ACASĂ (HTTP://ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://ROLII.

RO/CAUTARE) » 621/2016

621/2016
02-02-2016

Contestatie act administrativ fiscal

Tribunalul BUCURESTI

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2016:007.xxxxxx

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A – C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentință civilă nr. 621/2016
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.02.2016
Tribunalul constituit din:
P_________: L______ C_______ D___
GREFIER: G___ I______

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții

CABINET DE AVOCAT T________ G_______ și T________ G_______ , în contradictoriu cu
pârâta DIRECȚIA G_______ R________ A FINANȚELOR P______ BUCUREȘTI, având ca obiect
„contestație act administrativ fiscal”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.01.2016, concluziile fiind
consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, însă tribunalul, în temeiul dispozițiilor
art. 222 alin. 2 cu aplicare art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă,a amânat pronunțarea pentru
data de astăzi, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia C_________ Administrativ si
Fiscal la data de 6.05.2014, reclamanții Cabinet de Avocat T________ G_______ și
T________ G_______ au chemat in judecata pe pârâta Agenția Națională de A___________
F______ - Direcția G_______ a Finanțelor P______ București solicitând instantei anularea
deciziei nr. 711/31.10.2013 emisa de parata prin serviciul de SolutionareContestatii prin care
a fost solutionatacontestatia formulata impotrivadeciziie de impunere nr. 12/28.02.2011, in
urm a admiterii recursului si pronuntarii deciziei nr. 4145/14.10.2013 pron de Curtea de Apel
Bucuresti si s-a dispus anularea decizieI nr. 215/17.06.2011 si obligarea paratei la analizarea
pe fond a contestatiei; anularea in parte a raportului de inspectie fiscala incheiat la
28.02.2011 cu privire la impozitul pe venit si anularea deciziei de impunere nr. 12/28.02.2011.
In motivarea actiunii reclamantele ca raportul de inspectie fiscala contestat a fost intocmit
in urma reanalizarii se catre Serviciul de inspectie fiscala persoane fizice-AFP Sect. 3 care a
constatat ca in urma reanalizariisituatiei fiscale s-a admis deducerea TVA adaugata la suma
de 6.903 lei compusa din : pentru anul 2007: 6129 lei pentru achizitionarea autoturismului
marca Dacia L____, accesorii, nr. de inmatriculare si revizie Dacia L____; pentru anul 2008:
443 lei pentru revizie Dacia L____ si pentru anul 2009:331 lei pentru revizie Dacia L____.
Initial, Dacia L____ a fost considerata cheltuiala deductibila, conform raportului de
inspectie fiscala din 28.02.2011, pentru ca ulterior, urmare a admiterii contestatiei si
reanalizariisituatiei fiscale sa se considere ca achizitionarea Daciei L____ este cheltuiala
deductibila, fiind cumparat in interesul desfasurariactivitatii. Se invoca astfel autoritatea de
lucru judeat cu privire la faptul ca in mod definitiv inspectorii fiscali au considerat ca Dacia
L____ este cheltuiala deductibila.
Pe fondul cauzei se mentioneaza ca prin deciiza de impunere nr. 12/28.02.2011 s-a stabilit ca
pe anul 2007 datoreaza: 2.094 lei diferenta impozit; 1.164 lei majorari; 223 lei dobanda si 314
lei penalitati; pentru anul 2008 datoreaza 2644 lei diferenta impozit; 389 lei majorari ; 281 lei
dobanzi si 397 lei penaLitati, iar pentru anul 2009 datoreaza 3.548 lei diferentaimpozit.
Controlul s-a efectuat pe contabilitatea Cabinetului de avocat, conform raportului de
inspectie fiscala nr. xxxxxxx/28.02.2011, oczie cu care s-a constatat ca acest cabinet nu
poate avea 2 masini, astfel ca au scos-o pe ultima , Dacia logan ca fiind considerata
cheltuiala nedeductibila, calculand impozit pe venit si TVA conform art. 145 al. 2 lit. a din L.
571/2003.Pentru acest motiv s-au emis 2 decizii, una privind TVA si un aprivindimpizitul pe
venit.
