Sunteți pe pagina 1din 4

Autor: Stella Duminică, metodist principal DGETS

Model orientativ a unui


STUDIU de CAZ
Algoritmul de
prezentare
Sunteți educator în cadrul IET. Ați observat că un băiat de vârsta 6-7
Studiu de caz ani întâlnește dificultăți în relatarea consecutivă a evenimentelor în baza
imaginilor. Părinții sunt nemulțumiți că băiatul lor are un vocabular sărac
și nu poate povesti în baza imaginilor și dau vina pe incompetența didactică
a educatorului.
Cum soluționați situația?
• Care pot fi consecințele situației date?
• Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
• Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea problemei?

1. Definirea problemei Lipsa abilităților de a relata evenimentele în consecutivitatea lor în baza


constatate imaginilor.

2. Prezentarea posibilelor Voi prezenta documentele de politici educaționale, pentru a soluționa


documente de politici problema constată:
educaționale, în contextul 1. Cadru de referință al educației timpurii din Repubșica Moldova (2018)
soluționării problemei include:
constatate Sugestii metodologice de organizare a învățării eficiente în educație
timpurie (p.58), abărdând problema metodelor de învățare utilizate în educația
timpurie, menționând: „Fiecare copil este unic, necesitând utilizarea anumitor
tehnici și strategii de învățare și comunicare potrivite sie, astfel încât să
beneficieze de sprijinul și stimularea corespunzătoare pentru o dezvoltare
optimă”
2. Curriculum pentru educație timpurie (2019)
• Domeniul de activitate: Limbaj și comunicare,
Dimensiunea: Educație pentru limbaj și comunicare
Competența specifică 4.Receptarea diverselor mesaje scrise, dând
dovadă de curiozitate în diverse contexte
Unitatea de competență 4.3 Desprinderea semnificației globale dintr-o
imagine/serie de imagini care prezintă întâmplări, fenomene,
evenimente cunoscute.
3. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de naștere până la 7 ani
C. Domeniul de dezvoltare: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și
DLC premisele citirii și scrierii
Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze interes față de carte
și lectură [508; 509].
Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească limbajul scris/tipărit
în activitățile zilnice [528; 535]
DPSE B. Domeniu de dezvoltare: Dezvoltarea personală, emoțională și
socială
Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască și să exprime
adecvat o varietate de emoții [236].
DFFS
A. Domeniu de dezvoltare: Dezvoltarea fizică și fortificarea
sănătății
Standard 4. Copilul va fi capabil să-și controleze propriile mișcări
prin utilizarea adecvată a simțurilor [107].
DC D. Domeniu de dezvoltare: Dezvoltare cognitivă
Standard 4. Copilul va fi capabil să genereze pentru diverse
situații, probleme, întrebări [584, 585].
Standard 5. Copilul va fi capabil să realizeze operații cu mulțimi de
obiecte (grupare, sortare, ordonare etc.) [597, 598].
3. Explicarea modului de Vom implementa prevederile actelor reglatorii (documentele de politici
aplicare a prevederilor educaționale) în soluționarea acestei probleme, ținând cont de suporturile
actelor reglatorii în metodologice:
contextul soluționării 1. Ghidul de implementare a Curriculumului pentru educație timpurie, a
problemei constate Standardelor de învățare și dezvoltare de la naștere până la 7 ani din
perspectiva Cadrului de referință (2020)
• Voi planifica Proiecte tematice ( pe o săptămână fiecare) cu 2 proiectări
zilnice ale activităților integrate (una din dimensiuni este Educație pentru
limbaj și comunicare), respectând structura și componentele conform cerințelor
ghidului (p.65-155)
• Voi corela unitățile de competență din CET și indicatorii din SÎDC pentru a
atinge finalitatea dorită: formarea abilităților de a relata evenimentele în
consecutivitatea lor în baza imaginilor.
2. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în
instituțiile de educație timpurie în anul 2020-2021
• Voi selecta conținuturi și practici educaționale specific domeniului de
activitate „Limbaj și comunicare” (p.22-26) unde este foarte bine descrisă
metoda lecturii după imagini care aduce o contribuţie însemnată la fixarea şi
precizarea cunoştinţelor copiilor, în activizarea vocabularului şi în formarea
unei exprimări orale corecte şi coerente.
Voi studia literatura de specialitate:
3. Metodica dezvoltării limbajului și a comunicării la preșcolari:
• „Educarea limbajului în învățământul preșcolar” de M. Dumitrana - lucrare
metodică (2010);
• „Metodologia proiectării procesului educației la copii de 5-7 ani în instituțiile
preșcolare” ghid pentru cadrele didactice de S.Cemortan, S. Duminică,
A.Dascal (2015) etc.
Cercetătorii în aceste lucrări metodice menționează că formarea
competențelor de comunicare la preșcolari poate fi îmbunătățită substanțial
atunci când se recurge la imagistică, aplicând eficient povestirea în baza
imaginilor.
Bogăţia materialului intuitiv contribuie în mare măsură la dezvoltarea
memoriei intuitive. Iar relatarea evenimentelor în baza imaginilor dezvoltă
gândirea verbal logică. Perioada preşcolară se caracterizează prin cele mai
profunde, şi productive însuşiri psihice ale individualităţii.
4. Identificarea Posibibile riscuri în caz dacă această problemă nu este soluționată:
posibilelor riscuri în caz • va avea performanțe slabe în mai multe domenii de activitate;
această problemă nu este • va avea un vocabular sărac și nu va putea să descrie o imagine;
soluționată. • va fi timid și nu va dori să răspundă în fața colegilor;
• va avea o pregătire insuficientă la debutul școlar;

