Modulul 2

Aplicarea noului Curriculum naţional pentru

învăţământul gimnazial. Disciplina de studiu
Limba și literatura română din perspectiva
didacticii specialităţii

Suport de curs
Tema 2.6. Dincolo de trunchiul comun: programa de
opțional

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” – CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-
2020

1
SINOPSIS
MODULUL 2 – Aplicarea noului Curriculum naţional pentru învăţământul
gimnazial. Disciplina de studiu Limba și literatura română din perspectiva
didacticii specialităţii

Tema 2.1. Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei de studiu Limba și
literatura română (maternă și din școlile și secțiile cu predare în limba maghiară)
2.1.1 Profilul de formare al elevului din perspectiva competențelor-cheie (profilul de formare al
absolventului învățământului gimnazial, construit pe baza descriptivului unui nivel intermediar de
deținere a competențelor-cheie)
2.1.2 Contribuţia disciplinei la formarea competențelor-cheie

Tema 2.2. O lectură conștientă și sistematică a noii programe școlare

2.2.1 Structura noilor programe – Corelarea cu programele din ciclul primar
2.2.2 Progresia competențelor: competențele generale și competențele specifice. Corelarea competențe
– activități de învățare
2.2.3 Lectura noilor programe – perspectivă contrastivă (programele anterioare vs. noile programe)

Tema 2.3. Proiectarea didactică, dincolo de formalism

2.3.1 Planificările calendaristice
2.3.2 Proiectarea unităților de învățare
2.3.3 Designul lecției

Tema 2.4. Abordări metodologice – în și dincolo de programa școlară

2.4.1. Adaptarea demersului didactic la competențele și la conținuturile vizate
2.4.1.1. Formarea competenței de comunicare orală
2.4.1.2. Formarea competenței de lectură
2.4.1.3. Formarea competenței interculturale
2.4.2. Aspecte ale abordării inovative

Tema 2.5. Evaluarea nivelului de performanță al competențelor specifice

2.5.1 Finalitățile evaluării. Forme de evaluare – între evaluarea tradițională și evaluarea modernă
2.5.2 Designul unui test. Validitatea testelor. Grile de evaluare
2.5.3. Evaluarea formativă ca formă de învățare

Tema 2.6. Dincolo de trunchiul comun: programa de opțional

2.6.1 Programa de trunchi comun vs. programa de opțional de tip disciplină nouă
2.6.2 Întrebări frecvente în elaborarea programei de opțional
2.6.3 Exemple de bună practică

Bibliografie

2
 Tema 2.6. Dincolo de trunchiul comun: programa de opțional

Pe parcursul acestei teme, atât prezentările teoretice, cât și aplicațiile vor avea în vedere
cele două programe școlare: Limba și literatura română pentru ciclul gimnazial (româna
maternă și româna pentru minoritatea maghiară). Și corelațiile cu programele școlare din ciclul
primar vor ține cont de existența celor două tipuri de programe școlare (româna maternă;
româna pentru minorități).