Se arata ca acest cabinet de avocatura a avut venituri in valoare de 166.719 in anul 2007;
258.216 lei in anul 2008 si 184.453 lei in anul 2009, iar pentru exercitarea activitatiiavocatiale
a achizitionat doua autoturisme, Toyota Auris in aprilie 2007 si o Dacia L____ in octombrie
2007, unul cu leasing, celalatcash.La momentul controlului detinea un singur autoturism in
proprietate, Dacia L____, celalat fiind in sistem leasing. Se indica imprejurarea ca la
momentul controlului exista incheiat un contract de colaborare cu avocat colaborator S___
A______ M_______, pe o durata de 2 ani din 28.01.2009 pana la 28.01.2011, incetat cu preaviz
la 13.10.2010. Motivul achizitionarii a doua autoturisme este acela ca era util si necesar
desfasurariiactivitatii cabinetului, dovada fiind veniturile mari evidentiate in raportul de
inspetcie fiscala, iar avocatul stagiar desfasura activitate in acest cabinet. Pentru masina
Dacia L____ achizitionata s-a achitat impozitul si toate taxele aferente iar in Codul Fiscal
nu exista prevedere care sa interzicaachizitionarea celui de al doilea autoturism. Este
gresita interpretarea ca s-ar fi achizitonat acest autoturism in interes persoanal, in
conditiile in care nu a fost instiintata ca nu ar avea voie.Pentru anul 2007 s-a mentionat ca
inspectorii ficali au considerat ca find nedeductibile cheltuielile privind masina Dacia
L____ si cele privind ochelarii de vedere, ci, cu masina si se deplasa in interesul
desfasurariiactivitatii cabinetului prin toata tara, iar ochelarii sunt achizitionati pentru
protectia vederii, pe perioada in care utilizeaza calculatorul, studiul legislativ, redactare
acte, activitatifacute in ineresulpracticarii meseriei. Ori, nici o dispozitie legala nu interzice
deducerea cheltuielilor privind achitionarea ochelarilor de vedere.Pentru anul 2008
inspetorii fiscali au stabilit ca nu sunt cheltuieli deductibile CASCO, revizie, impozit,
amotizare pentru Dacia L____, asigurare privata de sanatate, art. 48 din
C.Fiscalstabilesteconditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente
veniturilor pentru a fi deduse.Cu privire la asigurarea privata de sanatate, acesata este
abuziv scoasa in cond. art. 48 al. 5 lit. h din C.Fscal, caci textul stabileste ca ,,prima de
asigurare voluntara de sanatate conform legii in limita echivalentului in lei a 250 Euro anual
pentru o persoana” este cheltuiala deductibila, ori, asigurarea privata de sanatate nu a
depasit 250 Euro, iar organele fiscale au apreciat ca nu apartine salariatului, considerand-
ooptionala, gresita apreciere, deoarece avocatul lucreaza in interesul cabinetului de
avcatura.Pentru anul 2009 inspetorii fiscali au considerat ca nefiind deductibile cheltuielile
efectuate de Dacia L____, geanta , articole marochinarie, in conditiile in care art. 46 al. 3 din
C.Fiscalstabileste ce sunt veniturile din profesiile liberale, respetiv si cele obtinute din
desfasurarea profesiei de avocat.Sesustine ca au fost achizitionate doua genti si doua
serviete iar aceste aspecte nu s-au avut in vedere.
In drept, s-au invocat dispoz. C.Proc. fiscala si C.Fiscal.
In dovedire, s-au atasat la dosar inscrisuri, respectiv dec. 711/31.10.2013; raport de inspectie
fiscala, anexe, decizia nr. 217/17.06.2011; raport de inspectie fiscala xxxxxxx/28.02.2011.
La filele 66 – 145, parata a atasat actele contestate si documentatia aferenta.
Prin notele de sedinta atasate la fila 153 dosar parata Directia Generala Regionala a
Finantelor P______ a Municipiului Bucuresti a invocat exceptia lipsei calitatii procesual
pasive pe capetele de cerere privind anularea in parte a raportului de inspectie fiscala
incheiat la 28.01.2011 si asupra deciziei de impunere nr. 12/28.02.2011.
Tribunalul București s-a pronunțat asupra cauzei prin sentința civilă 7778/2014, care a fost
recurată de către Direcția G_______ R________ a Finanțelor P______ București, solicitând
admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotararii atacat a, respingerea
actiunii formulata ca neintemeiata si mentinerea actelor atacate ca fiind legale si
temeinice.
Curtea constata recursul intemeiat.
Instanta de fond a statuat atat in privinta legalitatii deciziei de solutionare ,cat si a
raportului de inspectie fiscala si deciziei de impunere ,insa cenzurarea raportului anterior
mentionat a avut loc fara participarea emitentului acestuia ,care ,totodata, a intocmit si
actul primar (decizia de impunere) ce a facut obiectul contestatiei administrative, c onform
art. 205 si urm. Cproc.fisc, procedeu pe care instanta de control judiciar il gaseste ca nelegal.
Art. 78 alin. 2 NCPC, cu denumirea marginala „I ntroducerea forțată în cauză, din oficiu, a
altor persoane”,prevede ca:
,,(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va
pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna
dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina
nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe
fond”.
De asemenea, potrivit art. 16 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,
intitulat „ Introducerea în cauză a altor subiecte de drept, ”I nstanța de contencios
administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate
pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor
subiecte de drept”.
