Didactica matematicii pentru înv¼aţ¼

amântul primar
şi preşcolar
Metodologia pred¼
arii-înv¼
aţ¼
arii fracţiilor.

Curs 4

14 martie 2020

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 1 / 39
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 2 / 39
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 3 / 39
Plan

1 Introducere. Competenţe şi conţinuturi referitoare la fracţii, din

programele şcolare actuale
2 Formarea noţiunii de fracţie. Etape
3 Numirea, citirea şi scrierea fracţiilor
4 Fracţii egale
5 Compararea fracţiilor cu întregul
6 Compararea a dou¼
a fracţii (cu acelaşi numitor, cu acelaşi num¼
ar¼
ator,
cazul general)
7 Ordinea operaţiilor. Folosirea parantezelor.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 4 / 39
Introducere
Introducerea noţiunii de fracţie reprezint¼ a prima l¼ argire a conceptului
de num¼ ar. Elevii vor înv¼ aţa c¼a mulţimea numerelor fracţionare o
include pe cea a numerelor naturale (de exemplu, pentru orice num¼ ar
natural n fracţia n1 "este egal¼ a" cu n)
Procesul form¼ arii noţiunii de fracţie se sprijin¼ a pe experienţa de viaţ¼
a
a copilului, legat¼ a de împ¼ arţirea în p¼arţi egale (a unui m¼ ar, a unei
portocale, a unei pâini, a unui tort, etc.)
Introducerea fracţiilor este motivat¼ a şi de împ¼ arţirea cu rest nenul
(Cum împ¼ arţim în mod egal 3 mere la 2 copii?)
În predarea-înv¼ aţarea fracţiilor intuiţia are un rol hot¼ arâtor, de aceea
se foloseşte o mare diversitate de materiale didactice demonstrative,
respectiv distributive (obiecte concrete, …guri geometrice decupate,
reprezent¼ ari geometrice).
Di…cult¼aţi: complexitate mai mare (o fracţie se reprezint¼ a ca pereche
de numere; procesul de abstractizare şi generalizare decurge mai lent
decât în cazul numerelor naturale). Latin¼ a: fractus=rupt
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 5 / 39
Programe şcolare. Competenţe referitoare la înmulţire şi
împ¼
arţire
Clasa a III-a-2.1. Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul
0-10 000 şi a fracţiilor subunitare sau echiunitare cu numitori mai
mici sau egali cu 10; 2.2. (2.3.) Compararea (ordonarea) numerelor
naturale în concentrul 0-10 000 şi respectiv a fracţiilor subunitare
sau echiunitare care au acelaşi numitor mai mic sau egal cu 10
Clasa a III-a-2.4. Efectuarea de adun¼ ari şi sc¼
aderi cu numere
naturale în concentrul 0 - 10 000 sau cu fracţii cu acelaşi numitor
Clasa a IV-a-2.1. Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul
0-1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10
sau cu numitor egal cu 100; 2.2. (2.3.) Compararea (ordonarea)
numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000 şi respectiv a fracţiilor
care au acelaşi num¼ ar¼
ator sau acelaşi numitor, mai mic sau egal
cu 10 sau egal cu 100
Clasa a IV-a-2.4. Efectuarea de adun¼ ari şi sc¼
aderi cu numere
naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracţionare
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 6 / 39
Programe şcolare-clasele a III-a şi a IV-a. Conţinuturi
referitoare la fracţii

Clasa a III-a-Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai

mic sau egal cu 10
-diviziuni ale unui întreg: doime, treime,..., zecime; reprezent¼
ari prin
desene
-terminologie speci…c¼ a: fracţie, num¼
ar¼
ator, numitor
-compararea, ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor
Clasa a IV-a-Fracţii cu numitorul mai mic sau egal cu 10 sau cu
numitorul egal cu 100
-diviziuni ale unui întreg; reprezent¼ ari prin desene
-fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
-adunarea şi sc¼aderea fracţiilor cu acelaşi numitor
-scrierea procentual¼ a (numai pentru 25%, 50%, 75%) (N.B.-se
subînţelege 100%)

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 7 / 39
Programe şcolare. Activit¼
aţi de înv¼
aţare recomandate
pentru formarea competenţelor referitoare la fracţii

