PROF IV - Modul - 3

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Suport de curs
Modulul 3 - Strategii de intervenție

educațională în context blended – learning
pentru programul de formare continuă
PROF IV - Coaching în procesul de predare-
învățare-evaluare în context blended-learning
acreditat prin OME nr. 4740/19.08.2022
16 credite profesionale transferabile - 64 ore (componenta sincron - 33 ore și componenta asincron - 31
ore)
implementat în cadrul proiectului POCU/904/6/25, cod SMIS 146587

Profesionalizarea carierei didactice-PROF
1
-Suport de curs-
PROF IV - Coaching în procesul de predare-învățare-evaluare în context
blended-learning
Modulul 3 - Strategii de intervenție educațională în context blended – learning – 20 ore
3.1. Utilizarea /remixarea resurselor educaționale deschise de către cadrele didactice
3.2. Adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare, în context blended-learning, la

particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii
dezavantajate socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la
domiciliu și în spital etc.)
Cuprins
Tema 3.1. Utilizarea/remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice 5
2
3.1.1. Demers introductiv privind utilizarea/ remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către
cadrele didactice 5
RED – Definiții. Clasificări 5
Ghid pentru evaluarea RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE 6
Practicile educaționale deschise (PED) 8
Remixarea și revizuirea RED 9
Anexe - Adresele web ale bibliotecilor de Resurse Educaționale Deschise ale Inspectoratelor Școlare
Județene / ISMB: 10
RED 11
3.1.2. Utilizarea aplicată a resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice (pe
disciplină/domeniu) 12
Integrarea RED în activitatea de predare-învățare-evaluare 13
EXEMPLE: 13
APLICAȚIE: FIȘA DE LUCRU - INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE 39
Tema 3.2. Adaptarea procesului de predare – învățare – evaluare, în context blended-learning, la
particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii dezavantajate
socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la domiciliu și în spital
etc.) 40
Delimitări conceptuale 40
Despre blended-learning 40
Strategii didactice pentru școlarizarea elevilor din minoritatea romă, elevilor din medii dezavantajate
socio-economic, elevilor din mediul rural, elevilor cu dizabilități în context blended learning 46
3.2.1.Adaptarea proiectării didactice la contexte blended learning/online 54
Elaborarea planificării calendaristice 56
Resurse pentru învățarea mixtă (blended-learning) 62
Exemple proiecte de lecție de tip blended learning și online 67
Exemple de instrumente digitale/aplicații online care pot contribui la formarea/dezvoltarea
competențelor specifice învățării incluzive 72
APLICAȚII 74
3.2.2 Aplicații de evaluare a elevilor în context blended - learning adaptate învățării incluzive 76
Concepte-cheie privind evaluarea 76
Evaluarea inițială 77
Metode și instrumente pentru evaluarea ințială 77
3
⮚ Testul 77
⮚ Harta conceptuală 79
Evaluarea formativă 80
Metode și instrumente pentru evaluarea formativă 81
⮚ Testul 81
⮚ Jurnalul reflexiv 82
Evaluarea sumativă 83
Metode și instrumente pentru evaluarea sumativă 83
⮚ Testul 83
⮚ PORTOFOLIUL 86
Recomandări pentru evaluarea în context blended-learning și/sau online 88
Instrumente digitale utilizate în procesul de evaluare 88
Aplicația WordWall 88
TESTE STANDARDIZATE. Teste online de evaluare 90
Aplicația Quizizz 90
Sondaje și teste 94
Aplicația Microsoft Forms 94
Metode moderne de evaluare 97
Prezentarea și realizarea temelor de evaluare de tip portofoliu digital, turul galeriei virtuale,
autoevaluare (jurnal de învățare online) - Aplicația Padlet 99
Prezentarea și realizarea temelor de evaluare de tip proiect 101
Realizare materiale foto - aplicația Canva 102
Realizare materiale foto cu voce - aplicația ChatterPix 103
Realizare materiale video - aplicațiile Stop Motion și Quik 105
Realizare materiale de tip carte digitală (text, foto, audio, video) - aplicația Book Creator 107
Platforme online utilizate în evaluare 109
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 126
SURSE DESCHISE 128
4
5
Tema 3.1. Utilizarea/remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice
3.1.1. Demers introductiv privind utilizarea/ remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de
către cadrele didactice
RED – Definiții. Clasificări

Resursele educaționale deschise (RED) se referă la orice materiale de învățare, predare și cercetare, care
sunt disponibile în orice format și suport, din domeniul public sau aflate sub licențe deschise și care
permit accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și redistribuirea (Stracke și colab., 2019; UNESCO, 2019).
Licența deschisă se referă la o licență care respectă drepturile de proprietate intelectuală ale deținătorului
drepturilor de autor și oferă publicului permisiunea de a accesa, reutiliza, refolosi, adapta și redistribui
materiale educaționale (Recomandările UNESCO, 2019)
Expresia Resurse educaționale deschise (RED) a fost adoptată la Forumul UNESCO de la Paris (2002),
în cadrul căruia s-a analizat impactul cursurilor deschise asupra învățământului superior.
În noiembrie 2019, a patruzecea Conferință Generală UNESCO a adoptat Recomandarea UNESCO
RED, care este singurul cadru internațional de stabilire a standardelor în acest domeniu la nivel mondial.
Coaliția Globală pentru Educație Covid 19 (Covid 19 Global Education Coalition –
https://en.unesco.org/covid19/educationresponse), lansată de UNESCO în martie 2020, pentru a găsi
soluții în vederea continuării educației incluzive, a subliniat faptul că accesul la RED este fundamental
pentru asigurarea continuării învățării. Coaliția acționează conform Recomandărilor UNESCO privind
RED, publicate în 2019
(https://en.unesco.org/themes/building-knowledge-societies/oer/recommendation), care se referă la:
● consolidarea capacității sistemului educațional de a permite accesul, reutilizarea, adaptarea și
redistribuirea RED;
● dezvoltarea unor politici de susținere;
● încurajarea creării de RED de calitate, favorabile incluziunii și echității;
● încurajarea creării de modele sustenabile pentru RED;
● facilitarea cooperării internaționale.

Introducerea și aplicarea pe scară largă a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor în toate sferele
activităților umane a marcat o tranziție către o societate informațională în care s-au schimbat noțiunile de
copiere și distribuire a drepturilor de autor.
În plin avânt tehnologic a apărut o structură juridică care a permis o distribuire simplă, deschisă, liberă,
legală și transparentă a rezultatelor activității intelectuale. Această structură este familia licențelor
Creative Commons (CC). Pachetul de licențe gratuite Creative Commons a fost dezvoltat de organizația
nonprofit cu același nume, fondată de Lawrence Lessig în anul 2001.
Licențele gratuite Creative Commons permite titularilor de drepturi de autor să ofere publicului o parte
din drepturile pe care le au și să-și păstreze cealaltă parte, printr-o multitudine de mecanisme, printre care
eliberarea lucrărilor în domeniul public sau sub licențe de conținut deschis, pentru a facilita libera
circulație a informațiilor. Licențele CC respectă drepturile de proprietate intelectuală, în același timp
permițând publicului să acceseze, să redistribuie, să refolosească și să reutilizeze opera.
6
Tipurile de licențe sunt prezentate pe situl Creative Commons (creativecommons.org/ licenses/?lang=ro):
CC BY Această licență permite altora să distribuie, să remixeze, să adapteze și să creeze

pornind de la opera dumneavoastră, chiar și în scop comercial, atâta timp cât vă
creditează pentru creația originală.
CC BY-SA Licența permite copierea și redistribuirea materialului în formatul inițial sau
adaptat - remixat, transformat și construit pe baza materialului pentru orice scop, chiar
comercial.
CC BY-NC Licența permite altora să modifice, să adapteze și să dezvolte creația
dumneavoastră în scop necomercial și, deși noile lor creații trebuie să precizeze că
dumneavoastră sunteți autorul și să fie necomerciale, noii autori nu sunt obligați să
licențieze creațiile lor derivate în termeni identici.
CC BY-ND Această licență permite distribuirea integrală și fără modificări, comercială și
necomercială, cu atribuirea dumneavoastră ca autor.
CC BY-ND-SA Această licență permite altora să modifice, să adapteze și să dezvolte
creația dumneavoastră în scop necomercial, atât timp cât precizează sursa și licențiază
creațiile lor în termeni identici.
CC BY-NC- ND Această licență este cea mai restrictivă dintre cele 6 licențe principale,
permițând altor utilizatori doar să vă descarce operele și să le distribuie atât timp cât vă
atribuie opera, fără a o putea modifica sau utiliza în scopuri comerciale.
Ghid pentru evaluarea RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
Cu atât de multe resurse disponibile online, alegerea RED-urilor poate fi copleșitoare. Această listă de
verificare conține câteva sugestii pentru profesori atunci când aleg resursele pentru utilizare la clasă.
7
RELEVANȚĂ
☐ Informațiile sunt relevante pentru tematica abordată?
ACURATEȚE
☐ Informația este corectă? Există erori sau omisiuni majore de conținut?
☐ Există greșeli de ortografie sau greșeli de scriere?
☐ Materialul a fost revizuit de colegi?
ELEMENTE DE CALITATE
☐ Sunt informațiile clare și concise?
☐ Este ușor de parcurs sau de navigat?
☐ Caracteristicile de design îmbunătățesc sau facilitează învățarea?
☐ Pentru resursele multimedia, calitatea audio/video este ridicată?
ACCESIBILITATE
☐ Este resursa disponibilă în formate alternative (de exemplu, .doc sau .pdf)?
☐ Pentru resurse audio sau video, există o transcriere sau subtitrări?
INTERACTIVITATE
☐ Încurajează resursa învățarea activă și participarea la clasă?
☐ Dacă nu, poate fi utilă această resursă?
☐ Există oportunități ca elevii să-și testeze înțelegerea materialului? (de exemplu, un videoclip cu
întrebări încorporate)?
LICENȚIERE
☐ Licența permite reutilizarea educațională a materialelor?
☐ Licența permite modificări sau adaptări ale materialelor?
☐ Dacă da, poți modificați resursa pentru a se potrivi mai bine cu obiectivele demersului didactic sau
pentru a încuraja învățarea activă?
Practicile educaționale deschise (PED)
Resursele educaționale deschise (RED) se referă la

orice materiale de învățare, predare și cercetare, care
sunt disponibile în orice format și suport, din
domeniul public sau aflate sub licențe deschise și care
permit accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și
redistribuirea (Stracke și colab., 2019; UNESCO,
2019).
Practicile educaționale deschise (PED) au fost
considerate de Wiley și Hilton (2018) ca fiind o
pedagogie bazată pe RED și au definit-o ca fiind un
„set de practici de predare și învățare care sunt
posibile numai în contextul permisiunilor 5R care
sunt caracteristice RED”.
8
5R RED sunt un set de permisiuni care includ reutilizarea, revizuirea, remixarea, redistribuirea și
reținerea. Reutilizarea se referă la dreptul de a utiliza conținutul într-o gamă largă de moduri (de exemplu,
într-o clasă, într-un grup de studiu, pe un site web, într-un videoclip). Revizuirea se referă la dreptul de
adaptare, ajustare, modificare sau transformare a conținutului în sine (de exemplu, traducerea conținutului
într-o altă limbă). Redistribuirea se referă la dreptul de a distribui altor persoane copii ale conținutului
original, ale revizuirilor sau ale remixurilor proprii (de exemplu, se oferă unui prieten o copie a
conținutului). Reținerea se referă la dreptul de a face, de a deține și de a controla copii ale conținutului (de
exemplu, descărcarea, copierea, stocarea și gestionarea). Remixarea se referă la dreptul de a combina
conținutul original sau revizuit cu alte materiale pentru a crea ceva nou (de exemplu, încorporarea
conținutului într-o aplicație web hibridă - mashup) (UNESCO, 2015).
RED au potențialul de a realiza o educație favorabilă incluziunii cu scopul de a se asigura că toți

participanții implicați în educație cu nevoi și cerințe diverse au șanse egale în accesarea resurselor de
învățare și a experiențelor educaționale în general.
În ultimii ani, odată cu apariția și dezvoltarea Resurselor Educaționale Deschise atenția din sistemul de
învățământ s-a deplasat de la crearea și publicarea RED, la practici care pot fi puse în aplicare utilizând
RED pentru educație, denumite PED.
Profesorii trebuie să își construiască demersurile didactice în jurul RED și să ceară elevilor să găsească
acel conținut necesar pentru a rezolva problemele cerute. Concret, practicile educaționale deschise (PED)
– inclusiv pedagogia deschisă, colaborarea deschisă și evaluarea deschisă - trebuie puse în aplicare pentru
a menține motivația și implicarea cursanților pe parcursul unei perioade de învățare online. Ehlers (2011)
a definit PED ca fiind „practici care susțin (re)utilizarea și producerea RED prin politici instituționale,
promovează modele pedagogice inovatoare și respectă și împuternicesc cursanții în calitate de co-
producători pe parcursul învățării pe tot parcursul vieții”. Odată cu evoluția rapidă a conceptului de
educație deschisă, cercetătorii au început să treacă de la o abordare centrată pe conținut, care se
concentrează pe resurse educaționale (creare, partajare etc.), la una orientată pe practică, care încurajează
colaborarea dintre elevi și profesori pentru crearea și schimbul de cunoștințe (Cronin, 2017).
Într-un recent apel UNESCO (2020) afirma: „criza Covid-19 a dus la o schimbare de paradigmă cu
privire la modul în care cursanții de toate vârstele, la nivel mondial, pot avea acces la învățare. Prin
urmare, este esențial, acum mai mult ca niciodată, ca întreaga comunitate globală să se reunească pentru a
promova accesul universal la informații și cunoștințe, prin intermediul RED”.
PED permite elevilor să fie implicați și activi în timpul procesului de învățare. Mai mult, PED merge cu
un pas dincolo de învățarea activă (Huang et al., 2020) prin implicarea cursanților în crearea și revizuirea
RED, contribuind astfel la învățarea celor care îi urmează. Acest lucru poate ajuta pe viitor cursanții să
dobândească competențe de alfabetizare digitală (căutare, evaluare și identificare a resurselor online),
care sunt fundamentale pentru competențele de literație ale secolului XX1.
RED este o abordare centrată pe conținut, în care accentul se pune pe crearea și (re)utilizarea resurselor.
9
PED constituie gama de practici în jurul creării, utilizării și gestionării resurselor educaționale deschise cu
intenția de a îmbunătăți calitatea și de a inova educația. Cu alte cuvinte, PED este o abordare centrată pe
practică, în care accentul se pune pe interacțiunea dintre profesorii și cursanții care utilizează RED pentru
educație.
În timpul aplicării PED în educație trebuie să fie îndeplinite condițiile:
✔ RED: Materialele didactice utilizate în cadrul PED trebuie să fie licențiate în mod deschis, iar
resursele produse în timpul cursului (de exemplu, rapoarte, prezentări, videoclipuri) trebuie, de asemenea,
să fie publicate ca RED.
✔ Predare deschisă: Educatorii trebuie să pună în aplicare metodologii de predare care pot ajuta
elevii să își construiască propriile parcursuri de învățare și să contribuie activ la consolidarea
cunoștințelor, atât individual, cât și în colaborare.
✔ Colaborare deschisă: Profesorii trebuie să construiască comunități deschise, de exemplu, prin
utilizarea rețelelor sociale, pentru a ajuta elevii să lucreze în echipe pentru a îndeplini anumite sarcini de
învățare (de exemplu, editarea unui blog, crearea unei pagini Wikipedia), precum și pentru a face schimb
de idei și discuții legate de aceste sarcini de învățare specifice.
✔ Evaluare deschisă: Profesorii trebuie să permită elevilor să se evalueze reciproc. Acest lucru
poate facilita practicile de reflecție și poate îmbunătăți rezultatele învățării.
✔ Tehnologie generică: Profesorii trebuie să utilizeze diferite tehnologii și instrumente pentru a
construi și susține o comunitate de învățare conectată, în care PED să se poată aplica.
Remixarea și revizuirea RED