Curtea constata ca tribunalul nu a in teles sa uzeze de mijlocele procedurale puse la
dispozitie de normele legale anterior citate, astfel ca acesta nu a stabilit si clarificat cadrul
procesual pasiv in raport de obiectul cererii deduse judecatii, dar si de motivele de fapt si de
drept care au fundamentat aceasta cerere.
Dispozitiile alin. 2 al art. 78 NCPC reprezinta norma generala prin care se reitereaza practic
reglementarea speciala din materia contenciosului administrativ reprezentata de art. 16 1
din Legea nr. 554/2004, astfel că instanta era datoare sa puna în discu ț ia p ă r ț ilor
necesitatea introducerii în cauză, în calitate de pârât, a emitentului raportului de inspectie
si a deciziei de impunere prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei debitul.
Pentru analizarea cadrului procesual pasiv ,în raport de obiectul actiunii deduse judecatii,în
scopul respectării principiului dreptului la apărare si al contradictorialității, Curtea, în
temeiul art. 498 alin. 2 C.proc.civ rap. la art. 488 pct. 5 C.proc.civ, a admis recursul și a casat
sentinta recurata, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, aceasta urmând a
proceda în conformitate cu cele retinute anterior.
Celelalte motive de recurs invocate nu au mai fost analizate în raport de solutia casarii cu tri
mitere spre rejudecare, avand în vedere ca se impune cu prioritate stabilirea cadrului
procesual pasiv.
Cauza a fost înregistrat, din nou, pe rolul Tribunalul București în data de 21.06.2015, sub nr.
XXXXXXXXXXXXX
Tribunalul, față de dispozițiile art. 16 1 din Legea 554/2004, art. 78 alin. 2 C .p.c. și cele
statuate in considerentele deciziei de casare, obligatorii față de limitele rejudecării, pune în
discuția reclamanților introducerea în cauză a Agenției Naționale de A___________
F______ – Serviciu de Inspecție F______, la termenul procesului din data de 24.11.2015.
A dispus i ntroducerea în cauză, în calitate de pârâtă, Agenția Națională de A___________
F______ – Administrația Finanțelor P______ Sector 3 București – Serviciul de Inspecție
F______ Persoane Fizice.
La data de 10.12.2015 au fost depuse insscrisuri de reclamante.
Tribunalul, în temeiul art. 255 și art. 258 Cod de procedura civila , a încuviințat părților proba
cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei ca fiind admisibile potrivit legii, putând duce la
soluționarea procesului, probele fiind deja administrate în conformitate cu art. 260 din
același cod.
Direcția G_______ R________ a Finanțelor P______ București a invocat exceptia lipsei
calitatii procesuale pasive a sa pentru petitele de cerere pr ivind anularea raportului de
inspecție f______ încheiat la data de 28.02.2011 si Decizia de impunere nr. 12/28.02.2011.
Intrucat actele nu au fost emise de aceasta, ci de Administrația Finanțelor P______ Sector 3
București, DGRFP Bucuresti nu are calitate prcesuala pasiva in cauza pentru aceste petite,
exceptia fiind intemeiata.
Insa, in calitatea sa de organ de solutionare al contestatiei, DGRFP Bucuresti va ramane in
cadrul procesual fixat ce se apreciaza in raport cu toate petitele deduse judecatii.
A nalizând actele și lucrările dosarului, pe fond, tribunalul reține următoarele:
Prin contestatia dedusa judecatii conform procedurii prevazute de OG 92/2003 privind Codul
de procedura fiscala, reclamanta a investit tribunalul cu cenzurarea deciziei nr. 71 1/2013
emisa de DGFP Bucuresti , a raportului de inspectie fiscala din 28.02.2011 si a deciziei de
impunere nr. 12/2011 ambele emise de Administratia Finantelor P______ Sector 3.
In istoric , se vor retine cele constatate de tribunal in primul ciclu procesual de
judecata, ce sunt impartasite si de aceasta instanta , astfel:
Din cuprinsul deciziei de impunere nr. 12/28.02.2011 s-a stabilit in sarcina contribuabilului
,,Cabinet de Avocat T________ G_______ “ obliga ț ii fiscale in cuantum total de 11.054 lei,
din care 8.286 lei reprezintă diferen ț a impozit pe venit anual stabilita suplimentar si 2.768
lei reprezintă penalită ț i si majorări de întârziere aferente. Aceste obliga ț ii s-au stabilit in
urma unui control într eprins de inspectorii AFP sector 3, perioada verificata fiind
1.01.xxxxxxxxxxxxx09, pentru impozit pe venit din activită ț i independente, constatări
consemnate in raportul de inspec ț ie fiscala nr. xxxxxxx/28.02.2011.
Pentru anul 2007, diferen ț a de impozit pe venitul anual s-a calculat la suma de 2.094 lei si
1.701 lei; pe anul 2008, diferen ț a de impozit pe venitul net s-a calculat la suma de 2.644 lei
si 1.067 lei si pe anul 2009, diferen ț a de impozit pe venitul net calculate in plus a fost de
3.548 lei.