5. Prezentarea intervenției Voi prezenta în continuare metodele și tehnici pentru a soluționa problema
personale pentru dată. Formele de organizare a activităților sunt: frontal și individual cu copiii.
soluționarea problemei.
(Aceste metode didactice pe care le voi expune sunt din experiența mea
personală pe care le aplic în activitățile cu copii)
Etapa 1.Povestirea în baza 2-3 imagini (un singur personaj) cu identificarea
secvențelor/ideilor principale
De ex: Se prezintă 2-3 imagini cu o povestire simplă (De ex: Cățelul meu este
mic și tărcat. El are o fundă albastră. Lui îi place să roadă oase.)

Etapa 2. Discuții despre îndeplinirea unor sarcini realizate


într-o consecutivitate
Pentru ca să-l învăț să povestească conținutul în baza imaginilor eu trebuie să
încep ca acest copil să relateze acțiuni pe care trebuie să le îndeplinească într-
o consecutivitate care mai apoi îi va ajuta să povestească în baza imaginilor).
De ex: Copiii trebuie să povestească despre Etapele de pregătire pentru a
confecționa o felicitare. Relatează toate etapele într-o consecutivitate:
1. Mă gândesc la un model.
2. Procur materiale împreună cu părinții (carton, hârtie colorată,
creponată, clei, carioci cu sclipici etc.).
3. Mă așez la masa de lucru și aranjez materialele necesare.
4. Confecționez felicitarea după etapele corespunzătoare.
5. Finisez lucrarea.
6. Mă gândesc la un mesaj de felicitare.
7. Dărui felicitarea și îi urez un mesaj părintelui/
surioarei, fratelui etc
Etapa 3. Povestirea în baza imaginilor cu activități familiare
Copiilor li se prezintă pe masă mai multe imagini cu activități familiare.
Scopul jocului este: să le aranjeze în ordinea consecutivă, utilizând propria lor
experiență apoi să povestească evenimentele în succesiunea lor.

Etapa 4. Exerciții de predicție (presupunere) în bază imaginilor


Se prezintă imagini cu evenimente în consecutivitate. În ultima imagine e o
situație de problemă, iar copii trebuie să prezică ce se va întâmpla. Finalul
povestirii trebuie să fie pozitiv.

6. Enumerarea Voi enumera recomandările pentru a evita apariția unei astfel de


recomandărilor pentru probleme:
evitarea apariției unor 1. Educatorul trebuie să fie un exemplu personal pentru toți copiii, să
astfel de probleme demonstreze un model de limbaj și o vorbire corectă, coerentă pe
înțelesul copiilor. Să utilizeze cât mai multe imagini în cadrul
activităților și să povestească în baza lor.
2. Educatorul trebuie să-i învețe etapă după etapă cum să lectureze o
imagine. Fiindcă copiii la această vârstă sunt cei care repeta aproape
identic cuvintele sau propoziții scurte stereotipe pe care le utilizează
educatorul, deoarece știu că acest tip de comportament verbal le va
asigura succesul.
3. Educatorul să utilizeze imagini care să pornească de la experienţele
copiilor (fotografii, imagini cu regimul zilei etc) cele care reprezintă o
emoție specifică sau care reflectă un subiect interesant pentru ei şi
provoacă discuții, astfel se vor implica activ și cu interes.
4. Educatorul să colaboreze cu părinții zilnic/periodic pentru a-i povesti
despre rezultatele copilului său.
5. Educatorul să organizeze ședințe cu caracter formativ-aplicativ, pentru
a-i îndruma cum să lucreze cu imaginile din cărți, cum să povestească
în baza imaginilor și cum să-i învețe pe copii să povestească în baza
imaginilor.
6. Educatorul și părinții pot avea acces la resurse TIC corespunzătoare cu
conținut educativ, selectează acele desene animate/imagini care le va
oferi copiilor să asculte și să se bucure de povești/povestiri care
construiesc un vocabular cu noi cuvinte. Este foarte bine după ce a fost
vizionat desenul animat să facem o analiză și o concluzie celor văzute.
Concluzia pe care o formulăm împreună cu copii în baza desenelor
animate/imaginilor să aibă un caracter educativ-formativ și să fie
pozitiv.

Perioada preşcolară se caracterizează prin cele mai profunde, şi


7. Exprimarea într-un productive însuşiri psihice ale individualităţii, este perioada unei intense
mod coerent, receptivităţi, sensibilităţi şi flexibilităţi psihice divergente. De aici necesitatea de
convingător și a exersa şi fructifica potenţialul creativ de a povesti în baza imaginilor noi,
argumentat a soluțiilor utilizând limbajul propriu, astfel va constitui înțelegerea consecutivă a ideilor
propuse. imaginilor.
Povestirea în baza imaginilor la copii preșcolari va avea un impact pozitiv
asupra performanțelor școlare și al capacităților de învățare, asimilare, în
general.

S-ar putea să vă placă și