Sunteți pe pagina 1din 14

Programul masteral Politici și strategii ale formării competențelor pentru cariera didactică

Referat întocmit pentru disciplina

Sisteme europene de formare a profesorilor

Masterand:

Bianca Mariana DUȚU

Arad
2024
CUPRINS
A fi profesor în Germania – cadru didactic sau funcționar public................3
Studiile necesare........................................................................................3
Carierea didactică, după studii: stagiu și oportunități bune de angajare....4
Diferențele majore față de sistemul românesc - accesul la profesie si
sistemul de salarizare.................................................................................4
Accesul la profesia de cadru didactic în Germania.................................4
Despre anagjarea în sistem, fără calificare.............................................4
Grila salarială..........................................................................................5
În loc de titularizarea românească- cele doua Referendariat.........................9
Problema adevăraților profesioniști în educație, numai în România?.........11
Bibliografie..................................................................................................13
A fi profesor în Germania – cadru didactic sau funcționar public

Studiile necesare
Pentru a lucra ca profesor, este necesară absolvirea unei facultăți care să
ofere

o diplomă de predare cu două materii la o universitate. Cursul de formare a


profesorilor constă dintr-o diplomă de licență și un master. În timp ce unele landuri
permit susșinerea în continuare a examenul de stat, altele solicită în mod obligatoriu un
stagiu adecvat la o școală Alte state federale, cum ar fi Renania de Nord-Westfalia,
necesită în schimb un stagiu de aptitudini și orientare de 25 de zile în timpul perioadei
de studiu. După absolvirea facultății, majoritatea viitorilor profesori își formează
aptitudinea practică într-un stagiu de 18 luni. După absolvirea examenului care atestă
acest stagiu, ei pot începe să preda ca profesor.

Ultimii ani au adus o serie de schimbări:


Durata cursului de formare a profesorilor poate fi, în general, stabilită la cinci
ani.
În multe locuri, domeniul de studiu a fost deja schimbat în sistemul Licență-
Master. În timp ce diploma de licență cu cele șase semestre durează aproximativ trei ani,
trebuie luată în considerare o perioadă de doi ani pentru master și cele patru semestre
ale sale. În total, studenții care studiază pentru a deveni profesori sunt la universitate
timp de zece semestre. Nu contează dacă studentul alege cursul de formare a
profesorilor pentru liceu sau cursul de formare a profesorilor pentru școala primară -
durata este similară și depinde mai mult de combinația de materii și de succesul său
personal în studii. Gradul1 este fie de licență în educație, fie de licență în arte/științe,
în funcție de combinația de subiecte, precum și de master în educație.

Carierea didactică, după studii: stagiu și oportunități bune de angajare


Indiferent dacă este de licență și master sau primul examen de stat: după

universitate, stagiul îi așteaptă pe viitorii profesori. Acest lucru necesită încă doi ani de

timp. Oricine a promovat primul examen de stat trebuie să susțină a doua examen de stat

1
Nb- calificarea
după această fază, cunoscută și sub denumirea de „perioada de pregătire”. Aceasta

implică un examen oral și mostre de predare în timpul perioadei de stagiu.

Diferențele majore față de sistemul românesc- accesul la profesie si sistemul de


salarizare.
Accesul la profesia de cadru didactic în Germania se face, de obicei, întotdeauna

prin intermediul universității. Nu se fac diferențe aici în ceea ce privește gradul. Atât

diploma de licență-master, cât și examenele de stat reușite ale I și al II-lea deschid porți

cadrelor didactice din toată țara.

Această durată este utilă pentru a studia pentru a deveni profesor în Renania de

Nord-Westfalia și Co., deoarece perspectivele de angajare sunt comparativ bune. Există,

de asemenea, șansa de a deveni funcționar public în majoritatea statelor federale precum

Baden-Württemberg, Renania de Nord-Westfalia sau Bavaria.