Reclamanta a formulat contesta ț ie solu ț ionata de organul fiscal ANAF- Direc ț ia Gen.
Regionala a Finan ț elor P______ B_____ ș ti prin decizia nr. 215/17.06.2011 prin respingerea
acesteia, ca fiind introdusa de o persoana fără calitate procesual pasiva.
A depus contesta ț ie solu ț ionat de Trib. B_____ ș ti - Sec ț ia C_________ Administrativ si
Fiscal prin sentința civila nr. 5069/11/12.2012 prin respingerea contesta ț iei, ca
neîntemeiata.
Prin Decizia civila nr. 4145/14.10.2013 pronun ț ata de Curtea de Apel B ucure ș ti Sec ț ia
C_________ Administrativ si Fiscal s-a admis recursul, s-a modificat sentin ț a civila
recurata si pe fond, s-a admis in parte cererea, s-a anulat decizia nr. 215/17.06.2011 de solu ț
ionare a contesta ț iei si a obligat parata sa solu ț ioneze pe fond contesta ț ia formulata
împotriva deciziei de impunere nr. 12/28.02.2012.
A considerat instan ț a de recurs ca solu ț ia pronun ț ata de către organul fiscal este
excesiva si formalista, in condi ț iile in care acesta nu a analizat pe fond contesta ț ia, iar pr
in raportul de inspec ț ie fiscala au fost stabilite cheltuieli nedeductibile in suma de
5.040.,59 lei pentru anul 2007, in suma de 16.522 ,33 lei pentru anul 2008 si 22.179,58 lei
pentru anul 2009, cheltuieli cu privire la care se susține ca nu sunt efectua te in interesul
cabinetului de avocatura ,,T________ G_______”, in condi ț iile in care titularul cabinetului
este însă ș i persoana fizica T________ G_______.
Organul fiscal a emis o noua decizie de solu ț ionare a contesta ț iei, ce formează obiectul
prezentul ui dosar, având nr. 711/31.10.2013, potrivit cu care a fost respinsa, ca neîntemeiata
contesta ț ia formulata.
S-a apreciat ca potrivit constatărilor din raportul de inspec ț ie fiscala nr.
xxxxxxx/28.02.2011, pentru anul 2007 organele fiscale au apreciat ca fiind nedeductibile,
cheltuielile in suma de 4.539,59 lei reprezentând contravaloare cheltuieli legate de Dacia
L____,: taxa înscriere auto, accesorii+ nr. de înmatriculare Dacia L____, Casco Dacia L____,
revizie Dacia L____, RCA Dacia L____, taxa prima înmatriculare si amortizare Dacia L____,
pe motiv ca aceste cheltuieli nu concura la realizarea venitului, fiind achizi ț ionata in scop
personal, având in vedere ca la momentul achizi ț iei auto Dacia L____, mai exista in
patrimoniul afacerii si auto Toyota, iar in plus cabinetul nu mai are salaria ț i, colaboratori.
Suma de 447 lei reprezentând contravaloare ochelari de vedere s-a apreciat ca fiind o
cheltuiala care nu concura la realizarea venitului, fiind efectuata in interes personal.
Pentru anul 2008, organele fiscale au apreciat ca fiind nedeductibile, cheltuielile in suma de
10.531,8 lei reprezentând contravaloare CASCO Dacia L____, revizie Dacia L____, impozit
auto Dacia L____ si amortizare Dacia L____ s-a apreciat a fi nedeductibila caci nu concura
la realizarea venitului, fiind achizi ț ionata in interes personal, caci la data achizi ț iei mai
exista in patrimoniul afacerii si auto Toyota, iar in plus cabinetul nu mai are salaria ț i,
colaboratori.
Suma de 683,49 lei reprezentând asigurarea private de sănătate s-a considerat ca fiind o chel
tuiala care nu concura la realizarea venitului, fiind efectuata in interes personal.
Pentru anul 2009, organele fiscale au apreciat ca fiind nedeductibile, cheltuielile in suma de
suma de 546,13 lei reprezentând contravaloare geanta si articole marochinăr ie -
considerându-se o cheltuiala nedeductibila care nu concura la realizarea venitului, fiind
efectuata in interes personal.
Suma de 18.478,82 lei reprezentând contravaloare cheltuieli legate de Dacia L____, respectiv
dobânda credit in vederea achizi ț io n ă rii acestui autoturism, revizie Dacia L____, RCA
Dacia L____, Impozit Auto Dacia L____, amortizare Dacia L____, s-a considerat ca fiind
nedeductibila, întrucât la momentul achizi ț iei acestui autoturism mai exista in
patrimoniul afacerii si auto Toyota A uris, iar in plus cabinetul nu mai are salariata,
colaboratori.
