Protocol clinic standardizat

MINISTERUL
SĂNĂTĂŢII AL
REPUBLICII
MOLDOVA
Toxoplazmoza congenitală

A. Partea introductivă
A.1. Diagnostic Toxoplasmoza congenitală
A.2. Codul bolii P 37.1.
(CIM 10)
A.3. Utilizatorii Secţiile de nou-născuţi
A.4. Scopul Sporirea calităţii managementului nou-născuţilor cu risc de dezvoltare a
protocolului toxoplasmozei congenitale
A.5. Data elaborării 2014
A.6. Data revizuirii 2016
A.7. Definiţii Toxoplasmoza congenitală este o afecţiune cauzată de infectarea
fătului cu parazitul Toxoplasma gondii.

A.8. Informaţia Anual în lume sunt îregistrate 190.100 cazuri de toxoplazmoză congenitală,
epidemiologică aproximativ 1,5 cazuri/1000 nou-născuţi vii; în SUA sunt înregistrate de la
400 la 4000 cazuri.
Toxoplazmoza congenitală poate avea consecinţe grave aşa ca: retard mintal,
cecitate, poate provoca epilepsie.
În Republica Moldova nu avem o statistică privind incidenţa toxoplazmozei
congenitale.

B. Partea generală
B.1. Nivel de asistenţă medicală antenatală

Descriere Motive Paşi

B.1.1. În sala de naştere Cunoaşterea statutului Cunoaştere anamnezei mamei, dacă e
mamei până la naştere. posibil, cînd a avut loc seroconversia
(pînă la 28 s. de sarcină sau mai târziu).
B.2. Nivel de asistenţă medicală spitalicească
B.1.2. La internare
Descriere Motive Paşi
B.1.2.1. În sala de naştere se ia Dacă avem depistat în
decizia despre modul de perioada antenatală 1. Copilul se examinează în prima zi
finisare a sarcinii. PCR pozitiv - de viaţă, la vârstă de o lună, apoi fiecare
Toxoplasmoză 2 luni până la vârsta de un an, la al 2-lea
probabilă an - fiecare jumătate de an (RIF, PCR,
serologie, care va identifica anticorpii
transmise de mamă de cele sintezate de
însăşi făt.
2. Pentru a evita posibila
seroconversie în ultimele zile, înainte de
naştere (microscopia directă se
Dacă PCR antenatal este recomandă examinarea sângelui la
negativ sau naştere, din ombilic, peste o lună după
nu există date naştere, microscopia directă a apelor
amniotice, a placentei.RIF,PCR)
B.1.2. Diagnosticul
B.1.2.2. Reacţia de polimerizare în lanţ la ADN - toxoplazmoză.
 C. Descrierea metodelor, tehnicilor şi procedurilor
C.1. Factorii de risc
· Infectarea fătului are loc prin transmitere materno-fetală cu incidenţă deiferită pe parcursul
sarcinii şi acţiune asupra fătului:
ü ≤ 13 s.g. – riscul de transmitere materno-fetală de la 5-15% şi 60-80% dezvoltarea
anomaliilor;
ü trimestrul II – riscul de transmitere materno-fetală de la 25-40% şi 15-25% dezvoltarea
anomaliilor;
ü trimestrul III – riscul de transmitere materno-fetală creşte la 30-75%.
ü după 36 s.g. – riscul creşte la 72%.
Cele mai frecvente anomalii sunt :
- corioretinită
- hidrocefalee
- calcificate intracraniene.
C.2. Managementul în sala de naştere:
1. Prezenţa neonatologului la naştere
2. Examenul fizic mnuţios inclusiv oftalmoscopia
3. Examenul histologic al placentei (obligatoriu).
C.3. Managementul postnatal:
C.3.1. Diagnostic:
1. Examenul oftalmologic
2. USG creierului
3. PCR
4. IgA, IgM, IgG specifice toxoplazmozei
5. PCR în lichidul cefalorahidian
C.3.2. Nou-născut asimptomatic:
Majoritatea nou-născuţilor nu prezintă careva simptome specifice – 85% cazuri.
C.3.3. Nou-născut simptomatic (15% cazuri): Sechele la distanţă:
Cele mai frecvente manifestări la nou-născuţi ü Cecitate
sunt: ü Retard mintal
ü Corioretinită ü Spasticitate
ü Calcificate intracraniene ü Splenomegalie
ü Hidrocefalee ü Microcefalie
ü RDIU ü Pulsaţia fontanelei anterioare
ü Hepatosplenomegalie Manifestările clinice la nou-născuţii
ü Pneumonie prematuri apar în primele 3 luni de viaţă şi
ü Anemie includ: manifestări a SNC şi oculare.
ü Trombocitopenie La nou-născuţii la termen
ü Eozinofilie manifestările clinice ale toxoplazmozei
ü Limfadenopatie congenitale apar în primele două luni de
ü Convulsii viaţă şi se manifestă prin limadenopatie şi
ü Febră hepatosplenomegalie.
ü Icter 80% din nou-născuţii infectaţi
ü Erupţii maculo-papule intrauterin nu manifestă semne clinice dar
ü Miocardită. dezvoltă pe parcurs dereglări vizuale.
Triada clasică ce indică despre suspecţie la
toxoplazmoza congenitală este: corioretinita,
hidrocefalee şi calcificate intracraniene
C.3.4. Rezultatele investigaţiilor de laborator – IgM pozitiv.
PCR pozitiv – (ser, placentă, LCR, sau alte lichide biologice).
 USG creier – calcinate intracerebrale Oftalmoscopia- corioretinită