Clasa a III-a-2.1.: identi…carea a scrierii fracţionare/num¼ ar¼atorilor

şi numitorilor fracţiilor; citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor
echiunitare; determinarea unei fracţii când num¼ ar¼
atorul/numitorul
îndeplineşte anumite condiţii; scrierea unor fracţii pornind de la
mulţimi de obiecte, de la desene sau texte
Clasa a III-a-2.2, 2.3.: utilizarea semnelor <, >, = în compararea
fracţiilor cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor exemplelor concrete sau
desenelor; ordonarea fracţiilor subunitare, folosind exemple sau
desene; completarea num¼ ar¼
atorului unei fracţii astfel încât s¼
a …e mai
mic¼a/ mai mare decât o fracţie cu acelaşi numitor dat¼ a
Clasa a III-a, 2.4.: intuirea echivalenţei unei fracţii subunitare cu o
sum¼a sau cu o diferenţ¼
a de fracţii cu acelaşi numitor, folosind exemple
familiare sau desene
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 8 / 39
Programe şcolare. Activit¼
aţi de înv¼
aţare recomandate
pentru formarea competenţelor referitoare la fracţii

Clasa a III-a, 2.1.: identi…carea scrierii fracţionare/num¼ ar¼ atorilor şi

numitorilor fracţiilor; citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor
echiunitare; determinarea unei fracţii când num¼ ar¼
atorul/numitorul
îndeplineşte anumite condiţii; scrierea unor fracţii pornind de la
mulţimi de obiecte, de la desene sau texte
Clasa a IV-a 2.1.: cele de mai sus (şi pentru fracţii supraunitare);
determinarea unei fracţii când num¼ ar¼
atorul şi numitorul îndeplinesc
anumite condiţii; reprezentarea intuitiv¼ a a unei fracţii, folosind:
desene, haşuri, decupaje, marcarea pe o ax¼ a, marcarea prin pliere;
jocuri de rol: la cump¼ar¼
aturi (procente, numere cu virgul¼ a ???)

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 9 / 39
Programe şcolare. Activit¼
aţi de înv¼
aţare recomandate
pentru formarea competenţelor referitoare la fracţii

Clasa a III-a, 2.2, 2.3.: utilizarea semnelor <, >, = în compararea

fracţiilor cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor exemplelor concrete sau
desenelor; ordonarea fracţiilor subunitare, folosind exemple sau
desene; completarea num¼ ar¼
atorului unei fracţii astfel încât s¼
a …e mai
mic¼a/ mai mare decât o fracţie cu acelaşi numitor dat¼ a
Clasa a IV-a, 2.2, 2.3.: compararea fracţiilor cu acelaşi numitor şi a
fracţiilor cu acelaşi num¼
ar¼
ator; ordonarea unor fracţii folosind
exemple din viaţa cotidian¼
a sau reprezent¼
ari gra…ce
Clasa a III-a, Clasa a IV-a, 2.4.: intuirea echivalenţei unei fracţii
subunitare (respectiv, oarecare) cu o sum¼ a sau cu o diferenţ¼
a de
fracţii cu acelaşi numitor, folosind exemple familiare sau desene

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 10 / 39
Introducerea noţiunii de unitate fracţionar¼
a

Inv¼
aţarea noţiunii de unitate fracţionar¼a nu porneşte de pe un loc gol.
În clasa a II-a elevii au cunoscut noţiunile de jum¼ atate (doime) sau
sfert (p¼
atrime) când au înv¼ aţat împ¼arţirea la 2, respectiv la 4
Împ¼arţim un obiect, o …gur¼
a geometric¼ a sau un num¼ ar (numit întreg)
în p¼
arţi egale. Dac¼
a num¼arul p¼
arţilor egale este 2, respectiv 4, atunci
…ecare parte se numeşte jum¼ atate, respectiv sfert.
Etape în formarea noţiunii de unitate fracţionar¼
a:
1) fracţionarea unor obiecte concrete
2) fracţionarea prin pliere, a unor …guri geometrice plane
3) fracţionarea prin trasarea de linii pe desene
4) fracţionarea numerelor prin împ¼ arţire

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 11 / 39
Etape în formarea noţiunii de unitate fracţionar¼
a. Exemple

1 Fracţionarea unor obiecte concrete (m¼ ar, portocal¼

a, pâine)-se taie
în mod efectiv în num¼arul cerut de p¼ arţi egale, formându-le elevilor
preocuparea de a obţine p¼
arţi la fel de mari. Se denumesc p¼ arţile.
Al¼
aturându-le obţinem un (obiect) întreg.
2 Fracţionarea …gurilor geometrice decupate- se îndoaie (pliaz¼ a) o
…gur¼a geometric¼ a având o ax¼ a de simetrie astfel încât cele dou¼ a p¼arţi
s¼
a se suprapun¼ a-de exemplu, se îndoaie un cerc (disc), un dreptunghi
(2 moduri), un p¼ atrat (3 moduri). (Leg¼atura cu abilit¼a¸ tile practice)
Apoi îndoirea poate continua. Se observ¼ a c¼a împ¼arţind jum¼ at¼
aţile în
arţi egale se obţin sferturi 12 21 = 14 .
câte 2 p¼

