MODULUL CINCI

S
UGAR and SAFE Care
G L I C E M I A ºi S I G U R A N Þ A î n g r i j i r i i

T
EMPERATURE

LABORATOR
TE M P E R A T U R A

A IRWAY
CALEA AERIANÃ

B
LOOD PRESSURE
TENSIUNEA ARTERIALÃ

L
AB WORK
LA B O R A T O R

E
MOTIONAL SUPPORT
SUPORT EMOÞIONAL

155
 L A B O R A T O R – Obiectivele modulului
La încheierea acestui modul, participanþii vor înþelege
mai bine:
1. Testele de laborator de recoltat în perioada pre-transport /
post-resuscitare.
2. Factorii de risc perinatal ºi postnatal care predispun
nou-nãscuþii la infecþie.
3. Semnele clinice de sepsis neonatal.
4. Dezvoltarea leucocitelor, cum sã calculaþi ºi interpretaþi numãrul absolut de neutrofile ºi raportul
dintre numãrul de neutrofile imature ºi numãrul total de neutrofile.
5. Relaþia dintre trombocitopenie ºi un posibil sepsis.
6. Tratamentul iniþial cu antibiotice al nou-nãscuþilor cu suspiciune de sepsis.

Teste de laborator – Îndrumãri generale

I. Infecþia neonatalã poate fi extrem de severã pentru
nou-n nãscutul imatur imunologic.
Sistemul imun al nou-nãscuþilor este imatur, ceea ce îi
plaseazã la un risc crescut de a contracta infecþii. Ei au
de asemenea o abilitate deficitarã de a elimina eficient
microorganismele invazive. Prematurii au un dezavantaj chiar
mai mare decât nou-nãscuþii la termen.
Evaluarea ºi tratamentul pentru suspiciunea de sepsis* trebuie
sã fie o prioritate de vârf în perioada pre-transport / post-
resuscitare. Tabelul 5.1 listeazã factorii de risc care predispun un nou-nãscut la infecþie.
II. Semnele de sepsis pot merge de la cele subtile ºi nespecifice la cele aparente fãrã echivoc.
Aceste semne sunt prezentate în Tabelul 5.2. La oricare nou-nãscut care apare bolnav, sau în perioada
pre-transport, este obiºnuit sã se administreze antibiotice pânã când infecþia este exclusã. Dozele de
antibiotice sunt date la pagina 166.

*Termenul sepsis este folosit interºanjabil cu cel de infecþie în acest modul.

156
 ƒ Ruptura prematurã a membranelor
ƒ Travaliu prematur
ƒ Corioamniotitã
ƒ Infecþie sau boalã maternã recentã
ƒ Febrã maternã în perioada peripartum
ƒ Infecþie maternã de tract genito-urinar
ƒ Ruptura de membrane pentru mai mult de 18 ore
ƒ Intervenþii invazive la naºtere sau în secþia de nou-nãscuþi
(ex: plasarea de linii vasculare sau intubaþia trahealã)

Tabelul 5.1 Factori de risc pentru infecþia neonatalã.

Detresa respiratorie
ƒ Tahipnee, tiraj, gramãt, bãtãi ale aripioarelor nazale, apnee
ƒ Cianozã
ƒ Apariþia nevoii de oxigen sau creºterea nevoii de oxigen
ºi/sau a suportului ventilator
Instabilitate termicã
ƒ Hipotermia (mai frecvent) ºi hipertermia (mai puþin frecvent)
Intoleranþã digestivã
ƒ Vãrsãturi, distensie abdominalã, reziduu gastric crescut pre-
alimentar, alimentaþie dificilã

LABORATOR
Perfuzie cutanatã anormalã
ƒ Marmorare, paloare, coloraþie cenuºie, prelungirea timpului
de reumplere capilarã
Anomalii de frecvenþã cardiacã ºi tensiune arterialã
ƒ Tahicardie, bradicardie, hipotensiune
Status neurologic anormal
ƒ Letargie, hipotonie, iritabilitate, convulsii

Tabel 5.2. Semne clinice de sepsis.

157
 Evaluare de laborator
Înainte de transport
Urmãtoarele teste de laborator HHGG trebuie obþinute
înainte de transportul nou-nãscutului:
• Hemograma (completã cu formula leucocitarã)
• Hemocultura
ƒ Utilizaþi tehnica sterilã la recoltarea hemoculturii
ƒ În limita posibilului, recoltaþi cel puþin 1 ml pentru
fiecare sticlã de hemoculturã
ƒ Recoltaþi hemocultura înainte de începerea antibioterapiei
• Glicemia
ƒ Testaþi precoce ºi urmãriþi îndeaproape aºa cum e indicat pe baza factorilor de risc
• Gaz sanguin
ƒ Dacã nou-nãscutul are detresã respiratorie sau dacã existã istoric de ºoc.
Dupã transport
În funcþie de antecedentele copilului, de factorii de risc ºi de prezentarea clinicã, trebuie luate în
considerare teste de laborator suplimentare ca parte a evaluãrii din secþia de terapie intensivã
neonatalã. Aceste teste nu sunt de obicei necesare înainte de transport dacã nu sunt recomandate de
medicul responsabil de controlul transportului.

• Proteina C-reactivã (CRP) • Teste ale funcþiei hepatice

• Ionograma ƒ Enzime hepatice: aspartat aminotransferaza
ƒ Pentru evaluarea hipo sau hipernatremiei, (AST), alanin aminotran sferaza (ALT), ºi
hipo sau hiperkalemiei gamma glutamil transpeptidaza (GGT)

ƒ Pentru calcularea gãurii anionice când ƒ Bilirubina (neconjugatã ºi conjugatã)

existã acidozã metabolic㠃 Teste de coagulare
• Calciul ionic Timpul de prothrombinã
• Teste de funcþie renalã Timpul parþial de tromboplastinã
ƒ Azot ureic sanguin (BUN) – uree Fibrinogen
D-dimeri
ƒ Creatinina
• Magneziul
ƒ Dacã mama a primit magneziu în timpul
travaliului

