere, pentru cresterea „forţei de
avântare” ce usurează efortul de desprindere si măreste amplitudinea săriturii;
e. formarea si perfecţionarea îndemânării si a echilibrului în faza de zbor;
f. formarea deprinderii de aterizare elastică, controlată si amortizată;
g. formarea si consolidarea ritmului de alergare pe elan;
h. dezvoltarea si perfecţionarea calităţilor biomotrice aferente probelor tehnice de sărituri.

EXERCITII PENRTU SCOALA SARITURII

 Exercitii pregatitoare (pe un picior sau pe doua)
- PE LOC - sarituri ca mingea
- sarituri cu ridicarea genunchilor la piept
- sarituri cu ridicarea calcaielor la bazin
- sarituri cu extensia trunchiului
- sarituri cu schimbare de directie (fata, spate, stanga, dreapta)
- sarituri cu intoarceri 90º- 180º- 360º

- DIN DEPLASARE - sarituri ca mingea

- sarituri cu ridicarea genunchilor la piept
- sarituri cu ridicarea calcaielor la bazin
- sarituri cu extensia trunchiului
- sarituri cu schimbare de directie (fata, spate, stanga, dreapta)

- CU OBSTACOLE - sarituri de pe obstacol

- sarituri pe obstacol
- sarituri peste obstacol

 Exercitii pretehnice
- LA SOL - pas saltat cu bratele alternative
- pas saltat cu bratele simultane
- pas sarit cu bratele alternative
- pas sarit cu bratele simultane

- LA GROAPA CU NISIP - saritura de pe loc, de pe doua picioare

- saritura de pe loc, de pe un picior
- saritura de pe loc peste stacheta
- saritura cu elan redus (1-3-5-7-9 pasi) cu bataie pe lada
 Scoala aruncarii grupează exerciţii de aruncări cu diferite obiecte, efectuate prin
cele trei tipuri de aruncări: azvârlire, împingere, lansare, executate cu două mâini sau cu o
mâna, din diferite poziţii.

TIPURILE DE ARUNCĂRI
 Aruncari de tip impingere
Acestea se execută printr-o presiune dinapoi înainte si de jos în sus, mâna aruncătorului fiind
situată înapoia si dedesubtul obiectului de aruncat.
Din această categorie face parte aruncarea greutăţii.
 Aruncari de tip azvarlire
Se execută printr-o tracţiune efectuată asupra obiectului de aruncat, pe o traiectorie liniara,
dinapoi-înainte, pe deasupra umărului, braţul fiind plasat înaintea obiectului de aruncat.
Din această categorie fac parte : azvârlirea suliţei si a mingii de oină.
 Aruncările de tip lansare
Se execută printr-o tracţiune asupra obiectului, dinapoi-înainte si de jos oblic în sus, pe o
traiectorie curbilinie (circulară), braţul aruncătorului fiind întins lateral, înaintea obiectului.
Din această categorie fac parte : lansarea discului si a ciocanului.

OBIECTIVE:
a. formarea deprinderii de angajare a întregului corp în efortul de aruncare;
b. formarea deprinderii de accelerare a miscării (miscare continuu accelerată);
c. formarea deprinderii de dublu sprijin pe sol în timpul efortului final la eliberarea obiectului;
d. formarea deprinderii de depăsire a obiectului de aruncat, prin angrenarea în miscare a
segmentelor corpului într-o succesiune eficientă din punct de vedere biomecanic:
călcâi,genunchi, sold, piept, umăr, braţ de aruncare;
e. accentuarea poziţiei de „arc” de aruncare, obţinute în urma depăsirii obiectului de aruncare
f. angrenarea succesivă a maselor musculare (întro anumită succesiune de timp si intensitate)
în efortul de aruncare, de la grupele musculare mici la cele mari;
g. dezvoltarea calităţilor biomotrice implicate în aruncare.

EXERCITII PENTRU SCOALA ARUNCARII (cu o mana sau cu doua)

 Exercitii pregatitoare (azvarlire, lansare, impingere)
- stând depărtat cu picioarele paralele;
- stând depărtat cu un picior în faţă;
- sezând pe diferite bănci, drepte sau înclinate;
- sprijin pe ambii genunchi;
- sprijin pe un genunchi;
- culcat facial, pe sol;
- culcat dorsal pe sol sau pe bancă;
 Exercitii pretehnice
- aruncarea mingii de oina;