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 12 / 39
Etape în formarea noţiunii de unitate fracţionar¼
a. Exemple

3. Fracţionarea prin trasarea de linii pe desene: transpune într-un

plan mai abstract fracţionarea …gurilor geometrice decupate.
Exemple: Se traseaz¼ a o diagonal¼ a a unui p¼ atrat, se coloreaz¼
a o jum¼ atate;
Se deseneaz¼a un cerc (cu centrul cunoscut), se împarte în dou¼ a p¼arţi la fel
de mari, se coloreaz¼
a o parte; Se traseaz¼ a mediatoarele unui dreptunghi
sau diagonalele unui romb, se coloreaz¼ a un sfert. Se împarte în p¼ arţi egale
un segment trasat pe foaia de matematic¼ a.
4. Fracţionarea numerelor prin împ¼ arţire: a) Cazul concret: num¼ arul
reprezint¼
a m¼asura unei cantit¼aţi (lungime, sum¼ a de bani, num¼ ar de obiecte
care urmeaz¼a a … împ¼arţite)
b) Cazul abstract: Ne raport¼ am la cazul concret, de exemplu: pentru a
a‡a o cincime din 20 de lei, se "împart" cei 20 de lei în 5 p¼ arţi egale;
pentru a a‡a o cincime din 20 efectu¼ am 20 : 5; Generalizare (pentru
numere divizibile cu 5).

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 13 / 39
Etape în formarea noţiunii de unitate fracţionar¼
a. Sarcini
didactice
Dup¼ a …ecare din cele patru etape descrise anterior se formuleaz¼ a
concluzii în care apare tendinţa de generalizare. De exemplu: pentru a
obţine un sfert dintr-un dreptunghi am împ¼ arţit dreptunghiul în 4
p¼arţi egale; pentru a obţine un sfert dintr-un întreg îl vom împ¼ arţi în
4 p¼arţi egale; pentru a a‡a un sfert dintr-un num¼ ar vom împ¼ arţi
num¼ arul la 4.
Dup¼ a ce elevii au lucrat cu obiecte concrete, cu …guri decupate sau
desenate, pot rezolva sarcini cum sunt: precizaţi num¼ arul de p¼ arţi în
care a fost împ¼ arţit un întreg şi câte p¼ arţi au fost luate în considerare
prin colorare.
Observaţie: În cadrul …ec¼ arei etape se va evidenţia unitatea
fracţionar¼ a şi se va sublinia faptul c¼ a întregul a fost împ¼ arţit în p¼ arţi
la fel de mari.
Observaţie: se compar¼ a între ele p¼arţile în care împ¼ arţim un întreg.
Mai târziu vom compara un sfert dintr-un întreg cu un sfert dintr-un
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 14 / 39
Numirea, citirea şi scrierea fracţiilor

Se trece din nou prin etapele de fracţionare (cu obiecte, …guri

geometrice decupate sau desenate). De data aceasta, se vor selecta
una sau mai multe dintre p¼arţile egale în care am împ¼arţit întregul.
Din n p¼arţi la fel de mari s-au luat (în considerare) m p¼
arţi (Ex: trei
p¼
atrimi, patru şesimi, şase zecimi)
Se explic¼ a: mn (pentru diferite cazuri).
a cum scriem fracţia considerat¼
Se scriu dou¼ a numere separate printr-o liniuţ¼
a orizontal¼
a (linie de
fracţie).
Num¼ arul de jos ne indic¼
a numele unit¼aţii fracţionare (doime, treime,
p¼
atrime, cincime, ...zecime), de aceea este denumit numitor.
(Englez¼a: denominator)
Num¼ arul de sus ne arat¼a ("num¼ ar¼
a") câte unit¼
aţi fracţionare de
acelaşi fel formeaz¼
a fracţia dat¼
a, de aceea este denumit num¼ ar¼
ator.
(Englez¼ a: numerator)
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 15 / 39
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 16 / 39
Numirea, citirea şi scrierea fracţiilor. Exerciţii