Despre anagjarea în sistem, fără calificare

Dacă nu ai studiat pentru a deveni profesor, nu trebuie să renunți imediat la jobul


visat de profesor! O alternativă reală în vremuri de deficit de muncitori calificați, care
nu se termină în profesia de profesor, este pentru cei care schimbă cariera. Dacă nu
există destui profesori calificați într-un stat federal, multe școli își deschid porțile
persoanelor cu o diplomă diferită sau o calificare tehnică. Funcția publică este de
asemenea imaginabilă în acest caz!
Și chiar și fără diplomă, există șanse realiste de a deveni profesor. Oricine are o
diplomă de master și mai mulți ani de experiență profesională poate preda la o școală
profesională - cel puțin la discipline cu o lipsă acută de muncitori calificați, cum ar fi
fizica. Ca și în calea clasică de studiu, intrarea în predare are loc prin stagiu sau
perioada pregătitoare.

Grila salarială

Salariul depinde dacă ai fost angajat ca funcționar public și ce tip de școală ai.

De exemplu, profesorii angajați din școlile profesionale câștigă în jur de 2.900 de euro
net, în timp ce profesorii funcționari de liceu câștigă în jur de 3.150 de euro net. Statul

federal are și o altă influență asupra salariului final.

Deoarece în calitate de profesor fie ești funcționar public, fie îți primești salariul

în conformitate cu contractul colectiv de muncă din sectorul public, salariul tău crește

constant odată cu vârsta și experiența ta. În medie, începi cu 4.450 de euro brut pe lună

și ajungi la un nivel mai ridicat de experiență, inițial la fiecare 2 ani și ulterior la fiecare

3 ani. Dacă îți continui studiile sau devii director de școală, de exemplu, poți chiar să

treci într-un grup de salarii mai mari.

Figura nr. 1.1 Salarius debutant vs. salariu profesor cu vechime

Sursă: https://www.studycheck.de/berufe/lehrer
Figura nr. 1.2 Grila de salarizare in funcție de vechime

Sursă: https://www.studycheck.de/berufe/lehrer

Ca și în rutina zilnică, salariul de profesor depinde și de tipul de școală în care

lucrezi. În calitate de cadru didactic funcționar, vei fi plătit diferit conform tabelului de

salarii față de un profesor angajat, care este plătit conform contractului colectiv

respectiv din țară. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, pentru că profesorii angajați

trebuie să plătească contribuții la pensie, șomaj și asigurări de sănătate. Funcționarii

publici trebuie să plătească o contribuție pentru asigurările private de sănătate.

La o școală primară vă puteți aștepta la un salariu de pornire de 3.700 € brut pe

lună. Dacă predai la un liceu, costă deja 4.510 euro brut pe lună.

În unele landuri este posibil ca salariul negociat să fie mai mare, în fapt

salarizarea fiind o decizie a statului federal care hotărăște cât câștigă ca profesor. În

Hamburg, Hesse și Baden-Württemberg, salariul reglementat în contractul colectiv este

în medie mai mare decât în celelalte state federale.


Figura nr. 1.3. Cuantum salarii profesori pentru fiecare land

Sursă: https://www.studycheck.de/berufe/lehrer/gehalt
Un orar posibil al unui profesor2

Figura 1.6. Ilustrarea programului zilnic al unui porfesor

Sursă: https://www.studycheck.de/berufe/lehrer/gehalt

2
https://www.studycheck.de/berufe/lehrer
În loc de titularizarea românească- cele doua Referendariat
Durata cursului de formare a profesorilor este destul de clară. După doar

aproximativ cinci ani, studenții din Germania se pot numi profesori. Acest lucru se

aplică atât programului de licență-master, cât și examenului de stat.

Particularitatea studiului pentru profesori în Germania este că acesta constă,

asemeni formării medicilor ori avocaților, din două părți. Așa cum un medic a absolvit

rezidențiatul, așa și un profesor aici trebuie să absolve Referendariat-ul, care durează

circa doi ani, după care va da cel de al doilea examen de stat. Pe lângă asta, un profesor

care a absolvit un studiu pentru profesorat, predă două materii, combinațiile acestora

rămânând la alegerea fiecăruia. Așadar, cine se înscrie la facultatea de profesori, trebuie

automat să studieze două materii.