158
Infecþia neonatalã
Nou-nãscuþii se pot infecta cu bacterii, virusuri, fungi sau alþi agenþi patogeni. Dacã se suspecteazã o
infecþie viralã, evaluaþi atent istoricul matern pentru orice indicaþie de expunere viralã în timpul
oricãrui trimestru. Acestea includ boli virale printre membrii familiei în timpul ultimului trimestru de
sarcinã. La nou-nãscuþii care se prezintã la medic dupã perioada neonatalã iniþialã (în unitatea de
terapie intensivã neonatalã sau la camera de gardã sau în cabinetul medicului) cu semne de sepsis,
trebuie luat în considerare virusul herpes simplex (HSV) chiar dacã nu existã istoric matern de herpes.
Reþineþi cã existã un risc mai mare de infecþie neonatalã asociat cu infecþia maternã primarã cu HSV
decât cu infecþia maternã recurentã cu HSV.
Infecþia bacterianã
Bacteriile care pot infecta nou-nãscutul includ Streptococcul grup B, Escherichia coli, Staphylococcul
aureus ºi Stafilococul coagulazo-negativ. Alte bacterii pot de asemenea sã infecteze nou-nãscutul, dar
nu la fel de frecvent. Acestea includ (dar nu se limiteazã la) Listeria monocytogenes, Streptococcus
pneumoniae, Neisseria meningitidis, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Serratia
marcescens, Enterobacter ºi Streptococul de grup A. Pentru identificarea microorganismului infectant
este foarte importantã o hemoculturã recoltatã atent, de volum adecvat (cel puþin 1 mL).

Interpretarea hemoleucogramei complete (HLG)

Leucocitele sunt implicate în protecþia contra microorganismelor infectante ºi a substanþelor strãine ºi
sunt produse în mãduva osoasã împreunã cu eritrocitele ºi trombocitele. Existã cinci tipuri principale
de leucocite, aºa cum e ilustrat în Figura 5.1: neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite ºi monocite.

LABORATOR
Figura 5.1. Dezvoltarea celulelor sanguine –
de la mãduva osoasã pânã la fluxul sanguin.
Celula stem se diferenþiazã în eritrocite,
trombocite, limfocite, monocite, bazofile,
eozinofile ºi neutrofile.

159
 Neutrofilele sunt leucocitele responsabile în primul rând cu
omorârea ºi digestia bacteriilor. La nou-nãscuþi ºi, în special la
prematuri, chemotaxia neutrofilelor (mobilitatea) este imaturã;
în faþa unei infecþii bacteriene serioase, neutrofilele pot sã nu
fie capabile sã dezvolte un rãspuns adecvat. Urmãtoarea
discuþie este centratã în jurul neutrofilelor ºi a felului cum se
calculeazã concentraþia acestora în sânge.

Maturarea neutrofilelor
Aºa cum se aratã în Figura 5.1, neutrofilele se matureazã în
mãduva osoasã, de la mieloblast, la promielocite, apoi la mielocite, metamielocite, la neutrofile în
bandã ºi, în final, la neutrofile mature segmentate. În mãduva osoasã, metamielocitele, neutrofilele în
bandã ºi cele segmentate compun ceea ce se numeºte depozitul rezervã de neutrofile (n neutrophil
storage pool (N NSP). Rezerva de neutrofile este semnificativ mai micã, per kilogram de greutate
corporalã, la nou-nãscuþi decât la adulþi; depleþia NSP poate apãrea în infecþiile bacteriene severe. În
circumstanþe normale, non-infecþioase, non-stresante, neutrofilele mature segmentate sunt eliberate din
NSP în circulaþia sanguinã. Totuºi, aºa cum se aratã în Figura 5.2, în prezenþa infecþiei, metamielocitele,
neutrofile în bandã ºi segmentate pot fi eliberate în fluxul sanguin. Termenul „ddeviere la stânga” se
referã la apariþia neutrofilelor imature în sânge. Calcularea „raportului imature pe totale”
(raportul I/T) furnizeazã informaþii despre procentajele de neutrofile imature ºi mature în sânge ºi dacã
mãduva hematogenã ar putea rãspunde la o infecþie bacterianã.
Acest calcul va fi discutat mai târziu în acest modul.

ƒ Neutrofilele segmentate (mature)

pot fi menþionate ºi ca
segmentate, polimorfonucleare,
PMN ºi neutrofile
Terminologia
ƒ Neutrofilele imature se numesc
neutrofilelor ºi în bandã.
mature ºi imature

160
Figura 5.2. Rãspunsul mãduvei osoase la infecþia bacterianã. Drept rãspuns la infecþia bacterianã, rezerva de
neutrofile a eliberat neutrofile imature ºi mature în circulaþia sanguinã. Observaþi numãrul crescut de neutrofile
imature ºi metamielocite la apariþia unei infecþii cu Escherichia coli.

Infecþie cu E. coli

Neutrofile segmentate

Neutrofile în bandã

Metamielocite

Numãrul absolut de neutrofile (ANC)

Când se evalueazã pentru sepsis, este util sã stim concentraþia de neutrofile din sânge. Calculul ANC
va furniza aceastã informaþie.

Reþineþi, infecþia poate fi prezentã chiar dacã rezultatul

hemoleucogramei e normal. Invers, rezultate anormale
la HLG nu înseamnã întotdeauna cã nou-nãscutul are o
infecþie.