In drept s-a considerat ca sunt incidente prev. art. 48 al. 1 din C.fiscal mentineaza conditiile
generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile pentru a fi deduse, iar una dintre
conditii stipuleaza ca trebuie sa fie effectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul
realizarii venitului si jutsificate prin documente.Se mai arata in unele cheltuieli sunt
deductibile limitat, cum sunt – lit. h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform
legii, in limita echivalentului de 250 Euro anual pentru o persoana, si i)- cheltuielile
effectuate pentru activitatea independenta, cat si in scop personal al contribuabilului saua
sociatilor ce sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii
independente.Pct. 7 lit. a din acelasi articol stabileste ca nu sunt cheltuieli dedutibile
sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei.
In ce priveste cheltuielile reprezentand contravaloarea cheltuielilor legate de Dacia L____ ,
aferente anilor fiscali 2007-2009 s-a retinut ca in anul 2007, la 8.10.2007 Cabinetul de avocat
T________ G_______ a achizitionat autoturismul Dacia L____, desi avea achizitionat din
5.04.2007 auto Toyota Auris, iar reclamanta nu face dovada ca bunul pentru care nu s-a
acordat deducerea a fost destinat si folosit exclusive in interesul direct al activitatii
desfasurate.
Referitor la cheltuielile reprezentand contravaloarea ochelarilor d evedere achzitionati in
anul 2007 in suma de 447 lei, geanta si articole de marochinarie achizitionate in anul 2009
in suma totala de 546,13 lei s-a apreciat ca nu este dovedita ca scopula chizitiei priveste
realizarea venitului din activitatea de avocatira, fiind evident ca fiind effectuate in interesul
personal al contribuabilei, fiind ca vizeaza asigurarea unei stari fizice ca atare.
Referitor la cheltuielile privind prima de asigurare private de sanatate in cuantumde 683,49
lei- s-a retinut ca art. 48 pct. 4 lit. d din L. 571/2003 are in vedere ca acestea trebuie sa fie
effectuate pentru persoane care obtin venituri din salarii, conform cap. 3 din prezentul titlu,
cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acseteia, la
momentul platii d ecatre suportator.din text se intelege ca aceste cheltuieli urmeaza sa fie
justificate cu documnete, sa fie effectuate pentru prime de asigurare fe risc professional, boli
profesionale, risc professional si accidente d emunca, respective pentru persoane care obtin
venituri din salarii, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare.In
cosecinta, legiuitorul a prevazut deductibilitatea pentru contribuabil simanagajatii acseteia.,
ori, cheltuiala cu prim ade asigurare private de sanatate reprezinta o cheltuiala persoanala,
optionala si nu se poate aprecia ca fiind in interesul direct al activitatii cabinetului de
avocat, ci pentru contribuabila insasi.Se mentioneaza ca nu se sustine critica contestatoarei
asupra deductibilitatii limitate a cheltuielilor cu asigurarea in valoare de pana la 250 Euro,
conform art. 48 al. 5 lit. h, caci, contribuabila nu poate beneficia de deducerea din venitul
exercitarii profesiei libere a primelor de asigurare voluntara de sanatate decat daca
dovedeste ca asiguratul este persoana fizica autorizata care obtine veniturile, deducererea
fiind considerata si prevazuta ,,intuitu persoanae” acodata exclusive persoanei fizice
autorizate.
Ultimul aspect priveste aplicarea art. 119 si art. 120 din OG92/2003, referitor la apliarea
penalitatilor, a dobanzilor si a majorarilor de intarziere pentru neachitarea la termenul
scadent de catre debitor a obligatiilor de plata.Astfel, s-a apreciat ca suma de 2.768 lei
reprezentand accesorii este aferenta diferentelor de impozit pe venitul net anual pentru anii
2007 si 2008, individualizate prin decizia de impunere nr. 12/28.02.2011.
Decizia nr. 711/31.10.2013 este nelegal ă si netemeinică.
Organul fiscal a interpretat si aplicat gre ș it normele de drept aplicabile.
Organele fiscale au apreciat ca fiind nedeductibile, cheltuielile in suma de 4.539,59 lei
reprezentând contravaloare cheltuieli legate de Dacia L____,: taxa în scriere auto, accesorii+
nr. de înmatriculare Dacia L____, Casco Dacia L____, revizie Dacia L____, RCA Dacia L____,
taxa prima înmatriculare si amortizare Dacia L____, pe motiv ca aceste cheltuieli nu
concura la realizarea venitului, fiind achizi ț ionata i n scop personal, având in vedere ca la
momentul achizi ț iei auto Dacia L____, mai exista in patrimoniul afacerii si auto Toyota, iar
in plus cabinetul nu mai are salaria ț i, colaboratori.
Pentru exercitarea activită ț ii avoca ț iale a achizi ț ionat doua autoturi sme, Toyota Auris in
aprilie 2007 si o Dacia L____ in octombrie 2007, primul in sistem de leasing, celalalt, direct
in proprietate.