3
4:exprimare complet¼a: trei p¼
atrimi (sferturi), exprimare prescurtat¼
a:
3 pe 4, 3 supra 4. Se evit¼
a formalizarea, insistând pe semni…caţie.
Trecerea de la scrierea literal¼
a la scrierea cu simboluri (cinci
şesimi! 56 )
Precizarea, citirea şi scrierea fracţiilor pornind de la desene (sau de la
situaţii practice).
Colorarea sau haşurarea p¼ arţii dintr-un întreg corespunz¼
atoare unei
fracţii date (spus¼
a sau scris¼
a)
Plierea unei …guri geometrice decupate şi colorarea p¼
arţii
corespunz¼atoare unei fracţii date
Scrierea fracţiilor (subunitare) cu numitor dat. Scrierea fracţiilor cu
num¼ ar¼
ator dat şi numitor 10.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 17 / 39
Compararea fracţiilor cu întregul

Fracţiile echiunitare (egale cu întregul) se introduc împ¼ arţind în

p¼arţi egale un întreg (obiect, …gur¼ a desenat¼a), apoi recompunând
întregul din toate p¼ arţile sale. Se observ¼a, în funcţie de num¼ arul n de
n
p¼ a 1 = n . Fracţiile unitare sunt cele care au num¼
arţi, c¼ ar¼
atorul şi
numitorul egale.
Exerciţii:
scrierea tuturor fracţiilor echiunitare cu numitorul de la 1 la 10;
identi…carea pe desene a fracţiilor echiunitare (eventual, pe
histograme);
completarea num¼ ar¼atorului sau numitorului pentru a obţine o fracţie
echiunitar¼ a ( 7 , 9 , etc.);
a‡area unui termen sau factor necunoscut, din condiţia ca o fracţie s¼ a
…e echiunitar¼ a x+ 7
3
, 9
, 2x
x 4 6 3x , 9
.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 18 / 39
Compararea fracţiilor cu întregul
Fracţiile subunitare (care reprezint¼ a mai puţin decât un întreg) se
introduc împ¼ arţind în p¼
arţi egale un întreg (obiect, …gur¼ a desenat¼ a),
apoi considerând mai puţine unit¼ aţi fracţionare decât are întregul.
De exemplu, o unitate fracţionar¼ a n1 este o fracţie subunitar¼a pentru
orice n 2.
Pornind de la un desen se pot numi şi scrie toate fracţiile subunitare
(nenule) cu numitor dat 16 , 26 , 63 , 46 , 56 .
Generalizare: Fracţiile subunitare sunt cele care au num¼ ar¼
atorul
mai mic decât numitorul.
Exerciţii: completarea num¼ ar¼atorului sau numitorului pentru a obţine
o fracţie subunitar¼ a (un num¼ ar precizat de variante); scrierea tuturor
fracţiilor subunitare cu numitor dat; scrierea tuturor fracţiilor
subunitare cu num¼ ar¼
atorul şi numitorul dintr-o mulţime …nit¼ a dat¼
a;
a‡area valorilor unui termen sau factor necunoscut, din condiţia ca o
fracţie s¼a …e subunitar¼ a x+ 3
7 <1
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 19 / 39
Compararea fracţiilor cu întregul

Fracţiile supraunitare (care reprezint¼

a mai mult decât un întreg)
apar numai dac¼ a se consider¼
a mai mulţi întregi împ¼
arţiţi în tot atâtea
p¼
arţi
Consider¼am p obiecte (…guri geometrice) identice şi o împ¼ arţim pe
1
…ecare în n p¼
arţi egale. Avem p n unit¼aţi fracţionare n . Pentru
orice m cu m > n şi m p n, alegând m unit¼ aţi fracţionare de
forma n1 vom obţine fracţia mn .
Pe scurt, împ¼
arţim mai mulţi întregi în acelaşi num¼ ar de p¼arţi egale,
apoi considerând mai multe unit¼ aţi fracţionare decât are întregul
form¼
am o fracţie supraunitar¼ a.
Fracţiile supraunitare sunt cele care au num¼
ar¼
atorul mai mare decât
numitorul.
Observaţie: Aplicând teorema împ¼
arţirii cu rest putem scrie
D R
Î
= C + Î
.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 20 / 39
Compararea fracţiilor cu întregul. Exerciţii

Scrieţi toate fracţiile supraunitare cu num¼

ar¼
ator dat
Scrieţi toate fracţiile subunitare, respectiv supraunitare, cu
num¼ ar¼atorul dintr-o mulţime dat¼ a şi numitorul din alt¼
a mulţime dat¼
a
Fiind date perechi de tipul fracţie__1, completaţi cu semnul <, >
sau =
Identi…caţi fracţiile subunitare, supraunitare, echiunitare dintr-un şir
de 5-10 fracţii
Situaţi pe un segment gradat fracţii de tipul 43 , 14 , 54 , 44 , 7
4
m
De câţi întregi este nevoie pentru reprezentarea unei fracţii n, unde
m > n? Exemple: 12 16 14
3 , 5 , 8