Repetarea evaluãrii HLG la intervale de ºase, opt sau

LABORATOR
douãsprezece ore poate fi utilã când HLG iniþialã poate fi
normalã ºi urmãtoarele rezultate anormale, totuºi, decizia de a
trata cu antibiotice trebuie luatã rapid ºi trebuie sã se bazeze
pe istoricul clinic, pe starea ºi semnele clinice ale pacientului,
ºi nu numai pe rezultatele HLG!
De ce este util sã calculaþi ANC (numãr absolut de neutrofile)?
Evaluarea ANC poate fi utilã când se evalueazã un nou-nãscut
pentru infecþie bacterianã potenþialã. Cei mai îngrijorãtori sunt
nou-nãscuþii care au ANC mic pentru vârsta lor postnatalã,
pentru cã aceasta poate indica depleþia rezervelor de neutrofile
sau cã nou-nãscutul nu poate mobiliza destule neutrofile
necesare pentru lupta cu o infecþie bacterianã. Epuizarea
rezervei de neutrofile este foarte gravã la nou-nãscut. Nou-
nãscuþii care au epuizat rezerva de neutrofile în lupta
împotriva unei infecþii au cel mai mare risc de deces prin
sepsis. Trebuie remarcat cã nou-nãscuþii din mame
hipertensive pot avea ANC scãzut în comparaþie cu cei ale
161
 De ce este util sã calculaþi ANC ( numãr absolut de neutrofile)? (continuare)
cãror mame nu sunt hipertensive. Acest istoric matern este important de luat în considerare la
discutarea rezultatelor ANC. În plus, prematurii pot avea un ANC mai mic decât nou-nãscuþii la
termen deoarece numãrul total de leucocite este mai mic la vârste de gestaþie mai mici. Un ANC mai
mic sau egal cu 1800 la nou-n nãscut la termen sau prematur ar fi anormal. Valorile ANC de la naºtere
la 60 ore de viaþã pot fi gãsite în graficul Manroe în Figura 5.3.
Care c e l u l e s u n t i n c l u s e î n c a l c u l a r e a A N C ?
Aºa cum s-a menþionat mai sus, numãrul total de leucocite (LEUCOCITE) este alcãtuit din neutrofile,
eozinofile, bazofile, limfocite ºi monocite. La calcularea ANC doar numãrul total de leucocite ºi
neutrofilele mature ºi imature se iau în calcul. Celelalte tipuri de leucocite non-neutrofile (eozinofile,
bazofile, limfocite ºi monocite) nu sunt incluse.
Înþelegerea calculului .
Neutrofilele sunt o parte din numãrul total de leucocite. De exemplu, 35% neutrofile înseamnã cã 35
de procente din leucocite sunt neutrofile segmentate. 15% în bandã înseamnã cã 15 procente din
leucocite sunt neutrofile în bandã. Aceste 50% din leucocite sunt cele responsabile în primul rând de
fagocitarea ºi omorârea bacteriilor. Restul de 50% din leucocite sunt o combinaþie de eozinofile,
bazofile, limfocite ºi monocite ºi sunt implicate în alte funcþii ale sistemului hematologic.
Calcularea ANC.
Pentru a obþine ANC, înmulþiþi numãrul de leucocite cu procentul de neutrofile aºa cum se aratã în
exemplul urmãtor.
Exemplu de calcul al ANC.
Istoric: un nou-nãscut la termen a fost nãscut de o mamã
cu asistenþã prenatalã precarã, cu lichid amniotic fetid. La
patru ore de viaþã, nou-nãscutul a dezvoltat detresã
respiratorie (cianozã, tahipnee ºi tiraj) ºi hipotermie. S-a
indicat efectuarea hemoleucogramei, hemoculturii ºi a
gazelor sanguine.

(continuare la pag 163)

162
Exemplu de calcul al ANC. (continuare)
Rezultatele HLG obþinute la cinci ore de viaþã:
3
Numãr leucocite (LEUCOCITE) 15.000 (15 x 10 /µL)
Neutrofile Segmentate (NS) 35 (%)
Neutrofile în bandã 15 (%)
Metamielocite (meta) 3 (%)
Limfocit 42 (%)
Bazofile 4 (%)
Eozinofile 1 (%)
Indicaþii pentru calcularea ANC.
Identificaþi neutrofilele imature ºi mature în HLG (evidenþiate
cu albastru). Adunaþi segmentatele (NS), neutrofilele imature
(în bandã) ºi metamielocitele. Înmulþiþi acest numãr cu
numãrul total de leucocite.
1) 35 NS + 15 bandã + 3 Meta = 53 (procente)
(i.e., 53% din leucocite sunt neutrofile)
2) 15.000 înmulþit cu 0,53 = 7950
3) ANC este 7950 (plasaþi acest numãr, pentru vârsta de
5 ore în graficul Manroe în Figura 5.3)

Graficul Manroe
Numãr total de neutrofile (pe mm3)

LABORATOR
Val
ori
nor
ma
le

TIMP (ore)

Figura 5.3. Graficul Manroe. Interval normal pentru numãrul absolut de neutrofile în
primele 60 ore de viaþã. Valori sub 1800 vor fi anormale pentru nou-nãscuþii la termen ºi
prematuri. Valorile în declin progresiv ar fi de asemenea o cauzã de îngrijorare.
Adaptat cu permisiune din Manroe, B.L., Weinberg, A.G., Rosenfeld, C.R. & Browne, R. (1979). The neonatal
blood count in health and disease. I. Reference values for neutrophilic cells. Journal of Pediatrics. 95, 89-98.

163
 Raportul neutrofile imature - neutrofile totale (I/T)
Un alt calcul folosit pentru evaluarea neutrofilelor este raportul
imature - totale (I/T).
Acest calcul va arãta ce proporþie din neutrofilele circulante,
eliberate din rezervele de neutrofile din mãduva osoasã
hematogenã (NSP), sunt formele imature. Majoritatea
neutrofilelor care apar în sângele circulant ar trebui sã fie celule
mature sau neutrofile segmentate.
D e c e e s t e u t i l s ã c a l c u ã m r a p o r t u l I/T?
Când mai mult de 20 - 25% din neutrofilele din sânge sunt
imature, trebuie sã creascã suspiciunea cã nou-nãscutul rãspunde la o infecþie bacterianã.
Indicaþii pentru calcularea raportului I/T.
Identificaþi formele de neutrofile imature (metamielocite ºi neutrofile în bandã) ºi adunaþi-le. Puneþi
acest numãr la numãrãtor. Apoi, adunaþi neutrofilele mature (segmentate) ºi imature (metamielocite ºi
în bandã) ºi puneþi acest numãr la numitor. Împãrþiþi numãrul de imature la numãrul total de neutrofile.
Imature (I)
= raport I/T
Total (T)
E x e m p l u de c a l c u l a l r a p o r t u l u i I / T
Folosind HLG de mai sus a nou-n nãscutului de 5 ore cu detresã
respiratorie ºi factori de risc pentru sepsis, calculaþi raportul I/T
dupã cum urmeazã:
3
Numãr de leucocite (LEUCOCITE) 15.000 (15 x 10 /µL)
Neutrofile segmentate (NS) 35 (%)
Neutrofile imature (în bandã) 15 (%)
M e t a m i e l o c i t e (meta) 3 (%)
Limfocite 42 (%)
Bazofile 4 (%)
Eozinofile 1 (%)
1) 15 bandã + 3 meta = 18 (%) din neutrofile sunt imature
2) 15 bandã + 3 meta + 35 NS = 53 (%) din leucocite
3) 18 împãrþit la 53 = 0,34

18
= 0,34
53
4) Raportul I/T e 0,34
Aceasta înseamnã cã 34% din neutrofile sunt forme imature. Aceasta ar trebui sã ridice problema
cã rezerva de neutrofile din mãduva osoasã rãspunde la o infecþie bacterianã prin trimiterea de
forme imature în fluxul sanguin înainte ca ele sã fi avut timp sã se matureze complet.
raportul I/T > 0,25 ridicã un index de suspiciune de infecþie .
raportul I/T > 0,8 e corelat cu un risc mai mare de deces prin sepsis.
164
Numãrul de trombocite: Valori normale la nou-n
nãscuþi
Greutatea Valoare medie +/- SD (pe microL)
Greutate foarte micã la naºtere 275.000 +/- 60.000
(VLBW, < 1500 grame)
Prematur 290.000 +/- 70.000
(LBW, < 2500 grame)
Termen 310.000 +/- 68.000
Adaptat dupã Christensen, RD. (2000). Hematologic Problems of the Neonate.
(p. 132). WB Saunders Co., Philadelphia.