La momentul controlului, reclamanta de ț inea un singur autoturism in proprietate, Dacia
L____, celalalt (Toyota Auris) fiin d in derularea contractului de leasing.
Achizi ț ionarea unui autoturism poate contribui la îndeplinirea scopului activită ț ii, din
prisma art. 48 alin. 1 Cod fiscal, fiind o necesitate in deplasarea si sus ț inerea activită ț ii
avocatului care exercita efectiv profesia , cum a re ț inut si prima instanță de fond .
In continuare, aceasta arată că „ s-a omis împrejurarea ca, la momentul controlului exista
încheiat un contract de colaborare cu avocat colaborator S___ A______ M_______, pe o
durata de 2 ani din 28.01. 2009 pana la 28.01.2011, care a încetat cu preaviz la 13.10.2010.Acest
avocat colaborator putea întreprinde activită ț i in interesul cabinetului de avocatura, si deci
in scopul realizării veniturilor acestuia. Organul fiscal a respins o astfel de ipoteza in mod
gre ș it, formalist si subiectiv, fără a exista o baza legal in apreciere.
Rezulta a ș adar motivul achizi ț ion ă rii a doua autoturisme fiind util si necesar desfă ș
urării activită ț ii cabinetului, dovada fiind veniturile mari eviden ț iate in raportul de in spec
ț ie fiscala, iar avocatul stagiar desfă ș ura activitate in acest cabinet”.
In completare, instan ț a de față arată următoarele:
În acest context, speței îi sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. (1), pct. 4, art. 41 lit. a) și art.
46 alin.(1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul cărora:
“Art. 7 -(1) În înțelesul prezentului cod, cu excepția titlului VI, termenii și expresiile de mai
jos au următoarele semnificații: [...] 4. Activitate independentă - orice activitate desfășurată
cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă.”
Art. 41. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului
titlu, sunt următoarele: a) venituri din activități independente, definite conform art. 46 [....] “
Art.46 Definirea veniturilor din activități independente
(1) Veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din
profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod
individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.
Privind exercitarea activității independente, sunt aplicabile prevederile pct. 19 din H.G.
44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările și completările ulterioare, unde se prevede:
“Exercitarea unei activități independente presupune desfășurarea acesteia în mod obișnuit,
pe cont propriu și urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent
existența unei activități independente sunt: libera alegere a desfășurării a ctivității, a
programului de lucru și a locului de desfășurare a activității; riscul pe care și-l asumă
întreprinzătorul, activitatea se desfășoară pentru mai mulți clienți; activitatea se poate
desfășura nu numai direct, ci și cu personalul angajat de întreprinzător în condițiile legii.”
Având în vedere prevederile legale mai sus menționate, se reține că persoanele fizice care
realizează venituri din activități independente în vederea desfășurării de activități în scopul
obținerii de venit, se supun impozitului pe veniturile din din activități independente , a
căror exercitare presupune desfășurarea acestora în mod obișnuit pe cont propriu și
urmărind un scop lucrativ.
Față de cele prezentate mai sus , se reține că petentei îi sunt aplicabile prevederile art. 48
din “Impozitul pe venit “ - Titlul III din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare.
Regula g_______ este că valoarea cheltuielilor auto ș i TVA-ul aferent sunt deductibile 100%
dacă vehiculele sunt folosite exclusiv în scopul activită ț ii economice.
Din punct de vedere al impozitului pe profit ș i al impozitului pe venit, contravaloarea
transportului de la domiciliu la locul de muncă reprezintă cheltuială deductibila.
Conform art. 65 din Codul de procedură f______: “(1) Contribuabilul are sarcina de a dovedi
actele și faptele care au stat la baza declarațiilor sale și a oricăror cereri adresate organului
fiscal.”
Conform art. 48 din Codul fiscal, conditiile generale pe care trebuie să le îndeplinească
cheltuielile aferente veniturilor, pentru a fi deduse, trebuie să fie efectuate în cadrul
activitătii desfășurate în scopul realizării de venituri și să fie cuprinse în cheltuielile
exercitiului financiar al anului.
Art. 48 din Legea nr.571/22.12.2003 privind Codul fiscal, cu denumirea marginală „Reguli
generale de stabilire a venitului net anual din activităti independente, determinat pe baza
contabilitătii în partidă simplă”, stabilește că: „(1) Venitul net din activităti independente se
determină ca diferentă între venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu exceptia
prevederilor art. 49 și 50. [….](4) Conditiile generale pe care trebuie să le îndeplinească
cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) să fie efectuate în cadrul
activitătilor desfășurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; b) să fie
cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; [….] (5)
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: i) cheltuielile efectuate pentru activitatea
independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile
numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activitătii independente; (7) Nu sunt
cheltuieli deductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal
sau al familiei sale; [….] f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalitătile de întârziere și
penalitătile datorate autoritătilor române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât
cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale”.