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 21 / 39
Fracţii egale (echivalente)

Dou¼a fracţii sunt egale dac¼

a reprezint¼
a aceeaşi parte dintr-un întreg
sau din întregi identici. Aceast¼a de…niţie poate … asimilat¼
a de elevi
numai pornind de la intuirea unor situaţii particulare.
Consider¼ am mai multe cercuri (discuri) egale. Le împ¼ arţim în 2, 4, 6,
respectiv 8 p¼ arţi. Color¼
am 1, 2, 3, respectiv 4 p¼arţi. Observ¼am c¼ a 12 ,
2 3 4
4 , 6 şi 8 reprezint¼a aceeaşi parte din întreg (cerc). Scriem
1 2 3 4
2 = 4 = 6 = 8 .
O reprezentare analog¼
a se poate da cu dreptunghiuri egale sau
segmente egale, puse unul sub altul
Mama taie un tort cu ciocolat¼ a 12 felii şi un tort cu fructe în 8 felii şi
3
împarte …ecare tort în mod egal la 4 copii. Fiecare copil primeşte 12
a şi 82 din tortul cu fructe. De fapt, …ecare copil
din tortul cu ciocolat¼
1
primeşte un sfert 4 din …ecare tort.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 22 / 39
Fracţii egale (echivalente)

Avem un întreg împ¼

arţit în n p¼
arţi egale, din care se aleg m.
Dac¼a …ecare din cele n p¼
arţi se înjum¼
at¼
aţeşte, vom avea 2 n p¼
arţi
din care se aleg 2 m p¼ arţi. Se observ¼
a c¼a 22 mn = mn
Dac¼
a …ecare din cele n p¼ arţi se împarte în 3 p¼
arţi egale, vom avea
3 n p¼arţi din care se aleg 3 m p¼ arţi. Se observ¼ a 33 mn = mn .
a c¼
m
În general, = 22 mn = 33 mn = ... = kk mn .
n
Noţiunile de ampli…care şi simpli…care nu se predau în mod explicit.
Totuşi, observ¼ am prin exemple c¼ a înmulţind num¼ ar¼
atorul şi numitorul
unei fracţii cu acelaşi num¼ ar, obţinem o fracţie egal¼ a cu cea dat¼ a.
Dac¼a num¼ ar¼atorul şi numitorul se pot împ¼ arţi f¼
ar¼
a rest la un num¼ ar,
efectuând aceste împ¼ arţiri obţinem o fracţie egal¼ a cu cea dat¼ a.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 23 / 39
Fracţii egale (echivalente). Exerciţii

Formaţi dou¼
a fracţii egale (dar nu identice) cu o fracţie dat¼
a
Treceţi în rubricile corespunz¼ atoare ale unui tabel (fracţii egale cu 12 ,
1 1 2 4 2 2 4 3 3 4 3
3 , 4 ): 4 , 8 , 8 , 6 , 12 , 12 , 9 , 16 , 6 .
arat sau fals? mn = pq . (Observaţie: mn =
Adev¼ q m
q n şi qp = nn qp .
Atunci mn = pq dac¼ aq m=n
a şi numai dac¼ p, adic¼ a mq = pn)
Completeaz¼ a egalit¼
aţile, folosind un desen (segmente identice
împ¼
arţite în 3, 6, 9 p¼arţi): 16 = 12 , 31 = 12 , 32 = 12 .
Dac¼a n : m = c şi q : p = c, atunci c1 = mn = qp . Dac¼
a din 30 de lei
cheltuim 15 lei sau din 100 lei cheltuim 50 lei, în ambele cazuri
cheltuim jum¼atate din sum¼a.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 24 / 39
Compararea fracţiilor

Problema compar¼ arii a dou¼ a fracţii apare imediat dup¼

a problema
egalit¼
aţii: dac¼
a dou¼a fracţii nu sunt egale, se pune problema s¼ a
stabilim care este mai mic¼ a/mai mare
Exemplu: un produs de 10 lei s-a scumpit cu 2 lei, iar un produs de 6
lei s-a scumpit cu 1 leu. La care dintre produse scumpirea reprezint¼
a
o parte mai mare din preţul iniţial?
Am comparat fracţiile cu întregul.
Generaliz¼ am, comparând dou¼ a fracţii: care au acelaşi numitor, care au
acelaşi num¼ ar¼
ator (conform programei), oarecare (dup¼ a ce le aducem
la acelaşi numitor sau la acelaşi num¼ ar¼
ator)

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 25 / 39
Compararea fracţiilor care au acelaşi numitor