Interpretarea numãrului de trombocite.

1) Î n prezenþa sepsisului neonatal ºi a altor cauze , inclusiv afecþiuni medicale materne, numãrul de
trombocite poate fi scãzut.
2) Numãrul de trombocite între 100.000 ºi 150.000 este anormal ºi trebuie atent evaluat, în special
dacã a existat o tendinþã de scãdere faþã de evaluãrile anterioare.
3) Numãrul de trombocite mai mic de 100.000 este sigur anormal ºi trebuie reevaluat în decursul a
8 - 12 ore. În plus, nou-nãscutul trebuie examinat pentru semne de sângerare (sângerare prelungitã
la locurile de puncþie, echimoze, peteºii, hemoragii gastrointestinale etc.). Consultaþi centrul
regional dacã vreunul din aceste semne este prezent.
4) Numãrul de trombocite mai mic de 25.000 este primejdios de mic. Repetaþi numãrãtoarea de
trombocite pentru a verifica acurateþea rezultatului. Consultaþi centrul regional pentru asistenþã în
privinþa tratamentului pentru trombocitopenie. La fel ca la numãrul 3 de mai sus, evaluaþi pentru
semne de hemoragie.

LABORATOR
O precauþie importantã: Niciodatã sã nu întârziaþi tratamentul cu antibiotic la
un nou-nãscut bolnav, cu detresã respiratorie, bazându-vã pe o HLG normalã.

În perioada de început a infecþiei, HLG (ºi Proteina C-reactivã – CRP) pot fi complet normale. Timpul
dintre apariþia infecþiei ºi prima modificare a HLG poate fi de 4 - 6 ore. Timpul dintre apariþia infecþiei
ºi creºterea CRP poate fi de 12 ore. În aceastã perioadã de „latenþã”, nou-nãscutul este infectat ºi
necesitã tratament antibiotic, dar are o HLG normalã ºi CRP normal.

Un nou-nãscut prematur se interneazã cu diagnosticul de detresã

ƒ
respiratorie.
ƒ Se recolteazã HLG ºi hemocultura.
Urmãtoarea eroare s-aa fãcut
de multe ori în interpretarea ƒ Medicul de internare scrie, „HLG normalã, radiografia aratã BMH
[boala membranelor hialine], de aceea nu se va iniþia antibioterapie”.
HLG; uneori rezultatele sunt
ƒ În urmãtoarele 4 - 6 ore, pacientul se deterioreazã, la acel moment,
dezastruoase. HLG repetatã aratã neutropenie.
ƒ Hemocultura, recoltatã când HLG era complet normalã, aratã în cele
din urmã creºtere bacterianã.
ƒ Pacientul moare la scurt timp dupã transport, cu sepsis sever, ºoc refractar ºi acidozã decompensatã.
Un nou-nãscut cu sepsis poate avea HLG complet normalã (ºi CRP normal) la debutul bolii. De aceea, nu
întârziaþi niciodatã tratamentul antibiotic la un nou-nãscut bolnav bazându-vã pe faptul cã HLG e normalã.

Sugestie clinicã 165

 Terapia iniþialã cu antibiotic pentru nou-nãscuþii bolnavi
Pregãtirea pentru a administra antibiotice
Obþineþi un volum adecvat de sânge pentru hemoculturã.
ªansa de a detecta bacterii în hemoculturã creºte atunci când se introduce o cantitate adecvatã de
sânge în hemocultor. Dacã este posibil, trimiteþi cel puþin un mililitru de sânge pentru fiecare
hemocultor. Utilizaþi tehnicã sterilã când recoltaþi hemocultura pentru a evita contaminarea probei.
Dacã aveþi dificultãþi la recoltarea hemoculturii, contactaþi medicul sau asistenta ºefã pentru a-i anunþa.

Este foarte important ca terapia cu antibiotice sã fie iniþiatã prompt. Orice întârziere în abilitatea
de a duce la îndeplinire ordinul de antibioterapie trebuie raportatã medicului copilului.

Începeþi antibioterapia prompt

Odatã ce a fost recoltatã hemocultura, începeþi prompt antibioticele. Antibioticele de elecþie pot varia de
la un spital la altul sau de la o regiune la alta. Totuºi, ampicilina ºi gentamicina sunt folosite de obicei
pentru o acoperire cu spectru larg împotriva germenilor Gram negativi, cât ºi a celor Gram pozitivi.
Antibiotice ºi doze
Ampicilina
Dozã 100 mg/kg/dozã
• Folosiþi apa distilatã sterilã pentru a reconstitui medicaþia
• Pentru uz i.v., concentraþia maximã este de 100 mg/mL
• Pentru injectare i.m., amestecaþi pânã la o
concentraþie finalã de 250 mg/mL
• Utilizaþi soluþiile diluate în decurs de o orã de la p.178
preparare pentu a evita pierderea efectului
Interval La 12 ore
Cale i.v. (preferatã) în 3 - 5 minute (nu mai repede de 100 mg pe minut)
i.m. pentru câteva doze, dacã aveþi dificultãþi în stabilirea accesului i.v.

Gentamicina
Dozã 2,5 mg/kg/dozã
Interval La 12 - 24 ore
Intervalul depinde de vârsta de gestaþie ºi funcþia renalã
Cale i.v. în 30 minute folosind o pompã de perfuzie

166
Niivelurile de gentamicinã (cu acest interval ºi dozare)*
Vârf: interval terapeutic 5 - 10 mcg/ml
ƒ Evaluaþi concentraþia de vârf la 30 minute dupã ce a treia dozã a fost administratã
i.v. într-o perioadã de 30 de minute sau la o orã dupã doza i.m.
De fond: intervalul terapeutic 0,5 - 2 mcg/ml
ƒ Evaluaþi concentraþia de fond cu 30 de minute înainte ca a patra dozã programatã
sã fie administratã
ƒ Dacã funcþia renalã este afectatã semnificativ, concentraþiile de fond se obþin de
obicei înainte ca trei doze sã fi fost administrate
* Când se administreazã gentamicina pentru mai mult de 5 - 7 zile, este de obicei necesar sã fie reevaluat nivelul de
Gentamicinã.

Dozarea alternativã a gentamicinei.