2.6.1 Programa de trunchi comun vs. programa de opțional de tip disciplină nouă
Tema aceasta se axează pe reactualizarea conceptelor referitoare la curriculum la decizia
școlii. Drept urmare, etapele avute în vedere sunt: prezentarea cadrului legislativ și curricular,
examinarea întrebărilor frecvente legate de elaborarea programei de opțional de tip disciplină nouă
și propunerea/ elaborarea de exemple de bună practică.
Apariția noilor planuri-cadru de învățământ pentru ciclul gimnazial constituie, pentru cadrele
didactice care predau disciplina Limba și literatura română, noi provocări profesionale. Scăderea
numărului de ore poate afecta nivelul predării la clasă, cel puțin în primii ani de aplicare a noului
curriculum din cauza necesității adaptării la noile cerințe. După cum se poate observa, cel mai des
folosit cuvânt în introducere este „nou”. Evident, ne aflăm în acea etapă în care trebuie să înțelegem
filosofia programelor școlare care au intrat în vigoare începând cu anul școlar 2017 – 2018, dar și
modul în care curriculumul la decizia școlii vine în întâmpinarea nevoilor elevilor.
Așadar, în Ordinul de ministru privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru
ciclul gimnazial, OMEN 3590/05.04.2016, sunt prevăzute pentru clasa a V-a de la 1 la 3 ore de
cursuri opționale, din care unul obligatoriu integrat la nivelul mai multor arii curriculare (criteriu
modificabil în funcție de precizările anuale ale MEN). De asemenea, în ordinul de ministru sunt
enumerate acele programe școlare pentru disciplinele opționale care reprezintă exemple de bună
practică pentru opțional integrat. Acestea sunt, în majoritatea lor, programe școlare disciplinare
dar care pentru anul școlar 2017 – 2018 pot fi considerate integrate. Drept urmare, trebuie să avem
în vedere faptul că din anul școlar 2018 – 2019 suntem puși în situația de a elabora astfel de
programe școlare.
Trebuie amintit și faptul că nu în toate cazurile pregătirea inițială a profesorilor se orientează
și asupra acestei problematici importante din activitatea didactică.
Privite prin prisma documentelor reglatoare, tipurile de opțional disciplină nouă sunt:
- Opţionalul la nivelul disciplinei
- Opţionalul la nivelul ariei curriculare
- Opţionalul la nivelul mai multor arii.
În ceea ce privește obținerea avizului de specialitate, trebuie luați în considerare următorii
pași, cf. OMEN nr. 3449/15.03.1999 privind regimul opționalelor și OMEN nr. 3593/ 18.06.2014
referitor la aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar –
planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare:
- Oferta de curriculum la decizia şcolii este avizată de Consiliul profesoral şi este ulterior
aprobată de către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ

3
 - Aprobarea se face în baza unei documentații care conține: programa cursului,
justificarea oportunității acestuia și fișa de opțiuni a elevilor care doresc să urmeze cursul.
- Fișa de avizare și programa sunt înaintate inspectoratelor școlare județene,
inspectorului de specialitate, pentru avizare.
- După obţinerea avizul ştiinţific din partea inspectoratului şcolar, are loc aprobarea
în Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ a programelor şcolare pentru
discipline/domenii de studiu opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ ce se vor
studia în anul şcolar următor. Aceasta devine baza legală de desfășurare a cursului, având
același statut ca orice programă școlară pentru celelalte discipline cuprinse în curriculum
școlar.
- În cazul în care o programă şcolară nu primeşte avizul ştiinţific din partea inspectoratului
şcolar, aceasta poate fi refăcută de către autor, pe baza recomandărilor primite din partea
inspectorului şcolar.
Programele de opțional aprobate de minister, care au număr de ordin de ministru, nu mai
au nevoie de avizul Inspectoratului Școlar Județean.

Activitate individuală, pe grupe și frontală

Controversa academică
Se prezintă cursanților moțiunea (Avem nevoie de opționale?) și se formează grupuri de câte 4, apoi se pune
o întrebare închisă (cu alegere duală, răspuns da/nu) în legătură cu subiectul prezentat. Cursanții dintr-un grup se
împart în două perechi astfel încât o pereche argumentează pro, iar cealaltă contra subiectului inițial. Cele două
perechi dintr-un grup realizează o scurtă dezbatere care se finalizează cu identificarea tuturor argumentelor grupului,
atât cele pro, cât și cele contra. Perechile inițiale se despart, fiecare membru al grupului formând o nouă pereche cu
un alt cursant dintr-un alt grup, dar care susține același lucru. Noile perechi dezbat argumentele descoperite la
început. Se revine la grupurile inițiale care dezbat problema, formulând, de data aceasta, concluziile finale.
Formatorul invită câte un reprezentant al fiecărui grup să prezinte frontal concluzia adoptată de grupul din care a
făcut parte.