Etapa I: Profesorul trebuie să caute mai întâi RED-uri pe care trebuie să le remixeze. În acest context,
trebuie să aleagă acele resurse educaționale deschise care pot fi ușor de transpus în contextul respectiv.
De asemenea, să acorde atenție licenței deschise atribuite materialului care urmează să fie utilizat,
deoarece poate afecta modul în care va fi folosit, inclusiv atribuirea unei noi licențe deschise noilor RED
create.
Etapa a II-a: Profesorul trebuie apoi să pregătească materialele de învățare pe care doresc să le adauge la
RED originală. De exemplu, profesorii pot adapta sau revizui o RED prin:
(1) adăugarea de text ca descriere la o diagramă sau imagine pe care o remixează;
(2) combinarea propriilor RED cu RED originale.
Etapa a III-a: Profesorii trebuie să atribuie o licență noii RED adaptate/remixate.
Etapa a IV-a: Profesorii trebuie să evalueze accesibilitatea noii RED adaptate, de exemplu, folosind
Accessibility Checker (Instrumentul de verificare a accesabilității) din Microsoft Word și să adauge
informațiile necesare care facilitează indexarea ulterioară a RED, cum ar fi cuvintele cheie, autorul,
subiectul.
Etapa a V-a: Profesorii pot partaja RED reutilizate prin distribuirea acestora pe site-urile lor personale sau
prin încărcarea lor într-o arhivă publică RED.
Anexe - Adresele web ale bibliotecilor de Resurse Educaționale Deschise ale Inspectoratelor Școlare
Județene / ISMB:
JUDEȚ ADRESE
Arad https://sites.google.com/view/resurse-educationale/pagina-de-pornire?authuser=0
10
JUDEȚ ADRESE
Arges https://isjarges.ro/resurse-educationale-deschise/
Bacău http://86.122.29.153:8080/red/curriculum
Bihor Resurse educaționale deschise Bihor
Bistrița Năsăud http://red.isjbn.ro/
Botoșani http://www.isjbotosani.ro/articol/6642/BIBLIOTECA+RED.html
Brăila https://www.isjbraila.ro/resedu.php
Brașov http://www.isjbrasov.ro/index.php/resurse-educationale-1
https://www.youtube.com/channel/UCyzZCkPPXWp6zYC7LQeJ24g
București http://red.ismb.ro/index.php
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1oKoY2A5jzFL5zwx_4pnZ3iS4QFzed_76Q65fTbDA
ow0/edit#gid=0
https://www.ccd-bucuresti.org/index.php/ro/proiecte/event-zone
Buzău http://isjbuzau.ro/red/
http://isjbuzau.ro/red/index.php/biblioteca
Călărași https://www.isj-cl.ro/index.php/resurse-educationale-deschise-red
Caraș Severin http://www.isjcs.ro/red/
Cluj http://www.ccdcluj.ro/resurse-biblioteca.html
Constanța https://www.isjcta.ro/biblioteca-red/
Covasna https://isj.educv.ro/content/11236/Resurse-Educa%C8%9Bionale-Deschise
https://oer.educv.ro/
Dâmbovița http://www.isj-db.ro/resurse-educa-ionale-deschise
Dolj https://drive.google.com/drive/u/1/folders/13wVlWsJMRIkSHMAQWYpO30gy9YTggAV0
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1MHk9yD-bfbW6ZM_-
36BbcFpf8zkPJrkmSzhkCTVxtpg/edit?usp=sharing
Galați http://isj.gl.edu.ro/red.html
https://www.youtube.com/channel/UC4fJobOLJ3Y9Z1fNDf1PP3Q
Giurgiu http://isjgiurgiu.ro/jcms/index.php/resurse-educationale
Gorj http://isjgorj.ro/resurse
Hunedoara http://isj.hd.edu.ro/
Ialomița https://www.isjialomita.ro/red/index.php?-table=resurse&-action=browse_by_materiihttps://
www.isjialomita.ro/red/index.php?-table=resurse&-action=browse_by_materii
Iași http://www.isjiasi.ro/index.php/curriculum-si-inspectie-scolara/resurse-educationale-deschise
Ilfov http://www.isjilfov.ro/index.php?
option=com_content&view=category&layout=blog&id=151&Itemid=291
Maramureș https://docs.google.com/spreadsheets/d/
1K7uUCjRd0emkkE0d_iGS5j10IRuQK6yKsPbbqBBc5gs/edit#gid=0
http://www.isjmm.ro/red.htm
Mehedinți http://www.mh.edu.ro/red/index.php/blog/
Mureș https://www.edums.ro/resurseeducationale/
Neamț https://sites.google.com/isj.nt.edu.ro/red
Olt Resurse educationale deschise
Prahova http://www.isj.ph.edu.ro/blog/resurse-educationale
Sălaj http://isjsalaj.ro/red/index.php
Satu Mare https://www.satmar.ro/web/page.php?id=93
https://www.satmar.ro/web/page.php?id=101
https://www.satmar.ro/web/page.php?id=99
Sibiu https://www.isjsb.ro/index.php/resurse-educationale-deschise
Suceava https://www.isj.sv.edu.ro/index.php/135-red/119-biblioteca-red
11
JUDEȚ ADRESE
Teleorman http://www.red.isjtr.ro/
Timiș https://docs.google.com/spreadsheets/d/
1NFAGFsJhosIZW9SwbkMa88IFK6B0_TNDCGSVSaUbhSk/edit#gid=714271717
https://www.youtube.com/channel/UCe7U6QCKJmTmFoMPr5bt1Xw/videos
Tulcea https://www.youtube.com/channel/UCrB_n65odojEFXhB-UviV9Q/videos
bit.ly/ACCEDyoutube
Vâlcea http://isjvl.ro/index.php?layout=edit&id=68
Vaslui http://nelpae.ro/elearning/
http://lang-platform.eu/lms - LMS „Comics in Teaching Languages” – user şi parola guest1
http://adult-education.ro/lms - LMS pentru educaţia adulţilor – user şi parola guest1
Vrancea http://isjvn.vn.edu.ro/red/
RED
Platforma şcolară de e-learning, înființată și gestionată de Ministerul Educației:
https://www.elearning.ro/
Resursele educaționale deschise realizate pe platforma Livresq:
https://library.livresq.com/browse/public&cred
Resursele educaționale deschise realizate în cadrul proiectului CRED: https://digital.educred.ro/red-
din-cred
12
3.1.2. Utilizarea aplicată a resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice (pe
disciplină/domeniu)
Două dintre obiectivele importante formulate UNESCO în Ghidul pentru aplicarea Practicilor Educaționale Deschise1 integrează pe de o parte ”dezvoltarea de mecanisme pentru
crearea de comunități de practică, promovarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice utilizând RED, crearea de rețele de experți în RED...” și, pe de altă parte, ”sprijinirea creării
și întreținerii unor rețele colegiale eficiente care partajează RED, bazate pe domenii precum disciplinele de studiu, limba, instituțiile, regiunile și nivelul de educație la nivel local,
regional și mondial”.
RED ȘI PED au capacitatea de a facilita procesele de învățare-predare-evaluare prin implicarea activă a tuturor membrilor unei comunități de învățare. Integrarea tehnicilor interactive
de predare-învățare-evaluare, accesarea și împărtășirea de conținut educațional de calitate sunt esențiale pentru promovarea colaborării între cei implicați în procesul de educație, dar și
în reducerea decalajelor de cunoștințe digitale între membrii comunității educaționale (elevi, profesori, factori de decizie, parteneri educaționali, etc).
Utilizarea resurselor educaționale deschise (RED) și a practicilor educaționale deschise (PED) obligă la reproiectarea activităților de învățare și evaluare, la inovare didactică și lucru
colaborativ, prin depășirea abordărilor convenționale, prin adecvarea situațiilor educaționale din mediul școlar la cerințele și nevoile concrete ale beneficiarilor. Prin integrarea RED și
a PED în procesul educațional, profesorul poate proiecta și desfășura secvențe de învățare cu parcurs personalizat, adaptate cunoștințelor, capacităților și intereselor elevilor.
RED și PED implică totodată inițierea de parteneriate între membrii comunității educaționale,
conștientizarea învățării împărtășite (peer-learning) la toate nivelurile, asigurând accesul facil la resurse
de bună calitate și promovarea de bune practici. De exemplu, o resursă educațională digitală poate susține
o activitate scurtă sau poate fi complexă, colaborativă, fiind utilizată și valorificată în variate moduri. În
comparație cu resursele și mijloacele didactice tradiționale, convenționale, resursele educaționale
deschise în format digital au la bază caracteristicile unor resurse multimodale, ce pot fi utilizate ca
material suport pentru activitățile de învățare, prin avantajele oferite de noile tehnologii.
Integrarea RED în activitatea de predare-învățare-evaluare
EXEMPLE:
INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE
Titlul activității de învățare ÎMPREUNĂ PUTEM COMBATE BULLYING-UL -

HARTA AJUTORULUI
1 UNESCO, Ghidul pentru aplicarea Practicilor Educaționale Deschise în timpul pandemiei de coronavirus. Utilizarea
Resurselor Educaționale Deschise în conformitate cu Recomandările UNESCO, Mai 2020
13
Disciplina Consiliere și Orientare
Unitatea de învățare Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă

de calitate
Clasa a IX-a
Autor M.S.G.
Alți membri ai echipei de autori (dacă este

cazul)
I. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din

perspectiva calității acestora
Condiții necesare desfășurării activității Explicarea modului de desfășurare a activității de către

profesorul diriginte
Contextul de învățare În cadrul orelor de Consiliere și Orientare sau la activitățile

educative ce vizează prevenirea fenomenului de bullying
Timpul alocat 10 minute
Descrierea specifică a activității de învățare Activitatea începe cu următorul joc „Treci în cerc”: Un
voluntar va părăsi clasa; restul grupului primește
următoarele instrucțiuni: trebuie să se țină de mână și să
formeze un cerc închis; odată ce voluntarul revine, sarcina
lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl lase în niciun
fel să intre în cerc, decât dacă el le cere acest lucru. Cerem
voluntarului să revină și dăm instrucțiunea: „Acum ai
sarcina de a intra în cerc, găsindu-ți propria cale”. Elevii se
joacă 2 min, având grijă ca niciunul să nu fie rănit. Jocul se
încheie când voluntarul reușește să intre în cerc; dacă
acesta nu reușește după câteva încercări, oprim jocul.
Elevii sunt invitați să vorbească despre cum s-au simțit în
timpul jocului:
Întrebări pentru voluntar: Cum a fost pentru tine să fii
exclus din grup?/La ce strategii te-ai gândit că să intri în
cerc?/Cum s-a comportat grupul?/Te-a ajutat cineva?/Ce a
funcționat?/Cum te simți acum?
Întrebări pentru grup: Cum v-ați simțit să faceți parte din
grup?/ Ce ai simțit pentru cineva exclus din grup?/Cum a
făcut față respectării/încălcării instrucțiunilor? Cum te
simți acum?
Această situație de excludere/marginalizare are legătură cu
fenomenul de bullying, un fenomen foarte frecvent în
mediul școlar.
Resursa RED utilizată https://youtu.be/SO60pvVmAeU
14
II. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se poate

În ce constă resursa RED desfășura un exercițiu de dezgheț pentru o activitate de
prevenirea fenomenului de bullying.
Descrierea modului de utilizare a RED-ului Integrarea resursei în cadrul orelor de Consiliere și

în activitatea de învățare din perspectiva 5R Orientare prin reutilizare
(reutilizare, redistribuire, revizuire, remixare
și reținere)
Desfășurarea exercițiului de dezgheț va conduce la

Descrierea modului în care resursa RED
antrenarea colectivului de elevi în activitățile de învățare
contribuie la formarea competenței specifie
care vor ajuta să definească fenomenul de bullying și să
vizate
identifice resurse utile de ajutor în situaţii de bullying
Procentul de timp al RED-ului folosit

raportat la timpul alocat activității de 100
învățare
Bullying-ul este o problemă serioasă în rândul

adolescenților. Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa
traume şi repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității
copilului în societate. Cazurile de bullying implică cel
Aspecte utile cu privire la trecerea de la RED
puțin un agresor şi o victimă, iar, în unele cazuri, există şi
la PED
martori.
RED-ul menționat poate fi folosit ca exercițiu de dezgheț în
cadrul unei activități educative care să dezbată această
problemă.
15
Titlul activității de învățare Aplicație: Alocarea resurselor financiare
Disciplina Educație financiară/Economie
Unitatea de învățare Administrarea bugetului personal
Clasa aVIII-a și/sau a aXI-a
Autor M.L.M.
Alți membri ai echipei de autori (dacă

este cazul) -
III. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată 4.1. Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de administrarea
bugetului personal
Condiții necesare desfășurării activității - Sala de clasă, acces la internet pentru vizualizarea unui
film,
- fișă pentru realizarea unui eseu de 5 minute pentru a
descrie mesajul transmis de film
Contextul de învățare - Discutarea despre alocarea resurselor financiare: nevoi

care trebuie satisfăcute imediat/ce pot fi amânate/la care se poate
renunţa;
- conștientizarea nevoii de a analiza obiectiv oportunitățile
de pe piața financiară și de pe piața muncii
Timpul alocat 2h
Descrierea specifică a activității de - elevii vizionează împreună cu profesorul filmul și

învățare menționează cel puțin cinci aspecte care i-au atras atenția/ care i-
au dat de gândit;
- în pasul 2 elevii fac o listă comună, a clasei, cu subiectele
propuse pentru discuții;
- elevii stabilesc ordinea în care se răspunde la întrebări,
fac posibile legături cu informații din alte domenii (conform fișei)
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw
IV. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
16
În ce constă resursa RED Este un film animat realizat după cartea ”Cine mi-a mutat
cașcavalul?” de Spencer Johnson
Reutilizarea –folosirea filmului animat în scop educațional

Redistribuirea – elevii pot să distribuie link-ul filmului și pot
Descrierea modului de utilizare a RED- posta concluziile lor, fișele lor completate
ului în activitatea de învățare din Revizuire – dacă este cazul, se poate compara varianta filmului cu
perspectiva 5R (reutilizare, redistribuire, conținutul cărții, cu traducerea ei identificând mesajul
revizuire, remixare și reținere) Remixare – elevii nu vor putea modifica filmul dar vor putea
realiza propriul lor film animat
Reținere – elevii pot viziona filmul pe link-ul trimis
Competența specifică pentru disciplina Educație financiară clasa a

VIII-a, la care ne putem raporta este: manifestarea unei atitudini
responsabile faţă de administrarea bugetului personal.
contribuie la formarea competenței
Vizionând filmul elevii vor înțelege că economia este într-o
specifice vizate
continuă schimbare, că trebuie să fie atenți la investițiile pe care le
fac, să caute soluții etc.

raportat la timpul alocat activității de 16%
învățare
Trecerea la experimentarea noțiunilor teoretice contribuie la o mai

Aspecte utile cu privire la trecerea de la bună înțelegere și vizualizare a modului în care se pot aplica
RED la PED respectivele informații în viața de zi cu zi.
APLICAȚIE: Realizați fișa de analiză a filmului vizionat:

”Cine mi-a luat cașcavalul?” (după cartea cu același nume de Spencer Johnson)
https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw
Ce m-a impresionat? Ce informație Cu ce informații m-am mai 3 discipline unde aș putea folosi
vreau să-mi fie întâlnit – explicarea legăturii dintre ele
explicată?
Titlul activității de Datele cu care operează un algoritm