Dozã 4 - 5 mg/kg pe dozã
Interval Se încadreazã între 24 ºi 48 ore
Intervalul de dozare depinde de vârsta gestationalã ºi funcþia renalã
Consultaþi centrul terþiar pentru recomandãri dacã este necesar
Cale i.v. în 30 minute folosind o pompã de perfuzie

Nivelele de gentamicinã ( cu acest interval ºi dozare)**

Vârf: interval terapeutic 5 - 12 mcg/ml
De fond: interval terapeutic 0,5 - 1 mcg/ml

LABORATOR
ƒ Pentru determinarea intervalului de dozare, luaþi în considerare mãsurarea
concentraþiei serice la 24 ore dupã ce prima dozã a fost administratã
ƒ Când intervalul de dozare a fost stabilit, evaluaþi concentraþia de fond cu
30 minute înainte ca doza programatã sã fie administratã, iar concentraþia
de vârf la 30 minute dupã ce doza a fost administratã în decurs de 30 de minute
** Evaluaþi nivelul de gentamicinã în fiecare caz depinzând de scopurile ºi rezultatele nivelurilor serice ale
medicamentului.

Cãi alternative de administrare a g entamicinei.

Cale Intramuscularã (i.m.)
Se administreazã nediluat pentru câteva doze dacã aveþi dificultãþi în stabilirea
accesului i.v.

Bibliografie: Taketoma, Hodding, & Kraus, 2005; Young & Mangum, 2005; Zenk, Sills, & Koeppel, 2003.

167
 MODULUL LABORATOR – Puncte cheie

• Treceþi în revistã istoricul matern ºi neonatal pentru factori

de risc pentru infecþie.
• Manifestaþi suspiciune la semne ºi simptome subtile de
infecþie.
• Un nou-nãscut cu sepsis poate avea o HLG complet
normalã ºi un CRP normal la debutul bolii. De aceea, nu
întârziaþi niciodatã tratamentul cu antibiotice la un nou-
nãscut bolnav bazându-vã pe faptul cã HLG (ºi/sau CRP)
sunt normale.
• Recoltaþi un volum adecvat de sânge pentru hemoculturã.
• Începeþi rapid tratamentul cu antibiotice.

Sesiune practicã: Analize de laborator

1. Pentru urmãtoarele rezultate ale HLG, calculaþi ANC ºi raportul I/T.
2. Pentru fiecare HLG, este numãrul de trombocite scãzut, normal sau crescut?

Calculul ANC
3
LEUCOCITE (numãr leucocite, raportat ca LEUCOCITE x 10 /µL) înmulþit cu (%) NS +
bandã + meta
Calculul raportului imature - totale (I/T)
(%) meta + bandã (imature) împãrþit la (%) meta + bandã + segmentate (Total)

HLG 1
În bandã
V â r s t a 8 ore
NS
Calculul ANC
ANC este 1976 (localizaþi pe graficul Manroe, pentru vârsta pacientului)
LEUCOCITE (mm3) 10,4 Mono
Bazo
Metamielocite (%) 0 Eoz 10.400 x 19% ori 0,19 = 1976
Neutrofile în bandã (%) 14
Calculul raportului I/T
Neutrofile Segmentate (%) 5
Limfo
0 meta + 14 bandã = Imature
Monocite (%) 6
0 meta + 14 bandã + 5 NS = Totale
Bazofile (%) 2
Eozinofile (%) 3 14 = 0,74 Raportul I/T este 0,74
Lifocite (%) 70 19
Trombocite 141.000

Pentru calculul I/T ºi ANC nu luaþi în seamã procentele de limfocite, monocite, eozinofile ºi bazofile, dar includeþi
metamielocitele ori mielocitele ca ºi celule imature dacã sunt prezente pe buletinul de HLG.

168
Sesiune practicã: Analize de laborator (continuare)

Graficul Manroe
Numãr total de neutrofile (pe mm3)

Val
ori
nor
ma
le

TIMP (ore)

Meta
HLG 2
Vârsta 24 ore În bandã Calcularea ANC
3
LEUCOCITE (mm ) 15,6 15.600 x (%) neutrofile = (ANC)
Metamielocite 2
NS Calculul raportului I/T
Neutrofile în bandã 26
Neutrofile Segmentate 20 Mono meta + bandã = Imature
Bazo
Monocite 5 Eoz
meta + bandã + NS = Totale
Bazofile 1
Limfo
Eozinofile 5
Limfocite 41 = Raportul I/T este
Trombocite 107.000

HLG 3
În bandã
Vârsta 18 ore Calcularea ANC
LEUCOCITE (mm3) 15,4 x (%) neutrofile = (ANC)
Metamielocite 0 NS

LABORATOR
Calculul raportului I/T
Neutrofile în bandã 12
Neutrofile Segmentate 33 Mono
meta + bandã = Imature
Bazo
Monocite 2 Eoz
meta + bandã + NS = Totale
Bazofile 1
Eozinofile 1 Limfo

Limfocite 51 = Raportul I/T este

Plachete 171.000

HLG 4 Meta

V â r s t a 4 ore În bandã Calcularea ANC

LEUCOCITE (mm3) 1,3 x (%) neutrofile = (ANC)
Metamielocite 2 Calculul raportului I/T
Neutrofile în bandã 17 NS

Neutrofile Segmentate 42 meta + bandã = Imature

Monocite 4 meta + bandã + NS = Totale
Mono
Bazofile 1 Bazo
Eoz
Eozinofile 1
Limfo = Raportul I/T este
Limfocite 33
Plachete 226.000
169
 Sesiune practicã: Analize de laborator (continuare)

Graficul Manroe
Numãr total de neutrofile (pe mm3)

Val
ori
nor
ma
le

TIMP (ore)

HLG 5
Vârsta 10 ore Calcularea ANC
LEUCOCITE (mm ) 3
3,1 În bandã x (%) neutrofile = (ANC)
Metamielocite 0 Calculul raportului I/T
Neutrofile în bandã 37
Neutrofile Segmentate 27 meta + bandã = Imature
NS
Monocite 2 meta + bandã + NS = Totale
Bazofile 1 Mono
Bazo
Eozinofile 4 Eoz
= Raportul I/T este
Limfocite 29 Limfo
Plachete 72.000

HLG 6
În bandã Calcularea ANC
Vârsta 36 ore
x (%) neutrofile = (ANC)
LEUCOCITE (mm3) 26,5
Metamielocite 0 Calculul raportului I/T
Neutrofile în bandã 10 NS
meta + bandã = Imature
Neutrofile Segmentate 60
Monocite 4 meta + bandã + NS = Totale
Bazofile 1
Eozinofile 1 Mono
Bazo = Raportul I/T este
Limphocite 24 Eoz
Limfo
Plachete 280.000