Activitate online
Consultați Ordinului nr. 3.593 din 18 iunie 2014 Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului
școlar, precum și OMEN nr. 3449/15.03.1999 privind regimul opționalelor.

Activitate online
Tabelul T al argumentelor și contraargumentelor
Prezentați schematic analiza obiectivă a necesității formării inițiale în domeniul elaborării
curriculumului la decizia școlii. De asemenea, expuneți-vă reflecțiile personale în legătură cu această problemă.

4
 2.6.2 Întrebări frecvente în elaborarea programei de opțional
În urma analizei propunerilor de programe opționale, se pot identifica următoarele greșeli
frecvente:
- Nu se elaborează programa pentru o disciplină nouă, este o reașezare a programei în
vigoare fiind mai degrabă o extindere sau o aprofundare a acesteia;
- Relevanța argumentului este formală;
- Utilizarea vechiului model (obiective cadru și obiective de referință) sau vechiul
curriculum pentru clasele V-VII;
- Formularea greșită a competențelor generale și specifice (fiind formulate fie ca obiective
cadru sau de referință, fie identic cu cele din programa școlară în vigoare);
- Lipsa de corelație dintre competența generală și cele specifice;
- Lipsa de corelație dintre competențele specifice și conținuturi (după modelul programelor
în vigoare, care rămâne valabil pentru clasele VIII-XII, în anul școlar 2019 - 2020);
- Lipsa de corelație dintre competențele specifice și exemplele de activități de învățare
( pentru clasele V-VII);
- Numărul mare de competențe generale și specifice raportat la numărul de ore pe săptămână
(de regulă, pentru 1h/săptămână ar putea fi formulate două competențe generale, fiecare cu
câte două competențe specifice);
- Stabilirea conținuturilor este ezitantă (de regulă, sunt conținuturile din programă școlară
obligatorie ceea ce nu este permis sau sunt trecute la conținuturi opere literare);
- Programele de opțional la nivelul ariei curriculare sau cele integrate nu țin în formularea
competențelor generale/ competențelor specifice de necesitatea atingerii tuturor ariilor;
- Preluarea din programa școlară pentru disciplina din trunchiul comun a:
❑ Competențelor generale
❑ Competențelor specifice
❑ Conținuturilor
Având în vedere structura noilor programe școlare pentru ciclul gimnazial se recomandă
atenție la selectarea și formularea exemplelor de activități de învățare, precum și la corelarea lor
cu competențele specifice alese de autorul programei de opțional. De asemenea, am recomanda
realizarea unor programe opționale pentru doi ani de studiu (de exemplu, clasele a V-a și a VI-a,
respectiv clasele a VII-a și a VIII-a) pentru a se putea forma și dezvolta competențele generale
stabilite.

Activitate individuală și frontală (în cadrul Expunerii interactive)

Realizați o listă a întrebărilor referitoare la elaborarea programei de opțional.

Activitate pe grupe și frontală

Cactusul greșelilor
1. Analizați programele de opțional, identificând patru greșeli.
2. Identificați sursa erorilor în elaborarea CDȘ-urilor.
3. Propuneți soluții ameliorative pentru greșelile identificate.

5
Activitate practică online
Analizați următoarea programă de CDȘ (columna.crifst.ro/sites/columna.crifst.ro/ files/articole /columna_ 2016_
3_01. pdf) pentru a contura și la nivel practic realizarea unei comparații cu alte experiențe naționale.

Activitate teoretică online

Consultați https://mecc.gov.md/sites/default/files/repere_conceptuale_privind_ elaborarea_ curricumului_
la_disciplinele_optionale.pdf și http://prodidactica.md/curricula-optionale/ pentru realizarea unei comparații cu
alte experiențe naționale în formularea cadrului teoretic necesar elaborării programei de opțional.