învățare
17
Disciplina Informatică și TIC
Unitatea de învățare Algoritmi
Clasa Clasa a V-a
Autor M.O.
Alți membri ai echipei -

de autori (dacă este
cazul)
V. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică 2.2. Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în
vizată prelucrări
Condiții necesare Activitatea se desfășoară în laboratorul de informatică sau în sala de clasă. Profesorul
desfășurării activității utilizează un calculator conectat la Internet, un video-proiector sau o tablă interactivă
pentru proiectarea resurselor educaționale deschise selectate. În laborator, elevii vor fi
dispuși, de preferat în semicerc, astfel încât să se asigure o cât mai bună vizionare a
filmelor și o conversație eficientă.
Contextul de învățare Analizarea unor situaţii cunoscute în scopul identificării datelor de intrare și a datelor
de ieșire, cu diferenţierea variabilelor de constante
Timpul alocat 30 de minute
Descrierea specifică a Elevii vor viziona filmul didactic Algoritm3 și, ghidați de întrebările profesorului, vor
activității de învățare identifica noțiunile de: date de intrare, date de ieșire și date intermediare. Vor face
diferența dintre variabile și constante. Elevii vor da exemple de probleme din viața
reală sau de la alte discipline ale căror soluții pot fi transpuse într-un algoritm folosind
tipurile de date învățate.
Resursa RED utilizată https://drive.google.com/open?id=1_pFoG7tiEqyCmDsL6VuQwnaDR6-yNyai
VI. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa Resursa educațională deschisă este un film didactic de 10 minute preluat din
RED biblioteca de resurse educaționale deschise CRED.
Descrierea modului de Deoarece resursa educațională deschisă vizează două competențe specifice și anume
utilizare a RED-ului în 2.2. Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în
activitatea de învățare prelucrări aferente conținuturilor Clasificarea datelor cu care lucrează algoritmii în
din perspectiva 5R funcţie de rolul acestora (de intrare, de ieșire, de manevră dar și 2.3 Descrierea în
(reutilizare, limbaj natural a unor algoritmi cu ajutorul secvențelor de operații și a deciziilor
redistribuire, revizuire, pentru rezolvarea unor probleme simple; aferente conținuturilor Expresii (operatori
remixare și reținere) aritmetici, relaționali, logici; evaluarea expresiilor) prevăzute în unitatea de învățare
Algoritmi, în cadrul acestei activități de învățare, resursa va fi reutilizată prin
expunerea doar a primele 6 minute din filmul educațional în vederea prezentării și
18
explicării noilor noțiuni ce vizează formarea competenței specifice 2.2.
Conținuturile din programa școlară menționate în unitatea de învățare și anume

Clasificarea datelor cu care lucrează algoritmii în funcţie de rolul acestora (de
Descrierea modului în
intrare, de ieșire, de manevră sunt parcurse integral în resursa educațională deschisă
care resursa RED
selectată.
contribuie la formarea
Exemplele prezentate în RED-ul utilizat în activitatea de învățare sunt puncte de
competenței specifie
plecare în discutarea unor exemple din viața reală, în identificarea unor modele sau
vizate
tipare ce vor fi transpuse în algoritmi în cadrul cărora se vor identifica datele de
intrare, datele de ieșire și intermediare cu diferenţierea variabilelor de constante.
Procentul de timp al
RED-ului folosit 20%
raportat la timpul
alocat activității de
învățare
Prin integrarea unor resurse educaționale deschise atent selectate, relevante,

accesibile, stimulative se dorește asigurarea unor contexte de experimentare directă,
exersarea unor abilități și atitudini, dar și transpunerea celor învățate în contexte noi.
Se încurajează astfel manifestarea elevilor în mod deschis, autentic, implicarea activă
Aspecte utile cu privire
și directă a acestora în dezvoltarea propriului proces de învățare.
la trecerea de la RED
Interacțiunea profesor-elev are interesul elevului în centrul procesului educațional,
la PED
profesorul îndeplinind rolul de facilitator al învățării prin crearea contextului de
învățare, monitorizarea atentă a activității elevilor și înregistrarea progresului acestora
în formarea competenței specifice vizate pe parcursul desfășurării activității de
învățare.
19
Titlul activității de învățare Particularitățile textului fantastic
Disciplina Limba și literatura română
Unitatea de învățare ”Lumi fantastice”
Clasa a IX-a
Autor G.P.
Alți membri ai echipei de autori L.S.M.

(dacă este cazul)
VII. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată 2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte
ficţionale şi nonficţionale
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea
textelor literare studiate
Condiții necesare desfășurării Dispozitiv (laptop sau calculator)

activității Videoproiector
Conexiune la Internet
Contextul de învățare Sala de clasă,

Lecție mixtă (predare-învățare-evaluare)
Descrierea specifică a activității Activitate care vizează identificarea elementelor de teorie literară
de învățare în resurse online diverse (filme și fragmente din operele literare).
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?

v=G4J2CKJOZ7c&ab_channel=ArturSlotwinskipianist
%26composer
VIII. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
Resursa educațională deschisă este un filmuleț care prezintă

fantastica lume a domnului Morris Lessmore în care cărțile pot
În ce constă resursa RED
prinde viață, iar personajul își pune în valoare puterile
supranaturale.
20
În cadrul design-ului didactic se vor parcurge următoarele etape:

1. Lectura unor fragmente din ”Cartea de nisip” de Joge
Luis Borges
2. Urmărirea RED-ului propus
Descrierea modului de utilizare 3. Abordarea conceptelor literare care vizează
a RED-ului în activitatea de particularitățile textului fantastic: fabulosul, tipuri de personaje,
învățare din perspectiva 5R coexistența elementelor natural/supranatural, teme și motive
(reutilizare, redistribuire, fantastice, povestirea în ramă, finalul deschis;
revizuire, remixare și reținere) 4. În cadrul activității pe grupe se pot folosi metode de
predare care să stimuleze gândirea critică, iar itemii propuși sunt:
a) Identificați temele și motivele prezente în RED audio-
video și în fragmentele propuse din”Cartea de nisip” de Joge
Luis Borges.
b) Prezentați trei particularități ale personajelor prezente în
cele două materiale propuse ca suport de lucru.
c) Prezentați convențiile fantasticului pe care le-ați
identificat în cele două materiale propuse ca suport de lucru.
Analizați simbolul cărții prezent în cele două materiale propuse
ca suport de lucru.
d) Explicați metafora omului posedat de carte/ metafora
celui care s-a salvat prin carte (carte sacră/ carte malefică).
Descrierea modului în care - resursa prezintă modificările produse în universul

resursa RED contribuie la personajului odată cu intrarea în cheia de semnificații a cărții,
formarea competenței specifice iar elevii vor putea identifica particularitățile unei opera
vizate fantastice prin raportarea la acțiunea din resursa propusă.
Procentul de timp al RED-ului

folosit raportat la timpul alocat 100% (50 minute)
activității de învățare
Aspecte utile cu privire la Elevii își vor dezvolta imaginația în acord cu elementele de
trecerea de la RED la PED teorie a literaturii.
21
Titlul activității de învățare HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA
Disciplina ISTORIE
Unitatea de învățare MARILE CONFLICTE ALE SECOLULUI XX
Clasa a X-a
Autor F.E.B.
Alți membri ai echipei de autori (dacă este

cazul)
Competența specifică vizată 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de

concluzii relative la sursele istorice
Condiții necesare desfășurării activității laptop/videoproiector, conectare la internet, fișe de lucru,

platforma livresque, youtube
Contextul de învățare Profesorul creează contextul de învăţare prin utilizarea unei părți
sau a întregii activități Holocaustul propuse pe platforma
Livresque
Timpul alocat 50 min
Descrierea specifică a activității de învățare Cadrul didactic va proiecta elevilor prima partea a prezentării
unde este definit Holocaustul.
Sunt studiate imaginile și sursele din slide 1 si 2 Definirea,
Recenzarea și Însemnarea, apoi elevii răspund la cerințe pe baza
surselor. Timp de lucru 15 minute.
Elevii studiază resursele de la subpunctul 6 Holocaustul în
România, apoi rezolvă cerințele. Timp de lucru 10 minute.
Elevii vizionează filmul de la subpunctul 6 și formulează
opinii proprii referitoare la Holocaustul în România și la modul
în care autoritățile române au acționat la ordinele Germaniei
naziste. Timp de lucru 20 minute.
În etapa de obținere a feedback-ului se alocă 5 minute pentru
rezolvarea evaluării de la finalul aplicației.
Resursa RED utilizată https://view.livresq.com/view/5fc618164395010007516180/
22

Resursa RED livresque conține surse audio, video, scrise
despre Holocaust și Holocaustul în România.
Sursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor de istorie, dar și

consiliere.
Descrierea modului de utilizare a RED-ului
O propunere (cum am sugerat mai sus) este utilizarea sursei la
în activitatea de învățare din perspectiva
clasa a X a, Unitatea de Învățare Marile conflicte ale sec XX. Ea
5R (reutilizare, redistribuire, revizuire,
poate fi reutilizată la clasele a XI a sau a XII a la finalul Unității
remixare și reținere)
de Învățare Statul și Politica-clasa a XI a sau Unitatea de
Învățare Oamenii, Societatea și Lumea Ideilor, clasa a XII a
Prin varietatea de surse și prin activitățile de învățare propuse

resursa RED- HOLOCAUSTUL poate fi utilizată cu succes în
formarea competențelor specifice propuse prin programe
contribuie la formarea competenței specifie
școlare. Este o sursă care se poate utiliza la începutul, dar și la
vizate
finalul unității de învățare, depinde de modul cum este utilizată.
Procentul de timp al RED-ului folosit 20 minute

raportat la timpul alocat activității de
învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de la RED-ul utilizat poate fi folosit si în cadrul orelor de consiliere și
RED la PED dezvoltare personală care dezbat tema diversității, a respectării
multiculturalității, a drepturilor omului, etc.
23
Titlul activității de învățare Popoare și spații în Antichitate. Orientul antic
Disciplina ISTORIE
Unitatea de învățare POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE
Clasa a IX-a
Autor A.M.
Alți membri ai echipei de autori

(dacă este cazul) -
III. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre
persoane, dintre grupuri
Condiții necesare desfășurării laptop/videoproiector, conectare la internet,

activității harta istorică interactivă, fisa de lucru, platforma wordwall
Contextul de învățare Profesorul creează contextul de învăţare prin utilizarea hărții istorice
interactive pentru învățarea prin descoperire
Timpul alocat 50 min
Descrierea specifică a activității Cadrul didactic va proiecta elevilor, de pe propriul

de învățare ecran al laptopului sau telefonului, o hartă interactivă a
Orientului antic;
Pornind de la harta interactivă, profesorul va adresa întrebări
cu privire la cadrul natural al Orientului antic, vor fi
identificate principalele caracteristici ale regiunii și
se va stabili faptul că o condiție esențială a formării
primelor popoare o reprezintă cadrul natural.
După identificarea principalelor popoare, elevii vor
viziona materialele notificate cu A si B pe hartă și vor
identifica aspecte legate de originea,
cronologia, organizarea politică si moștenirile lăsate de
primele popoare ale Antichității – 25 min
Elevii vor completa fișa de lucru – 25 min
Popoare Cronologie Spatiu Moșteniri

istoric
Sumerieni
24
Egipteni
Evrei
La finalul activității elevilor li se explică sarcina de

lucru pentru acasă (formularul ȋncărcat) pe care o au de realizat pe
platforma Google Classroom (sarcina de lucru au fost
realizata pe platforma wordwall – sortare în functie de grup).
https://wordwall.net/ro/resource/4669422/popoarele-antichit
%c4%83%c8%9bii
Resursa RED utilizată https://www.thinglink.com/scene/1474494428478439427
IV. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
O hartă interactivă publicată în CNPEE (2021).

În ce constă resursa RED Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la
clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022. Istorie, București
Descrierea modului de utilizare

a RED-ului în activitatea de Integrarea resursei în cadrul orelor de istorie de la clasa a IX-a prin
învățare din perspectiva 5R reutilizare
(reutilizare, redistribuire,
revizuire, remixare și reținere)
Descrierea modului în care Harta interactivă permite elevilor să evidențieze asemănările si deosebirile
resursa RED contribuie la între diferitele popoare ale Orientului antic precum si exersarea abilităților
formarea competenței specifie de a lucra cu o sursa cartografică.
vizate
Procentul de timp al RED-ului 100

folosit raportat la timpul alocat
activității de învățare
Aspecte utile cu privire la

RED-ul utilizat poate fi folosit si în cadrul orelor de istorie care dezbat tema
trecerea de la RED la PED
Moștenirea culturală a antichității.
25
Titlul activității de învățare Permutări. Aranjamente. Combinări.
Disciplina Matematică
Unitatea de învățare Elemente de combinatorică
Clasa a X-a
Autori S.N.C.
Alți membri ai echipei de C.C./ TeleȘcoala TVR2

autori (dacă este cazul)
IX. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situaţii-
problemă date
Condiții necesare Conexiune la Internet

desfășurării activității Calculatoare
Videoproiector
Contextul de învățare În cadrul orelor de Matematică sau la activitățile educative ce vizează domenii
care oferă posibilitatea unor activități integrate de învățare, în context
interdisciplinar; în acest sens, în programele școlare pentru o serie de discipline
de cultură generală și discipline/module de specialitate.
Descrierea specifică a Activitatea de învățare vizată de acest material constă în întelegerea noțiunilor
activității de învățare de combinatorică și identificarea formulei care conduce la o rezolvare simplă a
problemei/ situației date.
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=dDQzlH0hRq8
X. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
Un videoclip publicat pe Youtube în care este prezentată o scurtă istorie a

În ce constă resursa RED elementelor de combinatorică, precum și exemple cu caracter aplicativ a
noțiunilor de combinatorică.
Descrierea modului de
utilizare a RED-ului în Integrarea resursei în cadrul orelor de Matematică prin reutilizare.
activitatea de învățare din
perspectiva 5R (reutilizare,
26
redistribuire, revizuire,
Descrierea modului în care În videoclip sunt prezentate aplicații practice întâlnite în viața de zi cu zi care
resursa RED contribuie la dezvoltă gândirea critică și raționamentul deductiv.
formarea competenței
specifice vizate
Procentul de timp al RED-

ului folosit raportat la timpul 50%
alocat activității de învățare
Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii informatice

Aspecte utile cu privire la permit prezentarea conținuturilor într-o formă atractivă studiului matematicii și
trecerea de la RED la PED a înțelegerii noțiunilor prin exemple cu caracter aplicativ care necesită
raționament deductiv în rezolvarea lor.
27
Titlul activității de învățare Graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului.
Unitatea de învățare Funcții
Clasa a IX-a
Autor S.D.N.
Alți membri ai echipei de

autori (dacă este cazul)
Competența specifică vizată Descrierea unor şiruri/funcţii utilizând reprezentarea geometrică a unor
cazuri particulare şi raţionamentul inductiv
Condiții necesare desfășurării Conexiune la Internet

activității Calculatoare
Videoproiector
Contextul de învățare În cadrul orelor de Matematică sau la activitățile educative ce vizează domenii care
oferă posibilitatea unor activități integrate de învățare, în context interdisciplinar; în
acest sens, în programele școlare pentru o serie de discipline de cultură generală și
discipline/module de specialitate.
Descrierea specifică a Activitatea de învățare vizată de acest material constă în reprezentarea grafică a unor
activității de învățare funcții numerice, precum și determinarea indicatorilor tendinței centrale a unui set
de date.
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=MFV2OfTQlqY&list=PLqle1aQarAtigDtH-

aBpsKudtAxxpqC4h&index=2
Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se poate realiza graficul unei
În ce constă resursa RED funcții pentru diferite domenii de definiție ale funcției numerice.
Descrierea modului de
28
utilizare a RED-ului în Integrarea resursei în cadrul orelor de Matematică prin reutilizare.

activitatea de învățare din
redistribuire, revizuire,
Reprezentarea grafică a funcțiilor numerice folosind diferite metode de reprezentare;