HLG 7 În bandã
Calcularea ANC
Vârsta 48 ore x (%) neutrofile = (ANC)

LEUCOCITE (mm3) 35,8 Calculul raportului I/T

Metamielocite 0 NS
meta + bandã = Imature
Neutrofile în bandã 4
Neutrofile Segmentate 73 meta + bandã + NS = Totale
Monocite 7
Bazofile 1 Mono = Raportul I/T este
Bazo
Eozinofile 1 Eoz
Limfo
Limfocite 14
Plachete 240.000
170
Sesiune practicã: Analize de laborator (continuare)

Nr. total de neutrofile (pe mm3)

Graficul Manroe

Val
ori
nor
ma
le

TIMP (ore)

Meta
HLG 8
Calcularea ANC
Vârsta 48 ore
x (%) neutrofile = (ANC)
LEUCOCITE (mm3) 6,3 În bandã

Metamielocite 6 Calculul raportului I/T

Neutrofile în bandã 44
meta + bandã = Imature
Neutrofile Segmentate 23
Monocite 6 meta + bandã + NS = Totale
NS
Bazofile 1
Mono
Eozinofile 2 Baso = Raportul I/T este
Eoz
Limfocite 18 Limfo
Plachete 95.000

Meta
HLG 9
V â r s t a 5 4 ore
În bandã
NS
Calcularea ANC
(acelaºi pacient ca HLG 8, dupã 6 ore)
Mono x (%) neutrofile = (ANC)
Baso
3 Eoz
LEUCOCITE (mm ) 0,8 Calculul raportului I/T
Metamielocite 2

LABORATOR
Neutrofile în bandã 4 meta + bandã = Imature
Neutrofile Segmentate 2 meta + bandã + NS = Totale
Limfo
Monocite 9
Bazofile 1
= Raportul I/T este
Eozinofile 6
Limfocite 76
Plachete 24.000

HLG 10 NS
Calcularea ANC
Vârsta 12 or e Mono
x (%) neutrofile = (ANC)
LEUCOCITE (mm3) 1,1 Eoz

Metamielocite 0 Calculul raportului I/T

Neutrofile în bandã 0
meta + bandã = Imature
Neutrofile Segmentate 13
Limfo
Monocite 3 meta + bandã + NS = Totale
Bazofile 0
Eozinofile 2
= Raportul I/T este
Limfocite 82
Plachete 46.000

171
Anexa 5.1: Infecþia cu streptococ de g rup B

Când este transmisã fãtului sau nou-nãscutului, bacteria numitã streptococ de grup B (Group B Streptococus
GBS) poate produce boli semnificative precum septicemia, pneumonia ºi/sau meningita. Unii nou-nãscuþi
devin foarte grav bolnavi datoritã infecþiei cu GBS ºi nu supravieþuiesc bolii. Se estimeazã cã între 10% ºi
30% din femei sunt purtãtoare de GBS în vagin sau rect. La începutul anilor 1990 incidenþa sepsisului
neonatal cu GBS în S.U.A. era estimat la 1,8 cazuri la 1000 nãscuþi vii sau 7.600 episoade pe an. Totuºi, cu
începutul screeningului bazat pe risc ºi instituirea antibioterapiei peripartum, incidenþa bolii neonatale cu
GBS a scãzut semnificativ. În 2002, United States Centers for Disease Control (CDC) a recomandat screening
universal prenatal pentu colonizarea vaginalã ºi rectalã cu streptococ grup B, prin efectuarea culturilor
vaginalã ºi rectalã, utilizând medii selecþionate, la toate femeile gravide la 35 - 37 sãptãmâni de gestaþie.
Anexa 5.2 este un extras de la U.S. Centers for Disease Control (CDC) care explicã aceste noi recomandãri;
Anexa 5.3 este un sumar al indicaþiilor profilaxiei intrapartum cu antibiotic pentru a preveni boala GBS
perinatalã; Anexa 5.4 este o sugestie de algoritm de la CDC pentru profilaxia GBS la femeile cu ameninþare
de naºtere prematurã, iar Anexa 5.5 este un algoritm actualizat pentru managementul nou-nãscuþilor expuºi
la profilaxia intrapartum cu antibiotice, tot de la CDC.
Dacã la mamã STATUSUL GBS ESTE NECUNOSCUT la naºtere, mama trebuie tratatã în conformitate cu
abordarea bazatã pe risc. Factorii de risc obstetrical rãmân neschimbaþi:
ƒ Mai puþin de 37 sãptãmâni de gestaþie.
ƒ Durata de la ruperea membranelor este mai mare de 18 ore.
ƒ Temperatura maternã mai mare de 38OC.
Femeile cu bacteriurie cu streptococ grup B în orice concentraþie în timpul sarcinii actuale sau care anterior au
dat naºtere unui copil cu boalã precoce datoratã GBS trebuie sã primeascã profilaxie cu antibiotice intrapartum.
Când S-A
AU ADMINISTRAT ANTIBIOTICE mamei înainte de naºtere, managementul nou-nãscutului variazã
pe baza mai multor factori. În sumar, aceºti factori ºi implicaþiile lor sunt dupã cum urmeazã:
(1) Prezenþa sau absenþa semnelor de infecþie sistemicã la naºtere sau la scurt timp dupã naºtere. La
nou-nãscuþii cu semne de septicemie trebuie sã se facã investigaþii complete ºi antibioterapia trebuie sã fie
începutã. Investigaþiile trebuie sã includã cel puþin hemoleucograma completã ºi formula leucocitarã
(HLG cu formulã), hemocultura ºi, dacã sunt prezente simptome respiratorii, o radiografie de torace.
Evaluarea lichidului cefalorahidian trebuie de asemenea luatã în considerare dacã sunt dovezi de
iritabilitate neurologicã, de exemplu, convulsii.