Acest caz nu ridic¼a probleme metodice deosebite: fracţiile având

acelaşi numitor (n), num¼ar¼
atorii arat¼
a câte unit¼
aţi fracţionare de
acelaşi fel n1 are …ecare fracţie.
Pornim de la reprezent¼ ari gra…ce care ilustreaz¼
a cele dou¼a fracţii (de
exemplu, compar¼ am 62 şi 56 considerând: 1) dou¼
a discuri identice
împ¼
arţite în 6 p¼
arţi egale, din care alegem 2, respectiv 5; dou¼a
segmente/dreptunghiuri identice, etc. ).
Fracţia cu num¼ ar¼
atorul mai mare este cea care are mai multe unit¼
aţi
fracţionare, deci este mai mare
Pentru compararea fracţiilor care au acelaşi numitor, compar¼
am
num¼ar¼
atorii: fracţia cu num¼
ar¼
atorul mai mic este mai mic¼a.
Exerciţii: ordonarea cresc¼
atoare/descresc¼
atoare a unui şir de fracţii cu
acelaşi numitor, completarea num¼ ar¼
atorului pentru a satisface o
inegalitate dat¼a
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 26 / 39
Exemplu: 1/2>1/10

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 27 / 39
Compararea fracţiilor care au acelaşi num¼
ar¼
ator

Se porneşte de la fracţionarea obiectelor concrete, intuind c¼

a: cu cât
num¼arul de p¼arţi în care împ¼
arţim un obiect dat este mai mare, cu
atât …ecare parte (unitate fracţionar¼a) este mai mic¼a.
Lu¼am dou¼a mere (sau dou¼ a portocale), de aceeaşi m¼arime. Împ¼ arţim
primul fruct în dou¼ a p¼
arţi egale, iar pe al doilea în patru p¼
arţi.
Compar¼ am buc¼ aţile.
Analog, putem lua dou¼ a pl¼
acinte rotunde de aceeaşi m¼
arime şi le
împ¼
arţim în 4, respectiv în 6 p¼
arţi egale. Compar¼
am feliile.
1
Se observ¼
a c¼
a 1 > 12 > 13 > 14 > ... > 10 1
> 111
> ...
O alt¼ a modalitate de a ar¼ ata c¼a n < p implic¼ a n > p1 : aducem la
1
p
acelaşi numitor fracţiile n1 = np şi p1 = np
n
, iar n < p şi compararea
fracţiilor cu acelaşi num¼ar¼ator ne arat¼ a c¼a p1 < n1 , adic¼
a n1 > p1 .

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 28 / 39
Compararea fracţiilor care au acelaşi num¼
ar¼
ator

Elevii au asimilat faptul c¼

a o unitate fracţionar¼
a este cu atât mai mic¼
a
cu cât are numitorul mai mare: 11 > 12 > 13 > 41 > ... > 10 1 1
> 11 > ...
În etapa urm¼ atoare, se consider¼a nu câte o unitate fracţionar¼ a, ci mai
multe, dar acelaşi num¼ar de unit¼ aţi fracţionare pentru …ecare fracţie.
Aşadar, se consider¼a dou¼
a fracţii cu acelaşi num¼ ar¼
ator.
Consider¼am dou¼ a pl¼
acinte rotunde de aceeaşi m¼ arime şi le împ¼arţim în
4, respectiv în 6 p¼
arţi egale. Lu¼
am câte 2 felii din …ecare pl¼ acint¼a,
apoi compar¼ am buc¼ aţile.
Fie n < p. Atunci n1 > p1 . E clar c¼
a
m 1 1 1 1 m
n = n + ... + n > p + ... + p = p , …ecare sum¼
a având acelaşi
num¼ar m de termeni.
Se desprinde regula: pentru compararea fracţiilor care au acelaşi
numitor, compar¼am num¼ ar¼
atorii; fracţia cu num¼
ar¼
atorul mai mic este
mai mare.
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 29 / 39
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 30 / 39
Compararea fracţiilor oarecare