Descrierea modului în care evidențierea evoluției ascendente sau descendente a unui proces sau fenomen ce
resursa RED contribuie la poate fi descris printr-o dependență funcțională; trasarea graficului unor funcții
formarea competenței specifie numerice cu o cât mai mare precizie, utilizând eventual și proprietăți ale funcției sau
vizate aplicații informatice, analizarea reprezentărilor grafice ale unor funcții numerice în
vederea deducerii unor proprietăți ale acestora
Procentul de timp al RED-ului

folosit raportat la timpul 50%
alocat activității de învățare
Aspecte utile cu privire la Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii informatice
trecerea de la RED la PED (GeoGebra, Desmos) permit realizarea de reprezentări grafice şi animații care
conduc la o mai bună înțelegere a proprietăţilor funcţiilor.
29
Titlul activității de învățare Teorema înălțimii.
Unitatea de învățare Relații metrice în triunghiul dreptunghic.
Clasa a VII-a
Autor I.A.
Alți membri ai echipei de autori (dacă R.D.C.

este cazul)
Competența specifică vizată Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru
determinarea unor elemente ale acestuia
Condiții necesare desfășurării activității Conexiune la internet

Calculator
Videoproiector
Contextul de învățare În cadrul orelor de Matematică sau la activitățile educative ce

vizează domenii care oferă posibilitatea unor activități integrate de
învățare, în context interdisciplinar; în acest sens, în programele
școlare pentru o serie de discipline de cultură generală și
discipline/module de specialitate.
Descrierea specifică a activității de Activitatea de învățare vizată de acest material constă în

învățare întelegerea teoremei înălțimii și identificarea metodei care
conduce la o rezolvare simplă a problemei/ situației date.
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=xh-

2TyodWMg&list=PLqle1aQarAtigDtH-
aBpsKudtAxxpqC4h&index=49
Un videoclip publicat pe Youtube în care este prezentată

În ce constă resursa RED demostrația teoremei înălțimii, precum și probleme cu caracter
aplicativ care se rezolvă utilizând teorema această teoremă.
30
Descrierea modului de utilizare a RED-

ului în activitatea de învățare din Integrarea resursei în cadrul orelor de Matematică prin reutilizare.
perspectiva 5R (reutilizare, redistribuire,
revizuire, remixare și reținere)
În videoclip sunt prezentate aplicații practice întâlnite în viața de

Descrierea modului în care resursa RED zi cu zi care dezvoltă gândirea critică și raționamentul deductiv.
contribuie la formarea competenței
specifice vizate

raportat la timpul alocat activității de 50%
învățare
Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii

Aspecte utile cu privire la trecerea de la informatice (Geogebra) permit prezentarea conținuturilor într-o
RED la PED formă atractivă studiului matematicii și a înțelegerii noțiunilor prin
exemple cu caracter aplicativ care necesită raționament deductiv în
rezolvarea lor.
31
Titlul activității de învățare Platforma KAHOOT în evaluarea cunoștințelor elevilor
Disciplina INFORMATICĂ ȘI TIC
Unitatea de învățare Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi
creativitatea
Clasa a VI-a
Autor P.V.
Alți membri ai echipei de autori I.A.

(dacă este cazul)
XI. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Utilizarea unor instrumente specializate pentru obținerea unor
materiale digitale

Contextul de învățare Această platformă este de un real ajutor, având un rol important în
gestionarea timpului.
Elevul trebuie să se încadreze într-un timp dat pentru a finaliza
sarcinile cerute
Descrierea specifică a activității de Platforma KAHOOT activează toţi elevii şi le dezvoltă comunicarea,
învățare creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii
corecte şi să argumenteze deciziile luate.
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă pentru că ne
pune la dispoziție posibilitatea de a adăuga videoclipuri, imagini și
diagrame asociate întrebărilor pentru a amplifica angajamentul.
Stimulează competiția, creând acel "moment de foc", încurajând
jucătorii să caute și să sărbătorească împreună.
Kahoot este sub formă de joc educativ de învăţare creat pe platforma
Kahoot și poate fi utilizat la clasă, pentru orice disciplină de studiu.
Resursa RED utilizată - Prezentarea aplicației

https://docs.google.com/presentation/d/
1Jhm0Ir53RpvadrYRsI0B27G1I9sHVPPUKkTlcI6IWeE/edit?
usp=sharing
32
- Platformea KAHOOT prin accesarea www.kahoot.it
XII. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
-Prezentare în powerpoint;
În ce constă resursa RED - Teste create cu ajutorul platformei KAHOOT prin accesarea
www.kahoot.it
Folosirea Kahoot-ului la clasă permite profesorului:

Descrierea modului de utilizare a
- să introducă un nou subiect.
RED-ului în activitatea de învățare
- să facă o evaluare formativă.
din perspectiva 5R (reutilizare,
- să iniţieze o discuţie pretest / post-test...
redistribuire, revizuire, remixare și
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă.
reținere)
Reutilizarea și remixarea testelor care se găsesc pe platformă.
Platforma KAHOOT activează toţi elevii şi le dezvoltă comunicarea,

creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii
Descrierea modului în care resursa
corecte şi să argumenteze deciziile luate.
RED contribuie la formarea
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă pentru că ne
competenței specifice vizate
pune la dispoziție posibilitatea de a adăuga videoclipuri, imagini și
diagrame asociate întrebărilor pentru a amplifica angajamentul.

învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de Orele de TIC în care se vor folosi aplicații interactive vor dezvolta
la RED la PED creativitatea și competențele digitale ale elevilor.
33
Titlul activității de învățare Aplicația CANVA
Disciplina TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR

(Tehnici de documentare asistată de calculator)
Unitatea de învățare Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv
şi creativitatea
Clasa a XI-a
Autor P.V.
Alți membri ai echipei de autori (dacă I.A.

este cazul)
XIII. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Utilizarea elementelor grafice în documente

Contextul de învățare În cadrul proiectelor dezvoltate de elevi la TIC vor folosi elemente
de identitate vizuală. Aceste elemente vor fi create cu ajutorul
aplicației CANVA.
Descrierea specifică a activității de Realizarea de:

învățare - logo-uri,
- pliante și afișe,
- documente și prezentări,
- cărți de vizită,
- infografice și bannere cu ajutorul aplicației CANVA.
Elevii vor avea acces la prezentarea aplicației CANVA, își vor crea
cont gratuit și vor folosi șabloane pentru elementele de identitate
vizuală ale grupei din care fac parte.
Resursa RED utilizată Prezentarea aplicației

-https://docs.google.com/presentation/d/1s8dtSeUnfrMjYnwOJsY9
ymDnTHBR6bhfg4M0-yNjRZ0/edit?usp=sharing
Aplicația CANVA - https://www.canva.com/
XIV. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
34
În ce constă resursa RED -Prezentare în Powerpoint

-Aplicația - https://www.canva.com/
Se reutilizează șabloane gratuite din aplicația CANVA

Descrierea modului de utilizare a
RED-ului în activitatea de învățare din
redistribuire, revizuire, remixare și
reținere)
Aplicația CANVA pune la dispoziție template-uri care să ajute

Descrierea modului în care resursa elevul în operațiile de creare a unei identități vizuale pentru grupa
RED contribuie la formarea din care fac parte.
competenței specifie vizate

învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de Orele de TIC în care se vor folosi aplicații interactive vor dezvolta
la RED la PED creativitatea și competențele digitale ale elevilor.
35
I. Date generale
Titlul resursei educaționale Structura repetitivă condiționată posterior în Python

propuse
Clasa a VII-a
Autor C.E.A.
II. Prezentarea resursei educaționale
Competența specifică vizată 2.2 Construirea unor algoritmi elementari care combină structurile
secvențiale, alternative, repetitive în scopul rezolvării unor probleme
Durata resursei 8 min.
Scurtă prezentare a resursei Această resursă prezintă ce este și cum funcționează structura repetitivă
educaționale propuse condiționată posterior.
Se prezintă pseudocodul, schema logică și implementarea în Python a
acestei structuri prin rezolvarea unei probleme simple.
Cuvinte cheie: ciclu, buclă, structură repetitivă, condiționare posterioară.
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu Zoom,
prelucrate cu OpenShot, rezultatul fiind un fișier mp4.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de împărtășit cu Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de învățare
privire la utilizarea resursei „Limbaj de programare” în clasa a VII-a pentru a da exemple cât mai simple
educaționale în activitatea cu elevii de utilizare a structurii repetitive condiționate posterior.
Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face, cât și în format
online.
Resursa a fost prezentată la cercul profesorilor de informatică din
22.11.2021 – Python Coding.
36
I. Date generale
Titlul resursei educaționale propuse Prezentare: Resurse Educaționale Deschise
Clasa a VI-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 3.1. Elaborarea de prezentări folosind operații specifice, pentru a ilustra
diverse teme
Scurtă prezentare a resursei Această resursă prezintă realizarea unei prezentări după un scenariu dat, cu
educaționale propuse obiecte și efecte date, alegând formate adecvate în funcție de auditoriu și
tematică
Cuvinte cheie: prezentare, RED
III. Comentarii
privire la utilizarea resursei „Prezentări” în clasa a VI-a pentru a da exemple cât mai simple de utilizare a
educaționale în activitatea cu elevii unei prezentări după un scenariu dat.
Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
online.
Resursa a fost prezentată la Webinar Educația Continuă (8): Informatică și
TIC realizat de M.E. în 19.11.2019.
37
I. Date generale
Titlul resursei educaționale Structura repetitivă cu contor în Python

propuse
Clasa a VII-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 2.2 Construirea unor algoritmi elementari care combină structurile
secvențiale, alternative, repetitive în scopul rezolvării unor probleme
Scurtă prezentare a resursei Materialul prezintă definiția și explică modul de funcționare a unei structuri
educaționale propuse repetitive cu contor.
Se prezintă pseudocodul, schema logică și implementarea în Python a
acestei structuri prin rezolvarea unei probleme simple.
Cuvinte cheie: structură repetitivă, contor, programare în Python.
III. Comentarii
privire la utilizarea resursei „Limbaj de programare” în clasa a VII-a pentru a da exemple cât mai
educaționale în activitatea cu simple de utilizare a structurii repetitive cu contor.
elevii Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
online.
Tema a fost prezentată la cercul profesorilor de informatică din 22.11.2021
– Python Coding.
38
I. Date generale
Titlul resursei educaționale Algoritmi elementari – Structuri repetitive

propuse
Clasa a VI-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 2.3. Reprezentarea algoritmilor de prelucrare a informației pentru rezolvarea
unor situații problemă
Scurtă prezentare a resursei Materialul prezintă definiția și explică modul de funcționare a unor algoritmi
educaționale propuse elementari.
-Determinarea minimului/maximului
-Prelucrarea cifrelor unui număr
-Determinarea divizorilor unui număr
-Testarea primalității unui număr
-Descompunerea unui număr în factori primi
-Determinarea celui mai mare divizor comun(cmmdc)
-Șirul lui Fibonacci
Cuvinte cheie: algoritm, structuri repetitive
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu Zoom, rezultatul
fiind un fișier pe platforma Livresq.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de învățare
împărtășit cu privire la „Algoritmi” în clasa a VI-a pentru a da exemple cât mai simple de utilizare a
utilizarea resursei structurilor repetitive.
educaționale în activitatea cu Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
elevii Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face, cât și în format
online.
Tema a fost prezentată la cercul profesorilor de informatică din 13.05.2021 –
Platforma Livresq.
39
APLICAȚIE: FIȘA DE LUCRU - INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE
Realizați o fișă pentru integrarea RED în activitatea de învățare la disciplina pe care o predați.
Titlul activității de învățare
Disciplina
Unitatea de învățare
Clasa
Autor
Alți membri ai echipei de autori (dacă este cazul)
XV. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată
Condiții necesare desfășurării activității
Contextul de învățare
Timpul alocat
Descrierea specifică a activității de învățare
Resursa RED utilizată
XVI. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
Descrierea modului de utilizare a RED-ului în

activitatea de învățare din perspectiva 5R (reutilizare,
redistribuire, revizuire, remixare și reținere)
Descrierea modului în care resursa RED contribuie la

formarea competenței specifie vizate
Procentul de timp al RED-ului folosit raportat la

timpul alocat activității de învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de la RED la PED
Observații generale:
- Titlul activității de învățare să fie concis
- Descrierea specifică a activității de învățare să fie din perspectiva elevului
40
Tema 3.2. Adaptarea procesului de predare – învățare – evaluare, în context blended-learning, la

particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii
dezavantajate socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la
domiciliu și în spital etc.)
Delimitări conceptuale
Despre blended-learning
Învăţarea combinată (blended-learning), în care se foloseşte atât metoda tradiţională cu profesorul de faţă
cât şi internetul, pare să fie cea mai dorită şi răspândită formă de e-învăţământ (e-learning) în lume în
momentul de faţă. Se pare că este mai eficientă decât metodele tradiţionale sau online folosite separat.
Sistemul de învățare de tip
blended-learning devine din ce în
ce mai cunoscut. Acest lucru se
datorează beneficiilor și
funcțiilor acestuia. Învățare
de tip blended- learning este
strâns legată de mediul în care
acesta se desfășoară, astfel
că este o îmbinare a
activităților de învățare față-în-
față cu activitățile de
învățare online sau pe calculator.
Aceasta abordare oferă o nouă
experiență de învățare, care se
bazează pe combinarea
avantajelor comunicațiilor
moderne și IT, cu modul de învățare
tradițional, bazat pe discuții și reflecții determinate de o anumită situație, unde elevii sunt direct implicați
și unde pot oferi un feedback imediat, față-în-față. Utilizarea unui sistem de învățare de tip blended-
learning îmbunătățește implicarea elevilor. Noul rol al profesorului este important în acest nou context.
Există o șansă ca profesorul sau formatorul, care este în mod tipic doar un furnizor de cunoștințe, să
îmbrățișeze un rol nou în sistemul de învățare de tip blended-learning, și anume acela de a fi antrenor, dar
și mentor. Acest lucru schimbă, de asemenea, relația dintre profesor și elev. Profesorul sprijină procesul
de învățare, iar elevul joacă un rol activ în procesul de învățare. Elevii trebuie să își asume
responsabilitatea participării şi învăţării, fiind văzuți ca persoane cu o anumită expertiză. Utilizarea
sistemului de învățare de tip blended-learning se bazează pe ideea de a organiza conținutul învățării.
Profesorul trebuie să decidă ce conținut ar trebui să fie furnizat on-line și care ar trebui să fie utilizat în
tipul de învățare față-în-față. Acest lucru ajută la promovarea învățării de competențe, abilități și
competențe. În consecință, sistemul de învățare de tip blended-learning deschide noi posibilități de
individualizare și respectă elevii.
Acest tip de învățare permite elevilor să își personalizeze experiențele de învățare utilizând instrumente
suplimentare, moderne și dincolo de sala de clasă. Acesta este un mod modernizat de predare care are un
impact pozitiv asupra experienței de formare a unui elev, prin această învățare mixtă se creează un
echilibru între educația online și educația față în față, fapt care încurajează elevii să urmeze cursuri online
de formare profesională. Această metodă nu este monotonă dar îmbunătățește întotdeauna formarea,
permite elevilor să se concentreze perioade mai lungi de timp ceea ce duce la obținerea de progrese.
41
Metodele de formare combinate includ instrumente de predare care permit creativitatea în lecții și în
subiectele propuse.
Educația în context blended-learning permite și încurajează ca implementarea activităților didactice să
se poată realiza sincron, respectiv, asincron. Ponderea celor două modalități formative este diferită,
cadrul didactic fiind cel care decide ce tip de interacțiune alege, fiind persoana care cunoaște cel mai
bine cât de potrivită este una sau cealaltă în raport cu particularitățile domeniului, ale disciplinei pe care
o predă, ale elevilor cu care lucrează. Fiecare dintre cele două modalități de comunicare prezintă atât
avantaje cât și dezavantaje. Conform autorilor, activitățile didactice derulate asincron sunt activități
didactice care susțin și consolidează principalul avantaj al educației online, și anume caracterul
său flexibil. Activitățile nu se derulează în timp real, iar elevii nu accesează în același timp materialele
transmise/postate. În schimb, ei pot parcurge conținuturile și rezolva sarcinile de lucru, în mod cu
adevărat flexibil, atunci când programul le permite, în ritm propriu, beneficiind în același timp și de un
ghidaj și un feed-back autentic, oferite de cadrul didactic.
Dacă este să sintetizăm, avantajele sistemului blended-learning exced dezavantajele acestuia:
Avantaje:
- Elevii pot lucra independent și în ritmul lor propriu online, dar încă mai au acces la atenția nemijlocită a
unui cadru didactic și toată îndrumarea, informaţiile, resursele şi mijloacele pe care le oferă un cadru
didactic. În același timp, profesorii pot cursuri cursuri de învăţare și oferi o mai
mare flexibilitate și creativitate decât într-un cadru de clasă tradițional.
-Un alt avantaj al învățării mixte este că permite profesorului să petreacă mai mult timp întâlnindu-se cu
elevii individual sau în grupuri mai mici pentru a le oferii sprijin și ajutor în problemele și dilemele care
nu le-au înţeles.
- Fiind obligați într-un fel sau altul să utilizeze tehnologia și să lucreze online elevii dobândesc în mod
firesc o mai mare încredere și îndemânare în utilizarea eficientă tehnologiei.
- Elevii sunt nevoiţi, prin intermediul acestui mod de lucru, să își gestioneze singuri timpul și resursele
pentru a putea atinge obiectivele stabilite, ceea ce contribuie la dezvoltarea personală.
Dezavantaje:
- Nu promovează abilități de gândire de nivel superior , care conduc la învățarea mai profundă și mai
semnificativă pentru elevi.
- Rezultatele depind în mare măsură de calitatea programului specific sau strategia de implementare.
Unele experiențe ale învățării mixte pun la îndoială dacă această practică poate oferi elevilor
suficientă atenție, îndrumare și asistență personală din partea cadrelor didactice în special pentru elevii
care nu se pot auto-dirijată, auto-disciplina, sau organiza suficient pentru a învăța în mod eficient fără a
fii supravegheați regulat din partea profesorilor sau a adulților. Fără supraveghere, de exemplu, elevii ar
putea petrece timpul lor de studiu, folosind social media si chat cu prietenii decât să-şi facă temele.
42
Câteva modele de învățare mixtă:

⮚ Modelul rotației individuale - acest model de învățare permite elevilor să se rotească prin stații de
lucru la un program fix, pentru un anumit curs sau subiect, unde cel puțin una dintre stații este o stație de
învățare online. Aceștia învață folosind cursuri online și pot face o varietate de activități, cum ar fi
previzualizarea, completarea sau revizuirea lecțiilor, citirea cursurilor sau efectuarea evaluărilor
administrate de computer. Prin aceste tipuri de activități bazate pe tehnologie, elevii au oportunități de a
lucra independent și privat, fără griji cu privire la modul în care vor performa în fața colegilor lor. Pentru
partea offline a învățării lor, elevii primesc instrucțiuni directe de la un profesor, urmate de o varietate de
activități, care ar putea include lectură modelată și independentă, fișe de lucru, îndrumare individuală,
munca în grupuri mici, proiecte, jocuri și altele.
De exemplu, în cadrul unei ore de clasă, elevii se rotesc între stațiile de învățare la intervale de 15 ‐20
minute, fiind organizați în grupuri mici de lucru, astfel:
- Grupul 1 – învățare condusă de profesor;
- Grupul 2 – muncă independentă, respectiv lucrul în grup (colaborare);
- Grupul 3 – învățare online personalizată.
Poate fi desenată o diagramă a rotației grupurilor între stațiile de învățare, pe care să fi marcate numărul
grupului de lucru, intervalul de timp și modul de lucru, ca în exemplul următor:
Intervalul orar 8,00‐8,15 8,15‐8,30 8,30‐8,50
Grupul 1 Online Individual/Grup Profesor
Grupul 2 Profesor Online Individual/Grup
Grupul 3 Individual/Grup Profesor Online
⮚ Modelul clasei inversate - Acest model de învățare mixtă combină învățarea tradițională cu învățarea
online. Mai exact, predarea lecțiilor, colaborarea în echipe și instruirea se realizează în regim online,
urmând ca mai apoi elevii să implementeze subiectele învățate prin realizarea de proiecte sau teme în
clasele fizice, fiind îndrumați de către profesori atunci când este nevoie. În cadrul acestui model, atenția
este centrată pe elev, subiectele putând fi studiate în profunzime și înțelese într-o măsură mai mare, iar
feedback-ul oferit de către profesor fiind mai ușor de obținut. Mai mult decât atât, elevii sunt mai atenți și
mai activi, fiind în același timp responsabili de organizarea propriului timp pentru a putea aprofunda cât
mai bine materia.
⮚ Modelul amestecului propriu - În acest model de învățare mixtă elevii iau cursuri online, pe lângă
cele tradiționale față în față, sub formă de webinare, bloguri sau tutoriale video, pentru a aprofunda un
anumit subiect. Este practicat în mod obișnuit în rândul elevilor de liceu deoarece le oferă libertatea de a
suplimenta ceea ce au învățat și ceea ce au fost învățați în clasă. Pentru ca această metodă de învățare
mixtă să aibă succes, elevii trebuie să fie foarte motivați. Metoda amestecului propriu este ideal pentru cei
care doresc să urmeze cursuri suplimentare în domeniul studiat sau într-un alt domeniu de interes care nu
este acoperit de curriculumul obligatoriu.
⮚ Modelul flexibil - În cazul modelului flexibil, conținutul și instruirea sunt oferite cu precădere online,
ca în cazul modelului clasei inversate, profesorul oferindu-le sprijin elevilor în clasă, „în funcție de
41
nevoile acestora, prin intermediul unor activități precum instruirea în grupuri restrânse, proiectele de grup
și îndrumările individuale”
(https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/tutorials/blended-learning-tutorial.htm).
De la discriminare şi excluziune, la educaţie incluzivă, şcoală incluzivă, societate incluzivă,
incluziune şi integrare
Discriminarea se referă la orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,
boală cronică necontagioasă, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are
ca scop sau efect restrângerea drepturilor omului și libertăților sale fundamentale.
(Ordonanță nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare).
Pentru a exista o faptă de discriminare trebuiesc indeplinite, cumulativ, câteva elemente:
● să existe un tratament diferit (intenționat sau nu);
● tratamentul diferit să constea în încălcarea sau restricționarea unui drept fundamental;
● să existe o comparație cu o altă persoană aflată în condiție egală;
● să existe un criteriu ce poate sta la baza tratamentului diferit;
● să existe o legătură de cauzalitate între tratamentul diferit și criteriu;
● să nu existe o justificare sau un motiv temeinic prevăzut de lege pentru acest tratament diferit.
Tipuri de discriminare:
Discriminarea directă
Survine atunci când o persoană este tratată în mod nefavorabil prin comparație cu modul în care au fost
sau ar fi tratate alte persoane aflate într-o situație similară, iar motivul acestui tratament îl constituie unul
dintre criteriile prevăzute de legislația în vigoare.
Discriminarea indirectă
Apare atunci când o prevedere, un criteriu sau o practică aparent neutră, dezavantajează anumite
persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, în afara cazului în care aceste prevederi,
criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt
adecvate şi necesare.
Discriminarea multiplă
Apare atunci când o persoană, un grup de persoane sau comunitate sunt tratate diferențiat, într-o situație
egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ.
Combaterea discriminării în şcoală:
Educația de calitate și nediscriminarea sunt din ce în ce mai recunoscute ca esențiale pentru asigurarea
drepturilor omului în întreaga lume, eliminarea sărăciei, abordarea eficientă a problemelor legate de
schimbările climatice și realizarea dezvoltării durabile. Statele abordează inegalitățile în educație
adoptând strategii naționale de nediscriminare și egalitate, implementând reforme legislative și lucrând
pentru a crea școli incluzive, curricule și medii de învățare sensibile la nediscriminare.
Fiecare ființă umană are:
● dreptul la egalitate;
● libertatea de exprimare și de opinie;
42
● libertatea de gândire, conștiință și religie;
● drepturi economice, sociale și culturale;
● dreptul la educație.
Ființele umane au dreptul de a trăi fără discriminare și de a nu li se refuza oportunități sau drepturi pe
motiv de rasă, naționalitate, etnie, religie, sex, gen, statut socio-economic, abilități sau altă identitate
socială sau orice alt criteriu. Dreptul la nediscriminare este un drept fundamental al omului, deși
inegalitățile continuă să persiste, forme multiple și intersectate de discriminare sunt tot mai des întâlnite,
iar ele conduc la excluderea anumitor categorii de persoane de la accesul la resurse precum educație,
îngrijire medicală, hrană, apă, locuințe, etc.
Acest sistem de excludere și discriminare dăunează siguranței, dezvoltării și bunăstării tuturor ființelor
umane, de aceea, în calitate de profesori, înțelegerea și aplicarea diferitelor concepte din domeniul
nediscriminării este esențială în formarea societății viitoare, prin respectarea diferențelor și promovarea
unor medii sigure de învățare pentru toți elevii.
Este necesară conștientizarea acestei probleme. În acest sens, se impun măsuri precum:
● promovarea drepturilor omului, prevenirea și combaterea discriminării;
● informarea elevilor, profesorilor, părinților cu privire la actele/faptele de discriminare, precum și la

efectele negative ale acestora asupra elevilor și asupra mediului școlar;
● informarea cu privire la drepturile și obligatiile ce derivă din implementarea principiilor egalității de
șanse și nediscriminării;
● facilitarea comunicării între elevi, profesori și diferite organizații care le reprezintă interesele;
● cooperarea cu societatea civilă.

Cum să prevenim cazurile de discriminare în școală?
1. Crearea unui mediu securizant și constructiv, care să încurajeze discuțiile pe teme delicate. Astfel de
dezbateri trebuie să respecte o serie de reguli:
● toți participanții sunt tratați cu respect;
● doar opiniile pot fi atacate, nu persoanele;
● deciziile trebuie argumentate;
● toți participanții trebuie să aibă ocazia să-și exprime punctul de vedere;
● întrebările sunt încurajate.

2. Stabilirea unui cod de conduită, care să conțină prevederi referitoare la discriminare și intoleranță în
mediul școlar.
3. Încurajarea participării elevilor prin intermediul consiliului elevilor.
4. Întărirea parteneriatului școală-familie, prin solicitarea sprijinului părinților în organizarea de
activități curriculare și extracurriculare legate de combaterea discriminării.
5. Acordarea de sprijin elevilor aparținând grupurilor vulnerabile, conform nevoilor acestora.
43
Organizarea de activități care să stimuleze reflecția și gândirea critică a elevilor, precum: dezbateri, studii
de caz, descrierea experiențelor de viață, implicarea activă în campanii de combatere a discriminării,
analiza stereotipurilor prezentate de massmedia, exprimarea prin mijloace artistice (teatru, pictură).
Segregarea este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o
educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a
demnității umane.
Excluziunea reprezintă procesul prin care anumiți indivizi sau grupuri sociale sunt marginalizați si
privați de oportunitățile de angajare, oportunitățile de venit și cele educaționale sau sunt excluși de la
activitățile și rețelele sociale și comunitare.
Termenul de „excluziune” este popular printre specialiștii din domeniul științelor sociale, deoarece se
concentrează pe instituționalizări sociale, subiecți - actori, relații și proceduri pentru care diferențele de
venit sau lipsa de accesare a serviciilor sociale pot fi și indicator și rezultat. Combaterea excluziunii se
realizează prin promovarea incluziunii.
Procesul de marginalizare/ excluziune reprezintă procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o
poziție socială marginală sau de izolare și implică limitarea accesului la resursele economice, politice,
educaționale și comunicaționale ale colectivității
Din aceasta perspectivă, marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor sau grupurilor sub nivelul
minim acceptat din punct de vedere economic, rezidențial, ocupațional, de educație si de instrucție,
precum și printr-un deficit de posibilități de afirmare și de participare la viața colectivității. (Dicționarul
de Sociologie, coord. C.Zamfir, L.Vlăsceanu, 1993)
De multe ori educaţia incluzivă este asociată cu elevi care au dizabilităţi sau care au „nevoi
educaţionale speciale”. În fond, incluziunea se referă la educaţia şcolară a tuturor copiilor şi tinerilor,
conform conceptului „şcolii pentru toţi”. Incluziunea este un proces care conduce la creşterea nivelului
învăţării dar şi a nivelului de participare. incluziunea are loc concomitent cu creşterea gradului de
participare
Concepută ca parte componentă a paradigmei Educație pentru Toți, educația incluzivă reprezintă o
abordare care presupune că toți copiii trebuie să aibă șanse egale de a frecventa aceeași școală și a învăța
împreună cu semenii lor indiferent de capacitățile lor intelectuale sau fizice, de apartenența lor culturală,
socială, etnică, rasială, religioasă. Prin urmare, educația incluzivă presupune extinderea misiunii instituției
de învățământ de a satisface nevoile unei mari diversități de copii din cadrul comunității.
„Educația incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop
exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de
învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunități.” (M.E.N. & U.N.I.C.E.F., 1999 și H.G.
nr.1251/2005)
Educația incluzivă nu se referă la CES. Educația incluzivă ne privește pe fiecare dintre noi, pentru că ea
are această calitate de a îmbunătăți viața copiilor noștri și viața noastră per total.
Așadar, putem spune că educația incluzivă se referă la toți copiii. Ei trebuie să aibă acces la educație
de calitate într-un mediu incluziv.
Toți copiii - înseamnă: „copiii cu dizabilități, copiii supradotați, copii din zone izolate sau aparținând
unor grupuri nomade, copii aparținând unor minorități lingvistice, etnice sau culturale, copii cu HIV sau
aparținând oricăror altor grupuri vulnerabile” – Declarația de la Salamanca (1994).
Mediul incluziv - acel mediu în care sunt bineveniți, protejați și educați toți copiii, indiferent de
caracteristici fizice, intelectuale, economice, lingvistice sau alte caracteristici (U.N.E.S.C.O.)
Ce presupune realizarea educației incluzive?
Realizarea educației incluzive presupune:
● existența și aplicarea principiilor incluziunii: principiul drepturilor egale, principiul
nondiscriminării, principiul egalizării șanselor în educație, principiul centrării pe copil, principiul
44
intervenției timpurii, principiul educației de bază pentru toți copiii, principiul asigurării serviciilor
de sprijin, principiul cooperării și parteneriatului;
● punerea în aplicare a unei pedagogii incluzive, o pedagogie a diversității, care conține în esența ei
atributele de a fi: pedocentristă, progresistă, personalizată, optimistă, socială, o pedagogie a
iubirii;
● elaborarea unui curriculum “incluziv “, care să se definească prin flexibilitate și
diversitate: curriculum-ul adaptat la nevoile copilului; diversitatea situațiilor de învățare și a
materialelor suportive; metodologie didactică diversificată, interactivă, adecvată stilurilor și
tipurilor de învățare diferite ale elevilor; diversitate în evaluare: forme, metode, instrumente.
● crearea și funcționarea unui sistem de servicii de sprijin la toate nivelurile învățământului:
asistență psiho-pedagogică (psiholog, logoped), asistență socială, medicală, sprijin în învățare
(învățător/ profesor de sprijin).
Dar existenţa unei şcoli şi a unei educaţii incluzive este condiţionată de existenţa unei societăţi incluzive.
Societatea incluzivă este una echitabilă, acordă şanse egale tuturor, este pregătită pentru a organiza și
realiza un proces educațional cuprinzător, ce creează acces și participare reală și asigură performanțele
celor care învață, recunoaşte și protejează drepturile individuale. Societatea incluziva este
adaptabila, este o societate în permanentă schimbare si adaptare la nevoile copiilor.
Societatea incluzivă este accesibilă, o cultură incluzivă oferă un mediu accesibil și de susținere, care
încurajează munca prin colaborare, interacțiune și rezolvarea problemelor, societatea incluziva este
nediscriminatorie şi nu în ultimul rând, societatea incluzivă este menită să înlăture stereotipurile şi
prejudecăţile.
De la integrare la incluziune,
Mulţi mai folosesc încă termenii de „integrare“ şi „incluziune“ unul în locul celuilalt.
Termenii „Integrare“ şi „incluziune“ au de fapt semnificaţii diferite. INTEGRAREA este asimilarea unui
copil/elev în educaţia generală, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practicilor şi curriculum-
urilor existente în grădiniţa/şcoala respectivă, în timp ce instituţia în sine rămâne în mare parte
neschimbată, dar cu adăugarea anumitor elemente care să răspundă copiilor cu nevoi diferite. Cînd se
vorbeste de integrare, se evoca un individ care este în afara grupului şi pentru care se va face un “efort”
pentru a-l primi în grup.
Incluziunea pune accentul pe necesitatea ca sistemul educaţional şi instituţiile educaţionale să se
schimbe şi să se adapteze pentru a răspunde nevoilor elevilor (Ainscow, 1998, Kisanji, 1999).
Incluziunea are ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine
participarea tuturor.
Societatea incluzivă este aceea care primește sau introduce în cadrul frontierelor sale, a valorilor si
normelor sale, pe toți cei care îi aparțin de drept. Idealul societății incluzive se fondează pe ideea
egalității indivizilor componenți, în diversitatea și singularitatea lor. Într-o societate incluzivă fiecare
are locul lui, are dreptul la respect indiferent de sex, cultură, infirmitatea de care suferă sau de situația sa
economică.
Aplicaţie – Prin intermediul fișei “Jobenul soluțiilor” descoperiți cele mai importante
soluții pentru stereotipuri, prejudecăți, ecluziune.
45
Strategii didactice pentru școlarizarea elevilor din minoritatea romă, elevilor din medii
dezavantajate socio-economic, elevilor din mediul rural, elevilor cu dizabilități în context blended
learning
Repere și adaptări curriculare pentru elevii din minoritatea romă, elevii din medii dezavantajate socio-economic, elevii din mediul rural și elevii cu dizabilități
Adaptările curriculare vin să contureze designul strategiilor pedagogice, strategiilor de evaluare,