2.6.3 Exemple de bună practică

Propunem, cu precauția de rigoare, un exemplu de stabilire a competențelor generale,
specifice (a corelării cu activități de învățare) și conținuturilor (pentru clasele V-VII). Prezentăm
numai o secvență care să vină în ajutorul celor care elaborează programe de opțional și nu
programa integrală pentru a nu influența în sens nedorit colegii. Acest exemplu prelucrează părți
ale modelului elaborat în cadrul unui proiect care a vizat restructurarea curriculumului național.
Competențe generale
1. Operaţionalizarea conceptelor prin folosirea metodelor şi a instrumentelor de analiză a
textului literar și nonliterar
2. Utilizarea eficace a instrumentelor de lucru cu textul implicate în procesul de învăţare pe
tot parcursul vieţii
1. Operaţionalizarea conceptelor prin folosirea metodelor şi a instrumentelor de analiză a
textului literar și nonliterar
Competențe specifice Exemple de activități de învățare
1.1 Utilizarea unor instrumente de înțelegere a unui - redactarea de texte narative, descriptive, dialogate etc.
text literar sau nonliterar - exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre modurile de
expunere;
- identificare a unor exemple cu valoare de prototip pentru
o noţiune
1.2 Folosirea capacităților de analiză critică pentru - formularea unor opinii şi puncte de vedere proprii
luarea de decizii pe bază de argumente și dovezi referitoare la modul de redactare şi de prezentare a
pertinente textelor etc.
- exerciţii de disociere de ierarhizare şi de reaşezare a
elementelor mesajului transmis în noi sisteme de
semnificaţie
Conținuturi:
- ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele discursurilor.
- ......................
Vom prezenta și un exemplu de competență atitudinală, deoarece acest tip de competență apare în
structura noilor programe înlocuind Valorile și atitudinile.
Competențe specifice Exemple de activități de învățare
1. Recunoaşterea unor stereotipii culturale şi reflecţia - identificarea stereotipurilor culturale în opere literare
asupra lor - explicarea modului în care stereotipurile culturale
influențează receptarea personajului de către cititor

6
 Sperăm că acest material aduce certitudini și răspunde întrebărilor pe care și le pun profesorii
care elaborează programe opționale la nivelul școlii.

Activitate pe grupe și frontală

Turul galeriei
1. Elaborați o secvență de programă de opțional în funcție de criteriile propuse de formator.
2. După vizitarea galeriei, centralizați observațiile primite.
3. Definitivați modelul propus,
4. În cadrul discuțiilor frontale, veți puncta dificultățile întâmpinate în această activitate.

Activitate teoretică online

Consultați site-ul http://programe.ise.ro (gimnaziu, curriculum la decizia școlii) în vederea selectării
exemplelor de bună practică atât secvențial, cât și integral.

Activitate practică online

Elaborați o secvență de opțional după criterii primite din partea formatorului.

7
Bibliografie

• ***, Cadrul european pentru studiul literaturii în învățământul secundar (LiFT-2 -