Referendariat-ul constă în practicarea meseriei la scară redusă și cu remunerație


redusă (un Referendar predă între 9 și 11 ore pe săptămână, un profesor 25,5) la un liceu
la care te repartizează ministerul educației din landul respectiv. Pe lângă orele
proprii, Referendar-ul are obligația de a asista la orele mentorilor aleși, profesorii din
școala respectivă, și de a pregăti și preda secvențe de ore la ambele materii (de regulă
cam două săptămâni, în urma cărora va avea loc un mic examen, un fel de inspecție, să
zicem). În plus, Referendar-ul absolvă seminarii specifice de didactică și metodologie
generală și pe cele aferente fiecărei materii. În total, un Referendar trebuie să prezinte
zece lectii, câte cinci pe fiecare materie, examinate de o comisie formată din profesorii
de seminar, mentorul din școală și directorii școlii. Din motive economice, landul a
redus între timp formarea profesională de la doi ani la un an și jumătate. Aceste
rezultate vor contribui la nota finală a Referendar-ului.3
La finalul Referendariat-ului are loc cel de al doilea examen de stat care constă
in examinarea la lecție pe fiecare materie de către o comisie de patru examinatori,
formată dintr-un director de liceu (nu al liceului în care s-a făcut Referendariat-ul), unul
din profesorii de seminar (rămâne la alegerea candidatului cine va fi acesta, fie că e cel
de seminar de pedagogie generală ori de metodică și didactică a uneia dintre materiile

3
Toma, Maria, Cum se face școală în Germania? Profesorii trebuie să treacă printr-un rezidențiat, iar
florile și cadourile sunt interzise, disponibil la adresa https://republica.ro/cum-se-face-scoala-in-
germania-profesorii-trebuie-sa-treaca-printr-un-rezidentiat-iar-florile-si-cadourile
predate), un alt profesor de la un seminar de formare din alt oraș, și un profesor care
predă una din materiile candidatului, la fel, care să nu provină nu din școala
candidatului. 4
În urma celor două examinări la oră, pe fiecare materie, are loc un colocviu de o
oră, în care candidatul este intervievat pe anumite teme de pedagogie și didactică
generală, cum ar fi educația interculturală ori globală (o temă care este foarte actuală în
contextul social actual din Germania) ori incluziunea, care presupune includerea
elevilor cu anumite dizabilități de ordin fizic și chiar psihic în școala normală de stat. De
asemenea, sunt abordate și discuții tipice fiecărei materii predate, să spunem relevanța
structurilor gramaticale ale limbilor străine în dezvoltarea cognitivă a elevului, ori
sustenabilitatea educației școlare în viața de adult a elevului.După ce candidatul,
Referandar-ul, a absolvit Referendariat-ul și cel de al doilea examen de stat, va putea
depune dosarul de candidatură la liceele la care ar dori să profeseze. Urmează apoi un
concurs, un interviu la care sunt chemați candidații de către conducerea liceului
respectiv, în urma căruia comisia liceului iși alege candidatul dorit pentru postul
respectiv. După ce toate acestea au avut loc, profesorul intră într-o perioadă de probă de
trei ani, abia după care va primi drepturile depline de profesor bugetar pe viață.

4
https://www.educheck.de/studium/gesellschaft-soziales/lehramt
Problema adevăraților profesioniști în educație, numai în România?
Pe fundalul crizei de personal din învăţământ, celebra prof. dr Dagmar Wolf Șef
Departament - Domeniul Tematic Educație de la Fundația Robert Boch cosideră că
Germania, naţiune a exportului şi a ştiinţei, a cărei principală materie primă este
educaţia cetăţenilor săi, primeşte cele mai slabe note. Germania nu este doar în pericol
de a rămâne corijentă, ci "este deja repetentă". Dar, adaugă experta, "şi unii dintre cei
care au rămas repetenţi au reuşit să aibă o carieră strălucită ulterior".
Am dedicat aceasta parte finală a prezentării punctelor cumune identificate între
sistemul de educașie și meseria de profesor din România și Germania
Surpinzător, și Germania se confruntă cu o criză a sistemului educațional.
Conforma datelor oficiale există o criză reală în ceea ce privește profesioniștii din
domeniul educațional: "În acest moment estimăm că nu sunt ocupate între 30.000 şi
40.000 de posturi de profesori. Miniştrii de resort din landurile federale consideră că
lipsesc 12.000 de profesori. Este o mare diferenţă în estimările noastre", spune Dagmar
Wolf, şefa departamentului pentru educaţie din cadrul Fundaţiei Robert Bosch, într-o
discuţie cu DW.5 Ingrijorarea este reală, preşedintele Asociaţiei Profesorilor din
Germania, Heinz-Peter Meidinger aprecia că ar fi vorba despre "cea mai mare criză de
profesori din ultimii 50 de ani".