ANEXE
(2) Abilitatea de a evalua semnele de sepsis la nou-n nãscuþii prematuri (< 35 sãptãmâni de gestaþie).
Prematurii au un risc crescut de 10 - 15 ori de sepsis precoce cu GBS. Poate fi mai dificil sã decideþi dacã
semnele de infecþie sunt prezente, datoritã nevoilor medicale speciale ºi caracteristicilor nou-nãscuþilor
prematuri, cum sunt imaturitatea sistemelor neurologice ºi necesitatea frecventã de ventilaþie mecanicã.
(3) Durata în timp de administrare antepartum a antibioticelor. Când terapia cu antibiotice a fost iniþiatã cel
puþin patru ore înainte de naºtere iar nou-nãscutul nu prezintã semne de infecþie, noile recomandãri ale
CDC afirmã urmãtoarele:
Pe baza eficienþei demonstrate a profilaxiei intrapartum cu antibiotice în prevenirea sepsisului GBS cu
debut precoce (Lin., et al. 2001), ºi a datelor indicând cã debutul clinic survine în cursul primelor
24 de ore de viaþã la peste 90% din nou-nãscuþii care contracteazã sepsisul GBS precoce (Bromberer
et. al., 2000), externarea din spital la 24 de ore dupã naºtere poate fi rezonabilã în anumite
circumstanþe. În mod specific, un nou-nãscut aparent sãnãtos care are >38 sãptãmâni vârstã de
gestaþie la naºtere ºi a cãrui mamã a primit profilaxie cu antibiotic intrapartum >4 ore înainte de
naºtere, poate fi externat la 24 ore dupã naºtere, cu condiþia ca ºi celelalte criterii de externare sã fi
fost îndeplinite ºi sã existe o persoanã capabilã sã aplice integral instrucþiunile de observare la
domiciliu. O componentã cheie a urmãrii instrucþiunilor este abilitatea persoanei observatoare de a
comunica cu personalul medical prin telefon ºi de a transporta copilul prompt cãtre un centru
medical corespunzãtor dacã dezvoltã semne clinice de sepsis. Dacã aceste condiþii nu sunt întrunite,
nou-nãscutul trebuie sã rãmânã în spital pentru cel puþin 48 de ore în observaþie ºi pânã când
criteriile de externare sunt atinse. (CDC MMWR, Vol. 51., No. RR-11, 2002, p. 14).

173
 Anexa 5.2: Profilaxia bolii perinatale cu streptococ de g rup B

Incidenþa bolii streptococice de grup B la copiii mai mici de o sãptãmânã a scãzut cu peste 70% în anii
1990, coincizând cu creºterea folosirii profilaxiei intrapartum cu antibiotice. În 1999, la trei ani dupã
publicarea ghidurilor CDC în 1996, incidenþa a înregistrat un platou. Studii conduse dupã emiterea ghidurilor
din 1996 au declanºat re-evaluarea de cãtre CDC a strategiilor preventive. Dovezi convingãtoare în favoarea
unui efect protector puternic al strategiei bazate pe screening comparativ cu strategia bazatã pe risc au
condus la elaborarea noilor recomandãri din 2002 pentru screeningul universal prenatal pentru depistarea
colonizãrii cu streptococ grup B prin culturi recto-vaginale la 35 - 37 sãptãmâni de gestaþie.
În lumina apariþiei de tulpini rezistente la clindamicinã ºi eritromicinã, au fost revizuiþi agenþii antimicrobieni
de a doua linie pentru femeile alergice la penicilinã. E de asemenea abordat un numãr de probleme
suplimentare referitoare la managementul ameninþãrii de naºtere prematurã, operaþia cezarianã programatã la
femeile colonizate cu streptococ de grup B, cu bacteriuria cu streptococ de grup B, managementul
nou-nãscuþilor expuºi la chemoprofilaxia intrapartum, recoltarea culturilor ºi metodele de procesare a
acestora. Ghidul din 2002 pentru prevenirea bolii cu streptococ de grup B este comprehensiv ºi l-a înlocuit
pe cel din 1996.
Principalele diferenþe ºi asemãnãri dintre ghidul revizuit din 2002 ºi cel anterior din 1996.
Diferenþe:
ƒ Recomandarea de screening prenatal universal pentru depistarea colonizãrii vaginale ºi rectale a tuturor
gravidelor la 35 - 37 sãptãmâni de gestaþie.
ƒ Regimuri de profilaxie actualizate pentru femeile alergice la Penicilinã. Instrucþiuni detaliate pentru
colectarea probelor prenatale ºi metode extinse de procesare a culturilor de streptococ grup B, inclusiv
instrucþiuni de testare a sensibilitãþii.
ƒ Recomandãri împotriva profilaxiei intrapartum de rutinã pentru femeile colonizate cu streptococ
de grup B care urmeazã sã facã operaþie cezarianã programatã neprecedatã de travaliu sau de
ruperea memebranelor.
ƒ O sugestie de algoritm pentru managementul pacientelor cu ameninþare de naºtere prematurã.
ƒ Un algoritm actualizat pentru managementul nou-nãscuþilor expuºi la profilaxia intrapartum
cu antibiotice.

Deºi au fost instituite unele schimbãri importante, multe recomandãri rãmân la fel:
ƒ Penicilina rãmâne agentul de primã linie pentru profilaxia intrapartum cu antibiotice, ampicilina fiind
o alternativã acceptabilã.
ƒ Femeile ale cãror rezultate la culturi sunt necunoscute la momentul naºterii trebuie sã fie tratate în
conformitate cu abordarea bazatã pe risc; factorii de risc obstetricali rãmân neschimbaþi (adicã < 37
sãptãmâni de gestaþie, durata de la ruperea membranelor > 18 ore sau temperatura > 38,0OC).
ƒ Femeile cu culturi screening vaginale ºi rectale pentru streptococ grup B negative cu mai mult de
5 sãptãmâni înainte de naºtere nu necesitã profilaxie antimicrobianã pentru streptococ B intrapartum,
chiar dacã dezvoltã factori de risc obstetricali (adicã < 37 sãptãmâni de gestaþie, durata de la ruperea
membranelor > 18 ore sau temperatura > 38,0OC).
ƒ Femeile cu bacteriurie cu streptococ grup B în orice concentraþie în cursul sarcinii actuale sau care au
nãscut anterior un copil cu boalã cu streptococ de grup B cu debut precoce ar trebui sã primeascã
profilaxie intrapartum cu antibiotice.