Nu este prev¼azut¼a în programa pentru clasa a IV-a, dar poate …

realizat¼
a ca extindere, dac¼
a nivelul elevilor permite
În mod obişnuit, având dou¼
a fracţii cu numitori şi num¼
ar¼
atori diferiţi,
pentru a le compara le aducem la acelaşi numitor.
Fie fracţiile mn şi qp . Ne imagin¼
am un întreg cu n q p¼ arţi. Atunci
prima fracţie are m (n q : n) = m q astfel de p¼ arţi, iar a doua
fracţie are p (n q : q ) = p n astfel de p¼ arţi.
m m q p n p
Altfel spus, prin ampli…care obţinem n = n q şi q = n q.
Compar¼ am m q cu n p.
În concluzie, dintre dou¼a fracţii este mai mare cea pentru care este
mai mare produsul num¼ ar¼atorului cu numitorul celeilalte fracţii.
Aceast¼ a regul¼
a le generalizeaz¼a pe cele de la compararea fracţiilor cu
acelaşi numitor/num¼ ar¼
ator.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 31 / 39
Compararea fracţiilor oarecare. Exemplu
Problem¼ a. Doi biciclişti au pornit în acelaşi timp, pe acelaşi drum. Dup¼ a
un timp, primul biciclist parcursese 23 din distanţ¼ a, iar al doilea 78 din
distanţ¼
a. Care dintre ei a parcurs mai mult?
Vom împ¼ arţi distanţa în 3 8 p¼ arţi. 13 din distanţ¼a înseamn¼a 8 p¼
arţi,
2 1
iar 3 din distanţ¼ a are 2 8 = 16 p¼ arţi. 8 din distanţ¼a înseamn¼a3
p¼arţi, iar 87 din distanţ¼a înseamn¼ a 7 3 = 21 p¼ arţi. Cum 16 < 21, al
doilea a parcurs mai mult.
Se transform¼ a: 23 = 88 23 = 24
16
şi 78 = 33 78 = 2421
. Avem
2 16 21 7
3 = 24 < 24 = 8 .

Observaţie. În cazul de faţ¼a, mai putem observa c¼ a primul biciclist mai

are de parcurs 13 din distanţ¼
a, iar al doilea mai are de parcurs 18 din
a. Avem 13 > 81 . Înseamn¼
distanţ¼ a c¼a al doilea biciclist, c¼
aruia i-a r¼amas
mai puţin de parcurs, a parcurs mai mult.
n p n 1
În general, dac¼a n < p, atunci n + 1 < p +1 . Avem n +1 = 1 n +1 şi
p 1 1 1
p +1 = 1 p +1 .Din n < p rezult¼ a n + 1 < p + 1. Atunci n + 1 > p +1 , de
1
(Institute) 1 Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 32 / 39
Operaţii cu fracţii. Adunarea şi sc¼
aderea fracţiilor cu
acelaşi numitor

Adunarea şi sc¼

aderea fracţiilor cu acelaşi numitor nu ridic¼
a probleme
metodice deosebite.
Se porneşte de la exerciţii cu sprijin pe reprezent¼
ari gra…ce şi se
observ¼
a c¼
a operaţia cu fracţii se reduce la operaţia respectiv¼a cu
num¼ar¼
atorii celor dou¼
a fracţii.
Din marfa primit¼ a, un magazin a vândut în prima zi 18 , iar în a doua zi
3
8 . Ce fracţie din marfa primit¼
a a vândut magazinul în cele dou¼ a zile?
Cu cât a vândut mai mult în a doua zi faţ¼a de prima zi?
am: 1 optime+3 optimi= 4 optimi. Scriem 81 + 38 = 48 .
1) Adun¼
adem: 3 optimi 1 optime= 2 optimi. Scriem 38 81 = 28 .
2) Sc¼
Pentru a aduna (sc¼ adea) dou¼
a fracţii cu acelaşi numitor scriem
numitorul şi adun¼
am (sc¼
adem) num¼ ar¼atorii.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 33 / 39
Operaţii cu fracţii. Exerciţii şi probleme

Împ¼ arţiţi o foaie dreptunghiular¼a, plin pliere, în 8 p¼arţi egale. Depliaţi

şi coloraţi cu roşu 1 parte şi cu albastru 3 p¼arţi. Ce parte din
dreptunghi este colorat¼ a? Cu cât este mai mare porţiunea colorat¼ a cu
albastru faţ¼ a de cea colorat¼a cu roşu?
m
Completaţi pentru a obţine 1 (un întreg): n + n = 1.
m p
A‡aţi fracţia mai mare/mic¼
a cu n decât n
Scrieţi o fracţie dat¼
a ca sum¼
a/diferenţ¼
a de fracţii care au acelaşi
numitor
A‡area unui termen necunoscut: x + = pn ; x mn = pn .
m
n
Un traseu turistic montan se compune din urcuş, mers pe creast¼ a şi
30
coborâş. Partea care urc¼
a reprezint¼
a 100 din traseu, iar partea care
45
coboar¼
a reprezint¼a 100 din traseu. Ce fracţie din traseu reprezint¼
a
drumul pe creast¼a?