resurselor umane şi/sau echipamentului personalizat de care are nevoie elevul pentru învăţare. Adaptarea
currriculară presupune eliminarea barierelor inerente elevilor cu cerinţe educaţionale speciale existente în
curriculumul general. Adaptarea curriculumului la disciplina de studiu poate fi realizată prin extensiune
(atunci când nu este afectat potenţialul intelectual – la copiii cu deficiente vizuale sau fizice, spre
exemplu) care se realizează prin introducerea unor activităţi speciale pentru a veni în sprijinul însuşirii
unor limbaje specifice (alfabetul Braille, limbajul semnelor) si comunicării, orientării spaţiale, activităţii
de socializare si de integrare în comunitate, activităţii practice pe care elevul poate să o realizeze. În cazul
curriculumului adaptat, cadrul didactic la disciplina respectivă va selecta riguros şi va utiliza strategii
didactice (metode, procedee, tehnici etc.) care vor sprijini elevii cu cerinţe educaţionale speciale în
procesul educaţional.
Modificarea curriculumului presupune ca echipa implicată în elaborarea PEI să adauge în conţinutul
formal al curriculumului elevului ceea ce nu se află în curriculumul general sau să excludă din
curriculumul general ceea ce elevul, în virtutea nivelului său de dezvoltare, nu va putea realiza.
Curriculum modificat (CM) vizează selectarea unor conţinuturi din curriculumul general la disciplina
şcolară a unor conţinuturi ce se consideră a putea fi înţelese de copiii cu cerinţe speciale si renunţarea la
conţinuturile cu un grad ridicat de complexitate.
Curriculumul modificat presupune schimbarea finalităţilor educaţionale/subcompetenţelor stabilite în
curriculumul general corespunzătoare anului de studii pentru o disciplină şcolară, în funcţie de potenţialul
de dezvoltare şi necesităţile de învăţare ale elevului. Aceste schimbări pot reflecta cunoştinţele şi
abilităţile care sunt indicate în curriculumul general pentru un alt an de studii. De asemenea, pot viza
mărirea sau micşorarea numărului şi/sau a complexităţii finalităţilor prevăzute pentru anul respectiv de
studii. Un curriculum modificat se realizează prin accesibilizarea si diversificarea componentelor
curriculumului general – copiii cu cerinţe educaţionale speciale sunt puşi în situaţia de a realiza diferite
activităţi individuale, compensatorii, terapeutice ce vizează recuperarea acestora si participarea lor la
activităţile desfăşurate în învățământul obişnuit. Recuperarea se referă la restabilirea, refacerea sau
reconstituirea unei funcţii umane, plecîndu-se de la premisa că aceasta s-a pierdut (Ghergut A.,
Adaptarea curriculară – o provocare continuă pentru cadrul didactic, 2020).
În cazul curriculumului adaptat/ modificat este importantă folosirea unor metode şi instrumente de
evaluare, care să asigure evidenţierea progresului realizat de elevi, atât din punct de vedere al celui de
asimilare de noi cunoştinţe, dar, mai ales, al progresului în dezvoltarea proceselor psihice de cunoaştere şi
al componentelor practic aplicative.
Adaptarea curriculară în raport cu caracteristicile si potenţialul individual se poate referi la diferite şi
variate nivele, de la cel submediu si cu întârzieri la supramediu şi la copii supradotaţi.
Din perspectiva profesorului, curriculumul individualizat pentru elev poate viza adaptări/modificări cu
referinţă la: conţinuturi, strategii/metode de predare – învăţare (instruire), mediul psihosocial al clasei,
standarde de performanţă etc.
Adaptările curriculare se vor face în conformitate cu recomandările aprobate de Ministerul Educaţiei.
Între modalităţile de adaptare a curriculumului care pot fi realizate de cadrul didactic la clasă, menţionăm:
A. Adaptarea conţinuturilor
Adaptarea conţinuturilor trebuie să aibă în vedere atât aspectul cantitativ (volumul de cunoştinte) cât şi
aspectul calitativ (procesele cognitive implicate, dar şi viteza şi stilul de învăţare al elevilor şi conexiunile
46
interdisciplinare). Accentul se pune pe adaptarea planurilor şi a programelor şcolare la potenţialul de

învăţare al elevului – ex. plan de învăţământ adaptat prin alocarea unui număr mai mic de ore la anumite
discipline sau adaptarea conţinuturilor din programa şcolară prin aprofundare, extindere, selectarea
obiectivelor şi derularea unor programe de recuperare şi remediere şcolară suplimentare etc.)
B. Adaptarea proceselor didactice
Procesele didactice trebuie să vizeze specificul proceselor cognitive implicate în învăţare (potenţialul de
dezvoltare) dar şi învăţarea independentă a elevului.
În procesul de predare putem adapta:
- mărimea şi gradul de dificultate al sarcinii (numărul de sarcini de învăţare pe care să le realizeze
elevii, tipul de probleme de rezolvat, reguli de rezolvare a sarcinii, model de realizare al sarcinii – ex.
acceptarea răspunsului oral dacă elevul nu reuşeşte în scris etc.);
- metodele de predare (metode de învăţare prin cooperare, metode activ – participative, jocul didactic
etc.);
- materiale didactice (materiale didactice intuitive);
- timpul de lucru alocat (creşterea sau scăderea timpului de lucru alocat rezolvării unei sarcini;
- nivelul de sprijin (asigurarea sprijinului suplimentar pentru unii elevi, de către cadrul didactic de la
clasă sau prin cadre didactice de sprijin);
C. Integrarea sistemului blended-learning în demersul didactic
În mediul de învăţare clasic, elevii ascultă lecţia şi îşi fac temele ulterior. Ȋn schimb , în timpul învăţării
mixte, elevii au primit deja informaţiile referitoare la lecţie ( clipuri video, texte sau alte materiale
multimedia) înainte să vină la ore, fiind, prin urmare, mai pregătiţi să îşi consolideze cunoştinţele pe care
le vor afla la ore. Ȋn mod similar, profesorul foloseşte sala de clasă în scopul de a crea un mediu în care să
reflecteze, alături de elevi, la ceea ce au studiat deja dar si pentru a clarifica aspecte pe care aceştia nu le-
au înţeles suficient de bine. De asemenea, se creează diverse oportunităţi, existând mai mult timp pentru
interacţiunea directă sau alte activităţi interactive. Se produce o schimbare în ceea ce priveşte rolul
profesorului şi relaţia acestuia cu elevii, educatorul are rolul unui ghid/facilitator iar elevii pot fi mult mai
activ în comparaţie cu stilul de educaţie faţă în faţă ( Eryilmaz 2015).
Ȋnvăţarea mixtă permite elevului să aleagă când şi unde să folosească materialele online ( de exemplu de
câte ori să urmărească un clip video) existând posibilitatea să contribuie aşadar, la o înţelegere mai
profundă şi mai detaliată a subiectului.
Se acentuează şi problema controlării elevilor în învăţarea mixtă şi importanţa acesteia pentru un process
de învăţare eficace. Acelaşi autor descrie diferenţa dintre învăţarea faţă în faţă şi cea online, susţinând
ideea că învăţarea online oferă o flexibilitate mai mare, fiind în acelaşi timp un proces care are în centru
elevul.
Curriculum diferențiat și personalizat pentru elevii din minoritatea romă, elevii din medii dezavantajate socio-economic, elevii din mediul rural și elevii cu dizabilități
Actualul sistem de evaluare obligă profesorii să producă elevi performanţi la testările naționale. Pe de altă
parte, nivelul educaţional al elevilor proveniţi din medii sociale si economice dezavantajate este mult sub
media naţională ca performanţe, iar orice fel de progrese făcute de acestia sunt dificil de apreciat atâta
timp cât ele nu se ridică la nivelul standardelor naţionale. De asemenea, programele de formare
profesională a cadrelor didactice în aria lucrului cu elevi cu oportunităţi reduse (predare diferenţiată,
evaluarea formativă si focalizată pe progresul fiecăruia, abordarea pozitivă etc.) sunt insuficient
dezvoltate.
În această situaţie, de cele mai multe ori cadrele didactice trăiesc un sentiment de eșec întrucât, în ciuda
încercărilor, nu reușesc să aducă elevul la standardul de performanţă cerut de testările naţionale.
Rezultatele la aceste testări sunt definitorii pentru asigurarea unei reputaţii bune sau proaste în cadrul
sistemului pentru o anumită şcoală, iar cadrele didactice se simt evaluate (formal sau informal de către
47
comunitatea profesională din care fac parte) mai degrabă prin prisma rezultatelor la nivel naţional.
Dezvoltarea unor programe de formare relevante nu este suficientă atât timp cât curriculumul actual si
sistemul de evaluare nu vor lua în considerare diferenţele de statut economic, social, cultural existente si
nu vor propune noi modalităţi de adaptare la nevoile copiilor cu oportunităţi reduse.
Competențe didactice specifice atât activităţilor la clasă, cât și celor de recuperare sunt insuficient
formate prin programele de pregătire iniţială, astfel încât rezultatele unor astfel de proiecte trebuie
promovate sistematic, în contextul reformei întregului cadru curricular (planuri cadru si programe
şcolare), cât și al reconsiderării importanâei curriculumului la decizia scolii.
Organizarea diferențiată sau personalizată a conținuturilor curriculare
Dacă CDȘ – curriculumul la decizia școlii – exprimă valențe noi, democratice și de descentralizare ale
elaborării si curriculare la nivelul unei instituții școlare, la nivel individual – acest lucru se realizează prin
operațiile de adaptare, diferențiere și personalizare.
Adaptarea curriculară la nivel individual exprimă două tipuri semnificative de relevanță curriculară
(Crețu, C, 1998):
- cea aptitudinală – formele și nivelele de manifestare a capacității unui anumit individ;
- cea psihologică – nevoile cognitive, afective si etice ale individului.
Organizarea diferențiată sau personalizată a conținuturilor curriculare

Ce este?
Acest tip de organizare vizează în esență adaptarea procesului de instruire la posibilitățile aptitudinale, la
nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de învătțare al elevului.
Politica educațională de diferențiere curriculară exprimă trecerea de la ,,o școală pentru toți” la o ,,școală
pentru fiecare”.
Această strategie de organizare curriculară se înscrie în reforma curriculară din Romania, fiind
recomandată:
- din considerente psihopedagogice;
- ca o direcție a integrării și compatibilizării proceselor educaționale în spațiul euroatlantic.
Cum se face?
Adaptarea curriculară în raport cu caracteristicile și potențialul individual se poate referi la diferite și
variate niveluri, de la cel submediu și cu întârzieri la supramediu și la copiii supradotați.
Din perspectiva profesorului diferențierea experienței de învățare a unui elev poate avea în vedere:
- conținuturile
- metodele de predare – învățare (instruire)
- mediul psihosocial al clasei
- standardele de performanță etc.
Specificul diferențierii curriculare
Se poate realiza pentru unul sau mai mulți elevi și presupune mai întâi o evaluare a distanței elevului
respectiv față de obiectivele (de normă, ale programei) instruirii… Realizarea propriu-zisă poate
presupune programe de recuperare (ratrapare) – pentru cei ce nu ating nivelul de cunoștințe cerut de
programă, dar și programe speciale, de îmbogățire sau aprofundare pentru elevii care depășesc nivelul
general al unui grup școlar.
Diferențierea curriculară în viziunea UNESCO
UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i ajuta pe aceştia să înţeleagă
şi să utilizeze curriculumul diferenţiat în clase şi în alte medii de învăţare (UNESCO ”Module on
Curriculum Differentiation”, document de lucru, septembrie 2002).
Curriculum-ul diferenţat este un mod de gândire, se afirmă în acest material.
48
Este un mod de gândire despre:

- elevi, despre felul în care ei învaţă în mod real în şcoli;
- profesori şi elevi – modul în care se predă şi se învaţă în şcoli;
- realizarea unei instruiri şcolare care să răspundă necesităţilor, abilităţilor şi intereselor tuturor elevilor;
- cum va putea fiecare dintre elevi să înveţe cu succes abilităţile şi conceptele pe care noi dorim să le
înveţe;
- viaţa elevilor, ce îi interesează, ce îi motivează să înceapă, să iniţieze ei înşisi procesul de învăţare.
Diferenţierea curriculară înseamnă reflecţia asupra predării şi învăţării în modalităţi noi şi diferite, în mod
continuu şi flexibil. Din această perspectivă nu poate fi vorba de un început şi de un sfârşit, de lucruri
corecte sau incorecte, de reţete sau de ‘ingrediente’ infailibile. Este vorba mai degrabă o filosofie
lucrativă despre cei care învaţă, despre predare şi despre învăţare. A aborda astfel lucrurile constituie o
strategie eficientă de predare-învăţare, cu focalizare pe curriculum.
Informaţia despre diferenţierea curriculară este prezentată în şase unităţi:
1. Curriculum-ul diferenţiat: diferenţe, evaluare şi componente curriculare;
2. Particularităţile elevilor: experienţa personală, interese şi profil de învăţare;
3. Strategii ecologice;
4. Strategii de instruire;
5. Strategii de evaluare şi examinare;
6. Sinteza.
În mod tradițional, copiii cu dizabilități (deficiente, handicap) au fost scolarizați separat, în școli speciale,
cu un curriculum special, distinct. În prezent, în şcolile incluzive sunt cuprinși, alături de elevii școlii și
elevi cu dificultăți de învățare – cei cu dizabilități/ handicap, dar și cu tulburări și/sau dificultăți de
învățare etc).
Curriculumul în aceste școli trebuie să fie adaptat și echilibrat, cu o deschidere largă şi cu obiectivele de:
- a oferi oportunităţi pentru ca toţi elevii să înveţe şi să aibă realizări;
- a promova dezvoltarea spirituală, morală, socială şi culturală a elevilor şi de a-i pregăti pe toţi elevii
şcolii pentru oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii.
În stabilirea unui curriculum al şcolii (generale) cu referire particulară pentru elevii cu CES, ar trebui să
se ţină seama de următoarele principii:
- cerinţele tuturor elevilor, care devin priorităţi pe măsură ce elevii se apropie de viaţa de adult, de
exemplu, aspecte de educaţie personală şi socială, deprinderi de bază şi deprinderi de gândire;
- cerinţele unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea deprinderilor de
comunicare pentru elevii care au dificultăţi de exprimare (vorbire) şi ascultare;
- cerinţele specifice ale unor elevi trebuie luate în considerare, de exemplu kinetoterapie, logopedie sau
programe speciale de educaţie fizică;
Pentru elevii cu dificultăți de învățare, curriculum-ul trebuie să aibă ca obiective:
- să permită elevilor să interacţioneze şi să comunice cu o largă diversitate de persoane;
- să permită elevilor să-şi exprime preferinţele, să-şi comunice nevoile, să aleagă, să ia decizii şi să
aleagă acele opţiuni după care se conduc sau pe care le respectă ceilalţi oameni;
- să promoveze capacitatea de a-şi susţine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea sistemelor de
susţinere şi sprijin;
- să pregătească elevii pentru viaţa de adult, asigurând cel mai mare grad de autonomie posibil şi să-i
sprijine în a stabili relaţii de respect reciproc şi dependenţă unii faţă de ceilalţi;
- să ducă la creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere de către elevi a mediului în care trăiesc şi a
lumii înconjurătoare;
- să încurajeze elevii să exploreze, să fie curioşi (să cerceteze) şi să caute provocări;
49
- să le ofere o gamă largă de experienţe de învăţare în fiecare dintre etapele şcolare, potrivit vârstei.
Dimensiunile și caracteristicile strategiilor incluzive
Modelul şcolar incluziv