Literary Framework for Teachers)
• ***, Documentul de fundamentare a noului plan-cadru pentru gimnaziu (2016)
• ***, Formative Assessment – Improving Learning in Secondary Classrooms, OECD -
CERI, 2005
• ***, Ghidul profesorului de limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare
în limba maghiară, Editura Abel, Cluj-Napoca, 2017
• ***, Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu completările ulterioare
• ***, OECD/PISA – Programul internațional pentru evaluarea elevilor. Raportul Centrului
Național PISA. Ciclul de testare 2011-2012, București: Editura Tradiție, 2015
• ***, Portofoliul european al limbilor (The European Language Portfolio)
• ***, Programa pentru Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în
limba maghiară, clasele a V-a – a VIII-a, 2017, OMEN nr. 3393 / 28.02.2017
• ***, Programa pentru Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în
limba maghiară, clasele a V-a – a VIII-a, 2017, OMEN nr. 3393 / 28.02.2017
• ***, Programa pentru Limba și literatura română, clasele V-VIII, 2017, OMEN nr. 3393 /
28.02.2017
• ***, Recomandarea Parlamentului European vizând competențele-cheie (Key
Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework,
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 ii,
în Official Journal of the EU, 30 dec. 2006
• ***, Report to UNESCO of the International Commission on Education for the Twenty-
first Century, Paris, UNESCO Publishing, 1996
• ***, The future of education and skills. Education 2030, consultat în data de 25 noiembrie
2018,
http://www.oecd.org/education/2030/E2030%20Position%20Paper%20(05.04.2018).pdf
• ***, UNESCO Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural
Expressions, 2005, consultat în 10 decembrie 2018,
https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000225383
• ***, UNESCO guidelines on intercultural education, consultat în 10 decembrie 2018,
http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001478/147878e.pdf
• Accattoli, P., ELI Graded Readers Collections, Nascona, Editura ELI, 2017
• Blanchet, P., L'approche interculturelle en didactique du FLE, Bretagne, Service
Universitaire d’Enseignement à Distance Université Rennes, 2005, http://www.aidenligne-
francais-universite.auf.org/IMG/pdf_Blanchet_inter.pdf
• Blanchet, P.; Coste, D. (coord.), Regards critiques sur la notion d’„interculturalite”, Paris,
Editura L'Harmattan, 2009
• Bo Shan, „La communication interculturelle: ses fondements, les obstacles à son
développement”, în Communication et organisation [En ligne], nr.1/2012, consultat în 2
decembrie 2018, http://communicationorganisation.revues.org/2928
• Cucoș, C., Educație interculturală, curs pentru studenți, consultat în 25 noiembrie 2018,
www.constantincucos.ro/wp-content/uploads/2011/03/

8
• Cucoș, Constantin, Educația. Dimensiuni culturale și interculturale, Editura Polirom, Iași,
2000
• Demorgon, J., „Regards critiques sur la notion d’«interculturalité»”, în Identités
méditerranéennes et Francophonie, nr. 1/2010,
http://www.gerflint.fr/Base/MondeMed1/recension_demorgon2.pdf;
• Denis Lussier, Ph.D., co-ordonator, Guidelines for Assesing intercultural communication
competence (ICC), Council of Euorpe/European Centre for Modern Languages, iulie 2007,
McGill University, Montreal, Canada.
• Dickens, Ch., Un colind de Crăciun, București, Editura Adevărul Holding, 2009;
• Dumitru, Al. Ion, Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Ed. de Vest,
Timișoara, 2000
• Fisher, Douglas; Frey, Nancy; Hattie, John, Visible Learning for Literacy, Grades K-12:
Implementing the Practices That Work Best to Accelerate Student Learning
(Corwin Literacy), Londra: Sage Publications Ltd., 2016;
• GERMAN, SUSAN. “Vote, Discuss, Revote: A Formative Assessment Classroom
Technique.” Science Scope, vol. 41, no. 2, 2017, pp. 26–29. JSTOR,
www.jstor.org/stable/26387194.
• Glissant, E., Introduction à une Poétique du Divers, Editura Gallimard, Paris 1996;
• Gomes, R. (coord.); Brander, P.; Cardenas, C.; Abad, J. V.; Taylor, M., Education pack –
Ideas, resources, methods and activities for informal intercultural education with young
people and adults, Ungaria, Directorate of Youth and Sports, Council of Europe, 2016;
• Harlen, Wynne; Deakin-Crick, Ruth, Testing, motivation and learning, Cambridge
University Press, UK, 2002
• Holban, Anton, Opere, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.
• https://www.youtube.com/watch?v=2wbnQnop0lk
• Irwin, Judith W., Teaching Reading Comprehension Processes, Boston: Allyn & Bacon
Incorporated, 2007
• Israel, Susan E., Duffy, Gerald G. k., New York: Routledge, 2009
• James H. McMillan and Jessica Hearn, „Student Self-Assessment: The Key to Stronger
Student Motivation and Higher Achievement”, în Educational Horizons, Vol. 87, No. 1,
Democratic Classrooms: A Dialogue, 2008, pp. 40-49,
https://www.jstor.org/stable/42923742?read-now=1&seq=3#page_scan_tab_contents
• Joița, Elena, (coord.), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare
cognitiv-constructivistă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007
• Kispal, Anne, Effective Teaching of Inference Skills for Reading Literature Review,
National Foundation for Educational Research 2008, UK,
https://www.nfer.ac.uk/publications/EDR01/EDR01.pdf
• D’Hainaut, L. Programe de învățământ și educație permanentă, EDP, București, 1981
• Lázár, I.; Huber-Kriegler, M.; Lussier, D.; Matei, G. S.; Peck, Ch., Developing and
assessing intercultural communicative competence, Strasbourg Cedex, Council of Europe
Publishing, 2007;
• Manolescu, Marin, Referențialul în evaluarea școlară, București, Editura Universitară,
2015
• Newton, Janice. “Improving Student Learning Through Feedback: Classroom Assessment
Techniques.” Voices from the Classroom: Reflections on Teaching and Learning in Higher