Extras din website-ul Centers for Disease Control septembrie 2005, link confirmat în ianuarie 2006:
http://www.cdc.gov/groupbstrep/gbs/hospitals_guidelines_summary.htm

174
Anexa 5.3: Indicaþii pentru profilaxia int rapartum cu antibiotice în scopul p revenirii bolii
p e r i n a t a l e c u GBS p r i n s t r a t e g i a d e s c r e e n i n g p r e n a t a l u n i v e r sal b a z a t p e c u l t u r i c o m b i n a t e
vaginale ºi r e c t a l e r e c o l t a t e la 35 - 37 sãptãmâni de g e s t a þ i e d e l a t o a t e f e m e i l e g r a v i d e

Culturi screening vaginale ºi rectale pt. GBS la 35 - 37 sãptãmâni de gestaþie pentru

TOATE femeile gravide (dacã pacienta nu a avut bacteriurie GBS în cursul sarcinii actuale
sau un copil anterior cu boalã GBS invazivã)

Profilaxie intrapartum indicatã Profilaxie intrapartum nu este indicatã

ƒ Prezenþa în antecedente a unui nou-nãscut cu ƒ Sarcinã precedentã cu o culturã pozitivã la
boalã GBS invazivã screeningul pt. GBS (dacã o culturã nu a fost
deasemenea pozitivã în cursul sarcinii actiuale)
ƒ Bacteriurie GBS în cursul sarcinii actuale
ƒ Naºtere prin cezarianã programatã ºi efectuatã în
ƒ Culturã screening pozitivã pt.GBS în cursul sarcinii
absenþa travaliului sau a ruperii membranelor
actuale (cu excepþia efectuãrii operaþiei cezariene
(indiferent de statusul culturilor GBS la mamã)
planificate, fãrã travaliu sau ruperea membranelor)
ƒ Culturi screening GBS vaginal ºi rectal negative
ƒ Status GBS necunoscut (nu s-a fãcut culturã, culturi
spre sfârºitul sarcinii actuale, indiferent de factorii
incomplete sau nu se ºtiu rezultatele) ºi oricare din
de risc intrapartum
urmãtoarele:

Naºtere la < 37 sãptãmâni de gestaþie*

Membrane amniotice rupte > 18 ore

Temperatura intrapartum > 38,0OC† (100,4OF)†

ANEXE
*Dacã instalarea travaliului sau ruperea membranelor amniotice survin la <37 sãptãmâni de gestaþie ºi existã risc semnificativ
de naºtere prematurã (conform evaluãrii clinice), se sugereazã un algoritm pentru managementul profilaxiei GBS în anexa 5.4).

†
Dacã este suspectatã amniotita, profilaxia GBS ar trebui înlocuitã cu terapie cu antibiotice cu spectru larg care include un
agent cunoscut a fi activ împortiva GBS.

Extras din: Centers for Disease Control and Prevention. Prevention of Perinatal Group B Streptococcal Disease. MMWR 2002;51 (No. RR-11):[13].

175
 Anexa 5.4 Model de algoritm pentru profilaxia GBS pentru femeile cu ameninþare
de naºtere prematurã

Instalarea travaliului sau ruperea membranelor la < 37 sãptãmâni

de gestaþie cu risc semnificativ de naºtere prematurã iminentã

Fãrã culturã GBS GBS + GBS –

Recoltaþi culturi Penicilina i.v. Fãrã profilaxie

vaginale ºi rectale pentru > 48 ore* GBST
pentru GBS ºi (cu tocoliza)
iniþiaþi penicilina
i.v.

Nu creºte la
48 ore
PIAS la naºtere

Stop penicilinaT

* Penicilina trebuie sã fie continuatã pentru un total de cel puþin 48 de ore, dacã naºterea nu survine mai devreme. La
discreþia medicului, profilaxia cu antibiotice poate fi continuatã peste 48 de ore la o femeie cu culturi GBS pozitive dacã
naºterea nu a survenit încã. Pentru femeile care au culturi pozitive GBS, profilaxia cu antibiotice trebuie reînceputã când
travaliul care va progresa probabil cãtre naºtere apare sau reapare.
T
Dacã naºterea nu a survenit în decurs de 4 sãptãmâni, trebuie repetatã o culturã screening pt GBS din vagin ºi rect iar
pacienta trebuie abordatã aºa cum s-a descris, pe baza rezultatelor de la cultura repetatã.
S
Profilaxia intrapartum cu antibiotic.

Extras din: Centers for Disease Control and Prevention. Prevention of Perinatal Group B Streptococcal Disease. MMWR 2002;51 (|No. RR-
11):[13].

176
Anexa 5.5 Exemplu de algoritm pentru managementul unui nou-nnãscut a cãrui mamã
a primit antibiotice intrapartum pentru prevenirea bolii streptococice de grup B* sau
suspiciune de corioamniotitã

PIA la mamã Antibiotice la mamã pentru

pentru GBS? corioamniotitã suspectatã?

Da
Da

Da Evaluare diagnosticã
Semne de sepsis neonatal? completã †
Terapie empiric§
Nu

Vârsta gestaþionalã Da
< 35 sãptãmâni? ¶
Evaluare limitatã
Se observã > 48 ore
Nu
Dacã e suspectat sepsis,
evaluare diagnosticã
Durata PIA înainte Da completã ºi terapie empiricã§
de naºtere < 4 ore?**

Nu

Nu evaluare
Nu terapie
Se observã = 48 ore††

ANEXE
* Dacã nu s-a administrat profilaxie maternã intrapartum pentru GBS în ciuda prezenþei indicaþiei, sunt insuficiente
datele pe baza cãrora sã se recomande o stategie unicã de management.
†
Include hemoleucograma completã cu formula leucocitarã, hemocultura ºi radiografia de torace dacã sunt prezente
tulburãri respiratorii. Când semnele de sepsis sunt prezente, ar trebui efectuatã o puncþie lombarã, dacã e fezabilã.
§
Durata terapiei variazã depinzând de rezultatele la hemoculturã, la analiza LCR, dacã s-a recoltat ºi de evoluþia clinicã
a nou-nãscutului. Dacã rezultatele de laborator ºi evoluþia clinicã nu indicã infecþie, durata poate fi de numai 48
de ore.
¶
HLG cu formulã ºi hemoculturã.
** Se aplicã numai la Penicilinã, Ampicilinã sau Cefazolin ºi presupune regimurile de dozaj recomandate.
††
Un nou-nãscut aparent sãnãtos care avea > 38 sãptãmâni de gestaþie la naºtere ºi a cãrui mamã a primit > 4 ore de
profilaxie intrapartum înainte de naºtere, poate fi externat la domiciliu dupã 24 ore dacã ºi celelalte criterii pentru
externare au fost îndeplinite ºi o persoanã capabilã sã aplice integral instrucþiunile pentru observaþia la domiciliu va fi
prezentã. Dacã oricare din aceste condiþii nu a fost îndeplinitã, copilul ar trebui þinut sub observaþie în spital pentru cel
puþin 48 de ore pânã când criteriile pentru externare sunt îndeplinite.

Extras din: Centers for Disease Control and Prevention. Prevention of Perinatal Group B Streptococcal Disease. MMWR 2002;51 (No. RR-11):[13].

177
 Anexa 5.6 HIPERLINK: Ghidurile CDC 2002 actualizate pentru GBS

Diapozitiv 1 Diapozitiv 2

Diapozitiv 3 Diapozitiv 4

Diapozitiv 5 Diapozitiv 6

178