Cu ce probleme se confruntă sistemul de formare profesională din Germania?6


1. 67% din respondenți consideră că principala vina o reprezintă lipsa personalului
cu calificare pedagogică. Cifrele se regăsesc în Barometrul Şcolar, publicat în
anul 2022 de Fundaţia Robert Bosch. Conform acestor informații, în zonele cu
probleme sociale, procentajul este chiar de 80%.
2. 22% din respondenți consideră că procesul de digitalizare este principala
problemelă din școlile nemțești;
3. 21 % din respondenți consideră că multă birocraţie îndepărtează profesioniștii de
acest domeniu;
4. 20% din respondenți consideră că volumul prea mare de muncă este principala
problemă;

5
Ralf, Boseri, Germania, Lipsă acută de dascăli, disponibil la adresa: https://www.dw.com/ro/germania-
%C5%9Fcoli-%C3%AEn-pericol-se-caut%C4%83-profesori/a-64544273
6
Date preluacrate în baza unui studiu național, folosid ca instrument chestionarul online
Reacția politicienilor
Dar cum ar putea deveni meseria de profesor mai atractivă? Heinz-Peter
Meidinger, Președinte al Asociației Profesorilor Germani, critică înspăimântătoarea
birocraţie: "Dacă profesorii sunt întrebaţi ce îşi doresc cel mai mult, răspunsul nu se
referă la majorarea salariului, ci la mai mult timp pentru activitatea lor de bază".
Colegele şi colegii lui primesc tot mai multe sarcini suplimentare. Acestea consieră că
în sarciba profesorilor vin o seride activităși conexe care sunt însă laborioase li consumă
multi timp ,,Trebuie realizate statistici, adunaţi bani pentru manuale, organizate tabere
cu copiii şi proiecte suplimentare. Pe de altă parte acesta atragea atenția că "Evident că
şi digitalizarea impune un volum mare de pregătiri suplimentare şi de sprijin, care
deseori lipseşte".
Reacția sindicatelor
Sindicatul Educaţie şi Ştiinţă (GEW) a prezentat rîncă din anul 2021
politicienilor
un "Plan în 15 puncte pentru combaterea deficitului de profesori". Şi sindicatele solicită
tăierea nodului gordian al birocraţiei: angajarea de personal administrativ şi specializat
în IT ar "uşura munca profesorilor în domenii adiacente". Mai sunt propuse majorări
salariale, calificarea personalului din alte domenii, o mai bună dotare a şcolilor,
suplimentrarea numărului de locuri pentru viitorii pedagogi în facultăţi şi renunţarea la
limitarea calificării în învăţământul superior.
Reacția cadrelor didactice
Asociaţia Profesorilor din Germania consideră că miniştrii de resort prezintă
criza
ceva mai trunchiat. În multe landuri, numărul de ore se calculează la început de an în
funcţie de numărul lipsă de profesori, astfel încât necesarul este acoperit doar pe hărtie,
potrivit unui raport citat de Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND). Uneori părinţii
sau alte persoane fără pregătire pedagogică sunt angajaţi pe post de ajutor dar apar în
statistici ca fiind profesori. Potrivit cifrelor prezentate de Conferinţa Ministerelor
Culturii din landurile federale, în 2021 lucrau în Germania aproximativ 833.000 de
profesori.
Bibliografie
I. Lucrări edite
II. Articole tip newspaper
1. Boseri, Ralf, Germania, Lipsă acută de dascăli
2. Toma, Maria, Cum se face școală în Germania? Profesorii trebuie să treacă
printr-un rezidențiat, iar florile și cadourile sunt interzise
3. Ce țări din Europa își plătesc cel mai bine profesorii
III. Reurse electronice
1. https://eurydice.eacea.ec.europa.eu/national-education-systems
2. https://republica.ro
3. https://www.dw.com
4. https://www.studycheck.de
5. https://www.educheck.de
6. https://www.wall-street.ro

S-ar putea să vă placă și