9
 Education, edited by Janice Newton et al., University of Toronto Press, 2001, pp. 321–
323. JSTOR, www.jstor.org/stable/10.3138/j.ctt2tttj4.77.
• Norel, Mariana, Curriculum la decizia școlii la limba și literatura română (ediția a II-a),
București: Politehnica Press, 2012
• Norel, Mariana, Sâmihăian, Florentina, Didactica limbii și literaturii române 2, București:
Politehnica Press, 2011
• Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, București: Editura Art, 2016
• Pamfil, Alina, Onojescu, Monica, Evaluarea competenței de comunicare și a competenței
culturale, Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2005
• Pamfil, Alina, Studiul Limbii și literaturii române în secolul XX: paradigme didactice,
Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005
• Popa, Mihaela-Emilia, Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura
română în liceu, Pitești: Editura Paralela 45, 2015
• Potolea, Dan, Manolescu, Marin, Teoria și practica evaluării educaționale, Ministerul
Educației și Cercetării Proiectul pentru Învățământul Rural, București: 2005
• Ricœur, P.; Jarczyk, G., „Soi-Même Comme Un Autre”, în Rue Descartes nr. 1-2/1991,
www.jstor.org/stable/40978284;
• Rusu, Mina Maria, Abordarea canonică a curriculumului – de la libertate la constrângere,
în Canonul literar şcolar, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj 2010
• Rusu, Mina Maria, Atitudinea față de literatura națională și universală în crearea
sistemului personal de valori în vol. Literar/nonliterar. Comprehensiune. Interpretare.
Comunicare, coord. Alina Pamfil, Monica Onojescu, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004
• Rusu, Mina Maria, Competența de comunicare – perspective de abordare în „Limba
Română”, revistă de știință și cultură, Nr. 10 – 12, anul XVII, Chișinău, 2007, ISSN –
0235-9111, http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=797
• Rusu, Mina Maria, Competenţă şi performanţă, Editura Axa, 2002
• Rusu, Mina Maria, Limbă, cultură şi civilizaţie românească, Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 2008
• Sâmihăian, Florentina, Norel, Mariana, Didactica limbii și literaturii române 1, București:
Politehnica Press, 2011
• Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române. provocări actuale pentru
profesor și elev, București: Editura Art, 2014
• Scheau, Ioan, (coord.), Gândirea critică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004
• Szekely, Eva Monica, Didactica (re)lecturii. O abordare pragmatică, Târgu-Mureș:
Editura Universității „Petru Maior”, 2010

10