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 34 / 39
A‡area unei fracţii dintr-un întreg

Procesul de calculare a unei fracţii dintr-un întreg parcurge dou¼ a etape

distincte:
1. calcularea unei singure unit¼ aţi fracţionare dintr-un întreg (un num¼ ar
natural), adic¼ a a‡area unei p¼
arţi dintr-un întreg;
2. calcularea unei fracţii oarecare dintr-un întreg, adic¼ a a‡area mai multor
p¼
arţi la fel de mari dintr-un întreg.
Exemple: 1. Mai întâi se utilizeaz¼ a material didactic format din obiecte şi
…guri geometrice plane decupate sau imagini, …guri geometrice desenate,
apoi cantit¼ aţi, lungimi, mase, volume etc., ajungându-se la numere.
a se a‡e 41 din aria unei suprafeţe dreptunghiulare;
– s¼
a se a‡e 13 din: 18 kg, 60 kg, 84 kg . . . . Operaţia va … scris¼
– s¼ a sub
forma: 31 din 18 kg reprezint¼ a 18kg : 3 = 6 kg.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 35 / 39
A‡area unei fracţii dintr-un întreg

În prima etap¼ a se porneşte de la intuirea cu ajutorul reprezent¼ arilor

geometrice: a‡area unei unit¼ aţi fracţionare dintr-un întreg revine la
împ¼arţirea acestuia în atâtea p¼ arţi egale cât arat¼
a numitorul. Apoi se
a‡¼a unit¼aţi fracţionare din m¼
asuri ale unor cantit¼ aţi ( 21 din 10 m, 13
1
din 6 kg , 2 din 60 minute). În …nal, se ajunge la a‡area unei unit¼ aţi
fracţionare dintr-un num¼ ar.
1
n din p este p : n.
1
a p = n q, atunci
Dac¼ n din p este q. Observaţie:
p n q q
n = n = 1 = q.

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 36 / 39
Calcularea unei fracţii oarecare dintr-un întreg-2 operaţii

1) împ¼ arţirea pentru a‡area unei singure unit¼ aţi fracţionare de felul celei
pe care o arat¼ a numitorul;
2) înmulţirea pentru a‡area num¼ arului de unit¼ aţi fracţionare pe care îl
arat¼a num¼ ar¼atorul.
La început operaţiile de împ¼ arţire şi înmulţire se scriu separat, pentru ca
elevii s¼
a-şi formeze în mod conştient deprinderile şi priceperile necesare
calculului.
Exemplu: Într-o l¼
adiţ¼
a sunt 63 de fructe, mere şi pere. Perele
reprezint¼a 95 din totalul fructelor. Câte pere sunt în l¼ adiţ¼
a?
1
9 din 63 reprezint¼ a 63 : 9 = 7 (fructe)
5
9 din 63 reprezint¼a 5 x 7 = 35 (pere)

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 37 / 39
A‡area unei fracţii dintr-un întreg
1
n din p este p : n. Dac¼ a p = n q, atunci n1 din p este q.
Observaţie: n = n = q1 = q.
p n q

În a doua etap¼ a se parcurg doi paşi: 1) a‡area unei unit¼ aţi fracţionare
din num¼ arul dat; 2) a‡area unui num¼ ar precizat de unit¼ aţi fracţionare
din num¼ arul dat. Pentru a a‡a mn din p, a‡¼ am n1 din p şi înmulţim
rezultatul cu m.
Exemplu: Câte minute sunt în 3 sferturi de or¼ a? (A‡aţi 34 din 60
minute)
Câte minute are un sfert de or¼ a? 14 din 60 min = 60 min : 4 = 15 min.
Câte minute sunt în 3 sferturi de or¼ a? 3 15 min = 45 min. (Se
poate lucra numai cu numerele reprezentând m¼ asuri în minute ale
unor perioade de timp.)
Regula: Pentru a a‡a o fracţie dintr-un num¼ ar împ¼arţim num¼ arul dat
la numitorul fracţiei şi înmulţim rezultatul cu num¼ ar¼
atorul.
m
n din p = p : n m.
(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼
aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 38 / 39
Bibliogra…e minimal¼
a

1. C. Lupu-Didactica pred¼
arii aritmeticii, Editura Alma Mater, Bac¼
au, 2011
2. C. Petrovici-Didactica matematicii pentru înv¼ aţ¼
amântul primar,
Editura Polirom, 2014
3. M. Roşu-Didactica matematicii în înv¼ aţ¼
amântul primar, MEC,
PIR, 2006

(Institute) Didactica matematicii pentru înv¼

aţ¼
amântul primar şi preşcolar
14 martie 2020 39 / 39