Într-o perspectiva multiculaturalistă, a diversităţii umane şi a respectului faţă de drepturile fundamentale
ale copilului şi omului în general, ea are anumite dimensiuni caracteristice:
- se abordează toţi copii fără excepţie;
- toţi copiii pot întâmpina la un moment dat probleme în procesul de învăţare;
- problemele de învăţare sunt foarte variate, de la simple oscilaţii până la deficienţe complexe;
- copiii nu au defecte ci probleme în învăţare şi adaptare;
- se elimina din start ideea că anumiţi copii sunt irecuperabili sau needucabili;
- toţi copiii au ceva de spus azi şi pot să-şi aducă contribuţia în lumea adulţilor de mâine;
- mediul de educaţie este comun;
- ofertele educative sunt stimulative pentru toţi în grade difereite;
- se valorizează diferenţele şi sunt folosite că mijloc de educaţie;
- problemele de învăţare sunt considerate fireşti şi rezolvarea lor se face prin apelul la toate resursele
umanae şi materiale pe care le oferă sistemul educaţional, promovând unitatea de relaţii şi resurse în
favoarea copilului;
- în centrul actului educativ este copilul cu particularităţile lui, nu problema că atare.
- copiii pot învaţă împreună prin parteneriat educaţional şi prin eficientizarea şi flexibilizarea strategiilor
didactice.
- nu numai copiii se adaptează şcolii ci şi această are nevoie de schimbări pentru a corespunde cerinţelor
educative şi cerinţelor educative speciale ale tuturor copiilor.
Pentru identificarea şi rezolvarea dificultăţilor de învăţare, această viziune curriculară, determina nevoia
aplicării unor strategii adecvate, de tip incluziv.
De unde vin aceste strategii? Evident, în pedagogia deceniului nouzeci au fost determinate tehnici,
procedee şi practici noi pornind de la metodele tradiţionale adaptate pentru a răspunde atingerii
obievctivelor descrise de educaţia pentru toţi.
Sistemul de relaţii în care acţionează strategiile incluzive
Strategiile incluzive se referă la orientarea nouă şi eficientă a strategiilor didactice. Este vorba de
folosirea incluzivă a metodelor participative şi active ale pedagogiei : problematizare, rezolvare de
probleme, descoperire, învăţare prin cercetare, luare de decizii, rezolvare de conflicte,etc.
Şcoală este cea mai în măsură să-şi asume promovarea acestei pedagogii. Şi să le promoveze în legăturile
ei cu familia şi comunitatea.
Formarea copiilor într-o manieră incluzivă corespunde, indiferent de particularităţile lor fizice, organice
sau funcţionale următoarelor cerinţe:
1. Nevoilor individuale de valorizare şi potenţare ale fiecărui copil,
2. Nevoilor sociale de implicare, participare, şi dezvoltare a relaţiilor sociale.
În perspectiva şcolii incluzive înţeleasă că şcoală care se deschide flexibil tuturor copiilor, dificultile de
învăţare sunt considerate probleme normale în activitatea didactică. Rezolvarea lor este un prilej şi o
provocare pentru profesori, elevi, managerii şcolii şi ceilalţi factori implicaţi. Fiecare act didactic este o
presiune asupra copilului şi trebuie completat cu un sprijin corespunzător.
Pentru a rezolva diferitele probleme de învăţare pe care le întâlneşte învăţarea didactică trebuie antrenată
perfecţionarea şcolii, a profesorului şi parteneriatul educaţional cu familia şi comunitatea.
Profesorii trebuie să pornească în rezolvarea problemelor din clasa de la următoarele acţiuni care
determină manieră incluzivă:
Legat de elev:
50
- cunoașterea individualității în mod global și pe anumite componente care dovedesc nevoia de

intervenție;
- detectarea ariilor de dificultate în special cand acestea sunt intermitente sau temporale;
- cunoaşterea relaţiilor din clasa sa;
- folosirea tehnicilor de negocere, cooperare, colaborare, comunicare, etc, în activităţile de grup;
Legat de propria să persoană:
- să-şi folosească experienţă într-un mod reflexiv şi empatic;
- să folosească colaborarea cu ceilalţi profesori şi cu managerul şcolii;
- să se informeze permanent de practici şi teorii noi pe care să aibe dorinţe şi motivaţia de a le implementa
în activităţile sale.
Managementul şcolii şi contextul social-educatioanl, care cuprinde şcoală, familia şi comunitatea se
referă la următoarele cerinţe:
- deschidere şi înţelegere faţă de experienţe noi şi de schimbare în general;
- încurajarea împărtăşirii experienţelor şi schimbului de idei şi practici;
- parteneriat educaţional între profesionişti şi ceilalţi adulţi (părinţi și factori decidenţi din comunitate).
- căutarea permanentă de resurse materiale şi spirituale de sprijin inactivitatea de învăţare şcolară;
- parteneriat profesional între diferiţii factori de educaţie: profesori, psihologi, consilieri, medici, asistenţi
sociali, etc.
- suportul emoţional şi încurajarea profesională a cadrelor didactice care au la clasă probleme deosebit de
rezolvat.
Instrumentele folosite de toţi aceşti factori sunt strategiile incluzive, comprehensive de predare şi
învăţare.
Facem de la început sublinierea că orice strategie didactică poate fi orientată mai mult sau mai puţin în
abordarea incluzivă. Această înseamnă că există o serie de caracteristici care determina incluzivitatea
unor directionari metodologice.
Folosirea strategiilor comprehensive/incluzive în clasa de elevi presupune ca cerinţe de bază următoarele:
1. Elevii trebuie să înveţe în clasă folosind resursele interne şi externe propuse de profesor şi de ceilalţi
elevi.
2. Procesul învăţării este mai important decât rezultatele obţinute pe temen scurt;.
3. Învăţarea trebuie să fie efectivă şi eficientă atât pentru elev cât şi pentru profesor.
4. Învăţarea este mai importantă ca predarea.
5. Problemele de învăţare la elevi sunt fireşti şi ele devin impulsuri de perfecţionare a strategiilor
didactice pentru viitor.
6. Pe fundalul diversităţii de elevi, fiecare copil este important şi unic indiferent de rezultatele sale
şcolare.
7. Pentru a răspunde nevoilor/cerinţelor fiecărui copil se propun strategiile individualizate ale învăţării:
Parteneriatul educaţional costituie o formă de exprimare a relaţiilor eficiente de predare şi învăţare
precum şi un sprijin necesar procesului didactic în interior şi în exterior.
- Procesul didactic este sprijinit şi prin revalorizarea resurselor externe ale învăţării - mediul
educaţional/ambientul - cu mesajele sale experiențiale directe şi indirecte. Resursele interne care sprijină
învăţarea vin din empatia manifestată între profesor şi elev şi din valorizarea experintelor de viaţă în
predare şi învăţare.
Aceste cerinţe au putere de teze fundamentale şi constituie punctul de palecare în alegerea modalităţilor şi
cailor de predare-învăţare. Ele sunt în fapt tezele şcolii incluzive/pentru toţi elevii.
Caracteristicile strategiilor incluzive, ca strategii ce se adresează tuturor copiilor şi caută căile să atingă şi
să rezolve problemele de învăţare a tuturor, sunt următoarele: flexibilitatea; efectivitatea; eficiența;
diversitatea; dinamica; interacţiunile şi cooperarea; creativitatea; globalitatea; interdisciplinaritatea.
51
Flexibilitatea strategiilor se referă la posibilitatea de a se schimba şi restructura în funcţie de cerinţele și

nevoile procesului de învăţare şi ale evaluării sale.Profesorul trebuie să fie în stare să schimbe intenţiile
iniţiale, planificate şi structurate înaintea învăţării propriu-zise dacă evaluarea continuă defineşte această
nevoie. Dacă se observă că elevii clasei nu sunt atenţi la tema propusă sau că tema anterioară nu a fost
consolidată, profesorul poate renunţa la cele planificate şi în mod flexibil să realizeze acele situaţii de
învăţare de care copiii au nevoie. De asemenea, planificarea metodologiei didactice trebuie să aibă în
vedere mai multe posibilităţi pentru că reacţia copiilor nu este mereu cea aşteptată. Profesorul eficient
este cel care nu se supără pe clasă pentru că nu a înţeles o lecţie anume, ci caută alte metode de predare şi
învăţare.
Efectivitatea cere strategiilor să opereze direct, acţional, şi cu rezultate imediate pe paşii învăţării. Ea cere
şi o utilizare flexibilă a resurselor. Resursele de învăţare în clasă vin de la profesor şi de la elevi. De aceea
folosirea eficientă a timpului didactic ca timp de învăţare şi predare în acelaşi timp devine o cerinţă.
Efectivitatea se determină că o unitate între predare-învăţare şi evaluare. Ea presupune folosirea unor
metode participativ-active. Elevii sunt implicaţi în acţiune şi din această învaţă. Predarea şi învăţarea
merg împreună în unitatea de timp didactic. Maniera de lucru trebuie să fie experienţială (bazată pe
experienţa elevilor) şi evaluarea se realizează permanent că o componentă aprocesului, ca moment de
continuitate a învăţării şi autoevalaurea devine punct nodal în învăţare. Se pune accent pe evaluare - atât a
produselor, cât şi a procesului de învăţare. Materialele foloste că suport devin instrumente de lucru şi
pentru profesor şi pentru elev, determinând participarea în comun în actul didactic. Efortul elevului este
îndreptat spre o relativă independenţă de acţiune, pentru a exersa, aplica şi opera cu cunoştinţele,
deprinderile şi abilităţile din experienţă anterioară şi actuală. Efectivitatea vine şi din aceea că îndrumând
efortul elevului spre acţiune, profesorul se poate mişcă liber în clasă, poate acordă sprijin acolo unde se
simte nevoia şi poate observă progresele fiecăruia.
Eficiența strategiilor incluzive este determinată de cerinţa ca acest tip de abordare didactică să
corespundă unor acţiuni eficiente atât pentru elev, cât şi penrtu profesor. Învățarea eficientă este o
învăţare de durată, cu rezultate directe asupra nivelului de dezvoltare, este dinamică şi se constituie că o
componentă de construcţie a personalității. Eficiența se leagă de devenirea elevului şi de perfecţionarea
continuă a profesorului. Ea stabileşte un raport optim între efort şi rezultatele acestuia, între performanţe
şi competenţe. Învăţarea eficientă creează motivaţie intrinsecă pentru învăţările ulterioare.
Dinamica strategiilor este determinată de nevoia de schimbare, căutare de soluţii şi spontaneitate, în actul
didactic. Cerinţele învăţării apar ca elemente de modificare a intenţiilor iniţiale şi improvizaţia tinde să
ocupe locul unei planificări riguroase. Acest lucru nu înseamnă lipsa de planificare sau renunţarea la
pregătire, dimpotrivă este echivalent cu pregătirea mai multor alternative de rezolvare a situaţiilor de
învăţare, la un moment dat. Deşi acţiunile didactice trebuie văzute în paşi siguri şi clari, planificarea să fie
deschisă mai multor posibilităţi de acţiune. Strategiile sunt dinamice pentru că se acceptă că ele să fie în
creştere sau descreştere de situaţiile de învăţare, în funcţie de evluarea în proces. Orice ocazie de învăţare
are o doză de neprevăzut. Într-o manieră pozitivă şi optimistă, acest neprevăzut trebuie acceptat şi
considerat că sursă de noi experienţe de învăţare. Astfel, învăţarea se poate extinde, aprofunda şi adecva
fiecărui elev.
Creativitatea care caracterizează aceste strategii, se referă la faptul că în învățarea incluzivă se acceptă ca
soluții toate ideile care vin de la copii, fără a se respinge sau sancționa. Copiii trebuie să înțeleagă prin
propria lor judecată și acțiune de ce o soluție este bună și alta nu. De aceea, intervenții de tipul” Spui
prostii”, „Nu este așa”, „Nu ai dreptate” sau „Tu nu știi”, „Ai greșit”, „Nu este bine” se înlociuesc prin
„mai gândește-te la asta”, „să analizăm împreună”, „să vedem de unde am pornit”, „poate să fie aşa,
dar…,”etc.
Interacţiunea şi cooperarea care sunt proprii strategiilor comprehensive, se referă la nevoia cultivării
relaţiilor sociale, că resursă de învăţare în clasa de elevi.
52
În clasa de elevi interacţiunile dintre copiii există ca o resursă bogată pentru învăţare. Depinde de modul
în care profesorul identifică, stimulează şi orientează relaţiile sociale din grupul şcolar, că acestea să
devină factor de facilitare a învăţării tuturor.
Învăţarea în cooperare, negocierea obiectivelor învăţării şi a soluţiilor de rezolvare a unor probleme,
ascultarea şi acceptarea opiniilor, luarea împreună a unor decizii, constituie toate momente active şi
efervescente ale predării şi învăţării în clasă.
Înţelegând rolul social al învăţării în clasă, aceste strategii potenţează adptarea pentru viaţă socială, prin
cultivarea competenţelor psihosociale de bază şi a relaţiilor de cooperare între membrii grupului şcolar,
indiferent de capacităţile şi performanţele lor, valorizând părţile pozitive ale personalităţii fiecăruia.
Dacă strategiile tradiţionale îşi propun cultivarea relaţiilor prosociale, de prietenie şi înţelegere între copii,
strategiile incluzive, au o implicaţie mai profundă. Ele îi învaţă pe copii să se accepte aşa cum sunt,
indiferent de etichetele pe care societatea le pune, şi să colaboreze în vederea învăţării şcolare şi sociale.
Este o pregătire pentru acceptarea divesitatii relaţiilor umane din viaţă socială de mai târziu.
Globalitatea este trăsătură care se referă la modul de abordare a personalităţii copiilor din clasă. Învăţarea
este şi ea considerată în mod global, că instrumentul adaptării şcolare şi sociale a elevilor. Simpla
memorare a cunoştinţelor nu constituie sarcina didactică. Aspectele cognitive trebuie completate cu cele
afectiv-motivaţionale şi eventual cu cele de limbaj sau psihomotricitate, pentu a desăvârşi actul învăţării.
Un copil memorează mai uşor, altul are nevoie de mişcare şi gest pentru a reţine, altul are calităţi în
operativitatea gândirii sau este foarte sensibil. O anumită emoţie este exprimată prin cuvinte la un elev, la
altul se vede doar din tremurul glasului şi la altul este foarte scăzută.
Sarcina de învăţare trebuie elaborată în termeni globali care să se poată individualiza la fiecare elev.
Evaluarea va ţine seama de caracteristicile fiecăruia şi de personalitatea globală, de efort şi de implicare.
Copiii trebuie abordaţi global, pentru că indiferent de problemele pe care le pot avea la un moment dat,
sunt elevi în formare şi pot să se schimbe şi să înveţe. Problemele lor devin particularităţi de cunoscut şi
depăşit şi nu defecte permanente.
Înainte de a fi copii deficienţi, repetenţi, codaşi sau cu dificultăţi, toţi sunt elevi, copiii care învaţă, cu
aceleaşi drepturi şi îndatoriri. Diferenţele dintre ei sunt bogăţia grupului şi nu sursă de complexe şi
discriminare.
Interdisciplinaritatea strategiilor şcolii incluzive vine din faptul că ele sunt interactive, participative,
euristice, experiențiale, de descoperire şi problematizare, aplicându-se în toate disciplinele şcolare.
La orice disciplină şcolară, ele potenţează individul şi grupul în aceeaşi măsură cu obiectivele învăţării
propuse. Se recomandă astfel, valorizarea efortului depus de copil, acceptarea soluţiilor personale,
aprecierea implicării şi cooperării în rezolvarea sarcinilor didactice. Dacă elevul combină cu mâna lui
substanţele, va înţelege mai uşor.
Făcând parte dintr-un grup de lucru, ceilalţi elevi îl vor ajută să înţeleagă, să cuprindă în formule
experienţă şi să rezolve alte probleme. Acelaşi lucru şi la însuşirea unor lecţii de istorie: unii pot reţine
datele imediat, alţii pot redă mai uşor exemplele. Împreună pot construi imaginea unei epoci şi învăţarea
se facilitează întregului grup. La matematică, sprijinul poate veni de la un copil care înţelege mai repede
decât din soluţia descifrată de profesor. Oricum copiilor le este mai uşor să înveţe de la egalii lor şi
acceptă mai simplu soluţiile găsite împreună.
Interdisciplinaritatea se adresează şi demersului comun la toate disciplinele: învăţarea trebuie făcută în
paşi, paşii să fie străbătuţi împreună, evaluarea continuă să dea informaţii şi astfel se asigură eficiența
învăţării tuturor.
Rezultatele aşteptate ale învăţării sunt diferite în funcţie de diferenţele sesizate între elevi. Progresele
înregistrate depind de fiecare particiapant nu numai de un elev anume. Performanţele nu sunt neglijate,
dar sunt considerate diferenţiat, în funcţie de eforturi şi de implicarea şi participarea fiecăruia. Un copil
supradotat trebuie stimulat la rândul sau, având nevoi speciale din clasa excepţionalităţii. El este în
53
acelaşi timp un membru al grupului şcolar, cu care interacţionează, negociază. El îşi aduce contribuţia sa
şi ascultă puncte de vedere ale celorlalţi.
Soluţiile dezvoltării lumii de azi vin din colaborare şi cooperare nu din liniştea unor turnuri de fildeş.
Acceptând divesitatea elevilor, acceptăm diversitatea soluţiilor de viaţă, pentru o lume pe care ne este
greu s-o anticipăm.
Trebuie să fim deschişi tuturor soluţiilor. Acest lucru este nevoie să ajungă la copii, ca strategie de
cunoaştere şi învăţare.
Sintetizând caracteristicile strategiilor incluzive ale învăţării, putem spune că ele valorizează fiecare elev
şi dau profesorului libertatea de a înțelege complexitatea şi diversitatea soluţiilor didactice prin imagini
pozitive despre orice copil şi despre sine.
3.2.1.Adaptarea proiectării didactice la contexte blended learning/online