Potrivit pct. 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, ,,din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente
venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu
respectarea prevederilor art. 48 alin. 4 ­7 din Codul fiscal.
“37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente
realizarii venitului, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu
respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal. Conditiile generale pe care
trebuie sa le îndeplineasca cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt: a)
sa fie efectuate în interesul direct al activitatii; b) sa corespunda unor cheltuieli efective si
sa fie justificate cu documente; c) sa fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al
anului în cursul caruia au fost platite.”
Inspectia a omis a avea în vedere că nu a avut calitatea de avocat salarizat în cadrul unui
cabinet, așa încât costurile să cadă în sarcina angajatorului, ci pe aceea de colaborator, în
baza contactului încheiat.
Respectivele cheltuieli au fost efectuate în interesul direct al activitătii. In raport de această
constatare, se poate observa și de modul în care aceste valori au influentat veniturilor nete
anuale ale cabinetului.
Totodată, retinând ca veridic faptul că onorariile avocatului colaborator constituie venituri
obtinute din exercitarea activitătii independente de avocat, văzând și aceste ultime
dispozitii legale, instanta recunoaște faptul că realizarea acestor venituri implică din partea
avocatului colaborator efectuarea unor cheltuieli necesare îndeplinirii sarcinilor la care s ­a
obligat prin conventia de colaborare, ori, potrivit contractului de colaborare, avocatul
colaborator s ­a obligat să servească interesele clientelei, încredintate de către cabinetul
beneficiar.
În acest context, cheltuielile efectuate de către avocatul colaborator, pentru desfășurarea
activitătii încredintate, sunt cheltuieli proprii și, dacă acestea îndeplinesc și celelalte
conditii prevăzute de lege, se deduc din veniturile obtinute.
Acela ș i ra ț ionament este avut in vedere si pentru deductibilitatea cheltuielilor aferente
autoturismului Dacia L____ si pentru anul fiscal 2008 reprezentând contravaloare CASCO
Dacia L____, revizie Dacia L____, impozit auto Dacia L____ si amortizare Dacia L____.
Contestatara sustine ca este neintemeiata si neacordarea dreptului de deducere a
cheltuielilor efectuate cu ochelarii de vedere achizitionati in anul 2007, intrucat au fost
achizitionati pentru protectia vederii pe perioada in care lucreaza la calculator.
Prima instanță de fond retine că o astfel de cheltuiala , al carui cuantum este redus nu poate
fi privita doar din prisma unui interes personal, atata vreme cat organul fiscal nu a aratat ca
nu ar fi justificata cu documente sau ar fi lipsita de utilitate/necesitate.
Instan ț a de față arată și că este lipsit de relevantă în aprecierea împrejurării că această
cheltuială este efectuată în scopul realizării activitătii de avocat, de vreme ce are legătură
nemijlocită cu această activitate.
Este adevarat ca astfel de cheltuieli pot viza si persoana fizica, cum apreciaza si
interpreteaza organul fiscal, dar asta nu inseamna ca, de plano , ele pot fi excluse din planul
vietii profesionale.
Instanta mai retine ca acestea corespunde necesitatii cabinetului de avocatura de a asigura
un confort activitatii de studiu, documentare, redactare, efort intelectual si de vedere,
destinat clientilor, cheltuiala fiind in interesul direct al activitatii desfasurate.
Referitor la cheltuiala privind prima de asigurare privata de sanatate s -a considerat ca fiind
o cheltuiala care nu concura la realizarea venitului, fiind efectuata in interes personal, deci
nu poate fi dedusa.
Cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli
profesionale efectuate potrivit Legii 346/2002, cheltuielile cu primele de asigurare pentru
riscuri profesionale si cu primele de asigurare aferenta contractelor de asigurare civila
profesionala pentru administratori/directori sunt cheltuieli deductibile fiscal la calculul
impozitului pe profit conform prevederilor art. 21, alin. (2), lit. c) din Codul fiscal.
Primele de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie si primele de asigurare
aferente contractelor de asigurare civila profesionala nu sunt considerate avantaje si nu
________________ calcul a impozitului pe venitul din salarii (potrivit pgf. 70, lit. h) si pgf. 77
din Normele metodologice la art. 55 din Codul fiscal).
Cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate (efectuate de angajator
potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare), in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro (la
cursul de schimb L__/EUR comunicat de BNR la data inregistrarii cheltuielilor) intr-un an
fiscal, pentru fiecare participant sunt cheltuieli deductibile fiscal la calculul impozitului pe
profit conform prevederilor art. 21, alin. (3), lit. k) din Codul fiscal.
Având în vedere natura lor, instan ț a constată că, în realitate, au fost contestate motivat.