C.3.5. Diagnostic diferencial de alte infecţii specifice:

ü Citomegalovirus
ü Herpes simplex
ü Rubeola congenitală
ü Sifilis congenital
C.4. Tratamentul:
În caz de confirmare a infecţiei se recomandă:
Spiramicină –
Forma de administrare: - sirop - 75.000 unităţi/ml sau 25 mg/ml
Doza:
La nou-născuţi – 150.000 unităţi/kg sau 50 mg/kg per zi.
De continuat tratamentul pe parcursul primului an de viaţă
C.5. Supraveghere în primul an de viaţă:
C.5.1 Nou-născut cu risc de infectare:
1. Examenul clinic – 1, 2, 3, 5, 7 şi 12 luni viaţă
2. Examenul serologic- 1, 2, 3, 5, 7 şi 12 luni viaţă
3. Consultatia neurologului – 1 şi 3 luni
4. USG creierului – 1 şi 3 luni
5. Examenul oftalmologic – 1 şi 3 luni
6. Audiometria – 1 şi 3 luni
Nou-născut cu infectat:
1. Examenul clinic – 1, 2, 3, 6, 9, 12 şi 24 luni viaţă
2. Examenul serologic- 1, 2, 3, 5, 7 şi 12 luni viaţă
3. Consultatia neurologului – 1, 3, 6 şi 12 luni
4. USG creierului – 1, 2 şi 3 luni
5. Examenul oftalmologic – 1, 3, 6, 12 şi 24 luni
6. Audiometria – 1, 6, 12 şi 24 luni
C.6. Măsurile de profilaxie:
Toate măsurile profilactice vizează profilaxia toxoplasmozei congenitale, prin evitarea
contaminării gestantelor neimune, asigurarea unei depistări serologice precoce, pentru a permite
tratamentul imediat al toxoplasmozei, în timpul sarcinii.
Profilaxia toxoplasmozei comportă trei aspecte:
ü depistarea sarcinilor cu risc,
ü respectarea regulilor igienico-dietetice,
ü tratamentul precoce al femeilor gravide infectate.
Depistarea sarcinilor cu risc, a gravidelor neimune, se realizează fie în cursul
examenului prenatal, fie la începutul sarcinii, prin efectuarea de reacţii serologice, la toate
femeile al căror status imunitar nu este cunoscut.
Femeile gravide trebuie să respecte normele sanitaro-igienico:
ü evitarea consumului de carne insuficient preparată termic,
ü spălarea fructelor şi legumelor,
ü evitarea contactului cu pisicile.
Abrevierile folosite în document
IgA Imunoglobulina A
IgG Imunoglobulina G
IgM Imunoglobulina M
LCR Lichid cefalo-rahidian
PCR Reacţia de polimerizare în lanţ
USG Ultrasonografia creierului
Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.788 din 08 august 2014 „Cu privire la aprobarea Protocoalelor clinice standardizate pentru
medicii neonatologi din secţiile de reanimare şi terapie intensivă neonatală”
Autorii: Elaborat de grupul de autori:
Petru Stratulat, director cercetare, inovare şi transfer tehnologic, dr .hab. medicină, prof. univ.
USMF ”N.Testemiţanu”.
Tatiana Carauş , colaborator ştiinţific, IMSP IMşiC.
Ludmila Oclanschi, medic-neonatolog,asistent universitar
Bibliografie: 1. Gilbert GL. Infections in pregnant women. MJA 2002; 176: 229-236.
2. Peyron F,WallonM, Liou C, Garner P. Treatments for toxoplasmosis in pregnancy. Cochrane
Database of Systematic Reviews 1999, Issue 3. Art. No.: CD001684. DOI: 10.1002/14651858.CD001684
(Level I). Available from URL
http://www.mrw.interscience.wiley.com/cochrane/clsysrev/articles/CD001684/pdf_fs.html
3. Di Mario S, Basevi V, Gagliotti C, Spettoli D, Gori G, D’Amico R, Magrini N. Prenatal education for
congenital toxoplasmosis. Cochrane Database of Systematic Reviews 2009, Issue 1. Art. No.: CD006171.
DOI:10.1002/14651858.CD006171.pub2. Available from URL:
http://www.mrw.interscience.wiley.com/cochrane/clsysrev/articles/CD006171/pdf_fs.html
4. Karunajeewa H, Siebert D, Hammond R, Garland S, Kelly H. Seroprevalence of varicella zoster virus,
parvovirus B19 and Toxoplasma gondii in a Melbourne obstetric population: implications for
management. ANZJOG 2001; 41: 23-28 (Level IV).
5. Dunn D, Wallon M, Peyron F, Petersen E, Peckham C, Gilbert R. Mother-to-child transmission of
toxoplasmosis: risk estimates for clinical counselling. The Lancet 1999; 353: 1829-33 (Level IV).
6. Langford KS. Infectious disease and pregnancy. Current Obstet Gynaecol 2002; 12: 125-30.
7. Palasanthiran P, Starr M, Jones C, editors. Management of perinatal infections. Sydney: Australasian
Society for Infectious Diseases (ASID); 2002, emendations 2006.
8. Neu HC. Toxoplasmosis transmitted at autopsy. JAMA 1967; 202:844-5 (Level IV).
9. Peyron F, Wallon M. Options for the pharmacotherapy of toxoplasmosis during pregnancy. Expert
Opinion in Pharmacotherapy. 2001; 2(8):1269-1274.
10. British National Formulary for Children (BNFC). Drugs for toxoplasmosis – Spiramycin. London: The
Royal Pharmaceutical Society of Great Britain; 2009.