 ț
Pentru anul 2009, organele fiscale au apreciat ca fiind nedeductibile, cheltuielile in suma de
suma de 546,13 lei reprezentând contravaloare geanta si articole marochinărie - 2 serviete
considerându-se o cheltuiala nedeductibila care nu concura la realizarea venitului, fiind
efectuata in interes personal.
Cheltuiala aferenta acestor bunuri este deductibila in masura in care acestea sunt destinate
exercitării activității independente.
Argumente contrare vadit temeinice nu au fost aduse de organul fiscal.
Instanta de față prezumă rezonabil că aceste bunuri au servit activitătii profesionale.
Prezumțiile sunt consecințele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un fapt
necunoscu t. Prezumțiile sunt probe indirecte, reprezentând concluziile trase de lege sau
judecata.
În acest sens este de remarcat că si în jurisprudența Curții se reține în mod constant că
prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Prezumțiile de fapt și de drept sunt
comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile
sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama
de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28).
Presupunerea se trage de instan ț a de la un fapt concret, exercitarea activității
independente.
Abordarea autorităților fiscale acordă prioritate unor elemente de formă, se îndepărtează de
la scopul legii și contravine principiilor generale de conduită în 19 administrarea creanțelor
fiscale, prevăzute în art. 6 și 12 din Codul de procedură f______, care impun aprecierea
relevanței stărilor de fapt fiscale în ansamblul lor și adoptarea cu bună credință a unei
soluții legale adecvate, care să nu depășească ceea ce este necesar și rezonabil pentru
atingerea obiectivului de a preveni și înlătura prejudicierea bugetului public.
În acest context Înalta Curte reține că neluarea în considerare a tuturor probelor
administrate în faza judiciară, potrivit art. 167 și următoarele Cod procedură civilă ar lipsi de
conținut și efectivitate contenciosul actelor administrative – fiscale, reglementat de art. 218
alin. (2) Cod procedură f______ prin trimiterea la Legea nr. 554/2004.
Aplicarea art. 119 si art. 120 din OG92/2003, referitor la aplicarea penalită ț ilor, a dobânzilor
si a majorărilor de întârziere pentru neachitarea la termenul scadent de către debitor a
obliga ț iilor de plata, in lipsa aprecierii unei obliga ț iei fiscale principale nu rezulta ca ar fi
legală aplicarea acestora.
Argumentele acestei aprecieri sunt date de faptul că acestea reprezintă măsură accesorie
în raport cu debitul și ca urmare, urmează soarta acestuia.
Acțiunea formulată de către reclamanții este intemeiată și va fi admisă.
Se va d ispune anularea Deciziei nr. 711/31.10.2013 emisă de D.G.R.F.P. București in
soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr.
12/28.02.2011, anularea Deciziei de impunere nr. 12/28.02.2011, anularea, în parte, a raportului
de inspecție f______ încheiat la data de 28.02.2011 de către Agenția Națională de
A___________ F______ – Administrația Finanțelor P______ Sector 3 București – Serviciul
de Inspecție F______ Persoane Fizice, privind impozitul pe venit.
Va obliga pârâta D.G.R.F.P.B. la plata a 150 lei, cheltuielilor de judecată - taxă judiciară de
timbru, văzand dispozitiile art. 453 C. proc.civ. și dovezile de plată din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția

G_______ R________ a Finanțelor P______ București,.
Admite acțiunea formulată de către reclamanții CABINET DE AVOCAT T________ G_______,
cu s_____ procesual a___ în sector 3, București, ____________________, nr. 39,
_____________, _____________ și T________ G_______, cu domiciliul însector 3, București,
______________________. 11B, _______________, _____________ , în contradictoriu cu
pârâta DIRECȚIA G_______ R________ A FINANȚELOR P______ BUCUREȘTI , cu s_____ în
sector 2, București, ______________________________>
Dispune anularea Deciziei nr. 711/31.10.2013 emisă de D.G.R.F.P. București in soluționarea
contestației formulate de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr. 12/28.02.2011.
Dispune anularea Deciziei de impunere nr. 12/28.02.2011.
Dispune anularea, în parte, a raportului de inspecție f______ încheiat la data de 28.02.2011
de către Agenția Națională de A___________ F______ – Administrația Finanțelor P______
Sector 3 București – Serviciul de Inspecție F______ Persoane Fizice, privind impozitul pe
venit.
Obligă pârâta D.G.R.F.P.B. la plata a 150 lei, cheltuielilor de judecată - taxă judiciară de
timbru.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul București
- Secția a II – a C_________ Administrativ si Fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 februarie 2016.

P_________, GREFIER,
L______ C_______ D___ G___ I______

Red. L.C.D./Tehnored. M.M.

5 exp./24.06.2016
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania (http://www.wolterskluwer.ro/) pentru Fundatia RoLII (http://www.rolii.ro/).
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro (http://www.rolii.ro/)