Un curriculum adaptat nu este unul nou, nici alternativ, este același curriculum general, dar adaptat la
potențialul individual specific al copiilor aflați în situație de risc/cu cerințe educaționale speciale. Prin
adaptări curriculare se definește corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu
posibilitățile elevului cu cerințe educative speciale din perspectiva finalităților procesului de adaptare și
integrare școlară și socială a acestuia.
Adaptarea proiectării didactice pentru sistemul blended-learning și online vizează selectarea sau
construirea unor strategii didactice inteligente, care să amelioreze inechitățile sociale sau personale.
Modelul de instruire online determină o predare de tip incluziv, care să răspundă nevoilor individuale ale
elevilor, pornind de la respectarea echității în construirea, sarcinilor, situațiilor și a experiențelor de
învățare.
Pentru elevii aflați în dificultate (elevi cu cerințe educative speciale, elevi proveniți din medii
dezavantajate, elevi proveniți din familii cu statut socio-economic scăzut, cu nivel redus de educație al
părinților sau cu părinți plecați la muncă în străinătate, elevi cu rezultate școlare slabe, elevi cu
absenteism școlar sau aflați în risc de abandon școlar, elevii care traversează situații de criză, și cei care
nu au acces la tehnologiile digitale și respectiv la învățământul online) activitățile vor fi adaptate în
funcție de calitățile, valorile, aptitudinile lor, pentru a le facilita integrarea în școala de masă.
Flexibilitatea intervențiilor educaționale, în acest caz, este nelimitată, scopul fundamental al demersului
didactic fiind sprijinirea formării/ dezvoltării competențelor prin măsuri educative potrivite fiecărui elev.
Este oportună intervenția profesorului itinerant/ de sprijin în timpul activității online sau față în față,
pentru structurarea adaptată a sarcinilor de lucru, explicarea suplimentară a cerințelor, facilitarea
identificării răspunsurilor personale pentru diferite situații sau pentru exersarea abilității de auto-analiză.
De asemenea, profesorul consilier școlar este o resursă valoroasă în desfășurarea activităților la disciplina
Educație incluzivă și dezvoltarea gândirii critice, în clasele în care învață elevii cu CES.
Sprijinirea unor astfel de elevi poate lua mai multe forme: parteneriate cu comunitatea locală și diverse
ONG-uri care să asigure pe cât posibil, accesul la astfel de activități, prin alocarea de resurse și prin
implicarea elevilor dezavantajați și a familiilor acestora, care pot asigura/sponsoriza din fonduri proprii
achiziționarea de materiale precum auxiliare sau caiete de lucru, necesare pentru a asigura participarea
acestor elevi la procesul educațional și dezvoltarea competențelor corespunzătoare; transmiterea de
materiale în format letric (materialul de învățat cu explicații detaliate, sarcini de rezolvat și fișe de lucru,
etc), prin intermediul mediatorilor școlari, al asistenților sociali din primărie, sau al altor persoane
disponibile; înregistrarea digitală a lecțiilor și comunicarea acestora pe telefon; completarea unei
agende zilnice/ săptămânale cu activitățile realizate școală și de acasă; alcătuirea unui jurnal al emoțiilor,
a unui jurnal de stres; fișe de lucru adaptate, exerciții cu tematici diverse: autocunoaștere, comunicare
eficientă; și altele.
Educația în context blended-learning permite și încurajează ca implementarea activităților didactice să se
54
poată realiza sincron, respectiv, asincron. Ponderea celor două modalități formative este diferită, cadrul
didactic fiind cel care decide ce tip de interacțiune alege, fiind persoana care cunoaște cel mai bine cât de
potrivită este una sau cealaltă în raport cu particularitățile domeniului, ale disciplinei pe care o predă, ale
elevilor cu care lucrează. Fiecare dintre cele două modalități de comunicare prezintă atât avantaje cât și
dezavantaje. Conform autorilor, activitățile didactice derulate asincron sunt activități didactice care susțin
și consolidează principalul avantaj al educației online, și anume caracterul său flexibil. Activitățile nu se
derulează în timp real, iar elevii nu accesează în același timp materialele transmise/postate. În schimb, ei
pot parcurge conținuturile și rezolva sarcinile de lucru, în mod cu adevărat flexibil, atunci când programul
le permite, în ritm propriu, beneficiind în același timp și de un ghidaj și un feed-back autentic, oferite de
cadrul didactic.
Ca și în cazul învățării tradiționale, pentru învățarea în sistem blended-learning, proiectarea didactică la
nivel micro va urma același demers, dar vor trebui reconsiderate componentele strategiei didactice.
Adaptarea proiectării didactice pentru sistemul mixt și online vizează, așadar, construirea unor strategii
didactice care să răspundă nevoilor elevilor.
Este cunoscut faptul că strategiile didactice sunt flexibile și pot fi adaptate ușor la noua paradigmă de
instruire. Fiecare componentă a strategiei didactice poate fi adaptată predării-învățării- online. În ceea ce
privește metodele didactice acestea pot lua ușor forme pentru online: povestirea tradițională poate deveni
povestire digitală, expunerea se realizează cu eficiență și în mediul virtual și poate fi susținută cu imagini
sau alte aplicații digitale.
În ceea ce privește adaptarea proiectării didactice la contexte blended-learning și online, nu putem spune
că există o „rețetă” universal - valabilă, dar putem face referire la un scenariu pedagogic de învățare
mixtă. Scenariul se bazează pe combinarea diferitelor abordări interactive „față în față”, cum ar fi:
dezbaterile, colaborarea pentru realizarea de proiecte cu activități și resurse de tip e-learning.
O unitate de învățare care se bazează pe învățarea combinată poate fi proiectată în direcția a două
componente: Componente Față în față (FF) sau tradiționale și Componente Online (e-Learning).
Componente Față în față, tradiționale Componente Online (e-learning)

Resurse/materiale educaționale pentru activități Resurse/materiale educaționale pentru activități
de predare- învățare- evaluare de predare- învățare- evaluare
Discuții Note de lecții/ schițe de lecții în format electronic
Dezbateri Fișe de lucru în format electronic
Realizarea de proiecte Chestionare, teste care pot fi administrate online
Rezolvarea exercițiilor aplicative Prezentări
Evaluări de diverse tipuri: orală, scrisă, practică Materiale video
Suport educațional Suport educațional
Activități de predare- învățare- evaluare față în e-mailuri
față aplicații
Discuții în grupuri mici platforme educaționale
pagini web
Horațiu Catalano sintetizează câteva elemente foarte importante în adaptarea proiectării didactice la
contexte blended-learning și online: crearea unor materiale digitale accesibile; alegerea unor platforme,
aplicații și resurse digitale adecvate; crearea/identificarea unor resurse educaționale deschise-RED;
promovarea tutoriatului online, cu scopul formării la elevi a unor abilități sociale și emoționale; existența
unui Plan B sau C care să compenseze deficiențe tehnice apărute spontan; implicarea elevilor în crearea
unor conținuturi digitale și resurse educaționale deschise: povestiri digitale, crearea unor prezentări,
55
realizarea unor interviuri etc; utilizarea unor strategii didactice de tip: flipped classroom, instruirea
colaborativă, învățarea pe baza de proiecte etc.; identificarea stilurilor de învățare ale elevilor în vederea
corelării acestora cu anumite instrumente sau aplicații digitale.
Dincolo de toate celelalte elemente structurale ale planificărilor anuale și pe unități de învățare, în
activitatea de proiectare didactică în sistem blended-learning sunt necesare luarea în considerare a
aspectelor mai sus menționate și regândirea structurii documentelor elaborate de profesor, adaptarea lor la
predarea blended-learning, determinată de schimbările sociale din ultimii ani.
Elaborarea planificării calendaristice

Generarea planificării calendaristice este realizată de unitatea de învățare. Planificarea calendaristică este
un document proiectiv care permite asocierea elementelor programei (competențe specifice și
conținuturi), în cadrul unităților de învățare. Acestora le sunt alocate unități de timp (număr de ore și
săptămâni) pe care profesorul le consideră optime pe parcursul unui an școlar.
Documentul de referință pentru elaborarea planificării calendaristice este programa școlară. Precizarea
este de natură să contribuie la deconstruirea de alte prejudecăți: planificarea calendaristică nu se
realizează având ca referință cuprinsul manualului școlar; manualul școlar este instrumentul de lucru al
elevului.
Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
● asocierea competențelor specifice și a conținuturilor incluse în programa școlară;
● stabilirea unităților de învățare;
● stabilirea succesiunii în care sunt parcurse unitățile de învățare;
● analiza resurselor;
● alocarea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu

competențele vizate.
Planificarea calendaristică anuală poate fi realizată potrivit tabelului prezentat mai jos :
Nr Număr
crt. Unități de Competențe Modulul
de ore Săptămâna Observații
învățare specifice
alocate
[se [se precizează [stabilite de către [se [se [se menționează,
menționează numărul cadrul precizează precizează de exemplu,
titluri/ teme] criterial al didactic] săptămâna modulul și modificări în
competențelor sau nr de urma realizării
specifice din săptămânile] săptămâni] activității
programa didactice la clasă]
școlară]
Planificarea calendaristică pe module poate fi realizată potrivit tabelului prezentat mai jos :
56
Nr Unități de Competențe Număr Săptămâna Observații

crt Conținuturi de ore Modulul
învățare specifice
. alocate
[se [se precizează [din [stabilit [se [se [se
menționează numărul conținuturile e de precizează precizeaz menționează,
titluri/ teme] criterial al programei către săptămâna ă de exemplu,
competențelor școlare] cadrul sau modulul modificări în
specifice din didactic] săptămânile și urma
programa ] perioada realizării
școlară] / nr de activității
săptămân didactice la
i] clasă]
Proiectarea unei unități de învățare

Unitatea de învățare este o structură didactică flexibilă cu următoarele caracteristici:
● acoperă una sau mai multe ore de curs;
● este coerentă din punctul de vedere al competențelor vizate;
● este unitară din punct de vedere al tematicii;
● se desfășoară continuu pe o perioadă de timp;
● se finalizează prin evaluare.

Realizarea unei unități de învățare presupune un demers didactic proiectat de fiecare profesor în parte.
Proiectarea unei unități de învățare presupune centrarea demersului didactic pe competențe și nu pe
conținuturi.
Proiectarea unei unități de învățare parcurge mai multe etape, potrivit succesiunii logice a abordării
procesului didactic. Aceste etape sunt incluse în figura de mai jos:
Singer, M. (coord.) (2001, 2002) Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare – primar-
gimnaziu, Editura S.C. Aramis Print s.r.l., București)
Proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit reperelor de mai jos:
57
⮴ Conținuturi (detalieri) - se menționează detalieri de conținut care explicitează anumite

parcursuri.
⮴ Competențe specifice - se precizează numărul criterial al competențelor specifice din programa
școlară.
⮴ Activități de învățare – sunt cele vizate/ recomandate de programa școlară sau altele adecvate
pentru realizarea competențelor specifice.
⮴ Resurse - se precizează resurse de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic,
resurse educaționale deschise.
⮴ Evaluare - se menționează metodele, instrumentele sau modalitățile de evaluare utilizate.
Forma de prezentare a proiectului unei unități de învățare nu este obligatorie. Reperele menționate pentru
realizarea proiectului unei unități de învățare (conținuturi, competențe specifice, activități de învățare,
resurse, evaluare) pot fi incluse într-o structură tabelară:
Resurse și Modul
Conținuturi Competențe Activități de
organizarea Evaluare Săptămâna
(detalieri) specifice învățare
clasei
Proiectarea demersului didactic pe baza unității de învățare are cel puțin următoarele avantaje:
- profesorul are o imagine coerentă asupra programei școlare pe care trebuie să o aplice pe
parcursul unui an școlar;
- profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unități de învățare care valorifică
potențialul lecției prin integrare în unitatea de învățare (fiind depășită fragmentarea determinată
de simpla succesiune a lecțiilor); se schimbă și relația dintre lecții (relația devine neliniară,
lecțiile sunt integrate în diferite secvențe ale unității de învățare);
- fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai mare măsură
posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizării învățării în raport cu ritmul de învățare pe
care îl au elevii;
- la nivelul elevilor, învățarea dobândește un plus de coerență prin modul în care este proiectată
învățarea pe termen mediu și lung;
- proiectul unității de învățare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin depășirea
unor cerințe formale.
Proiectarea activității didactice reprezintă premisa unui demers reușit, în măsura în care prefigurează ceea
ce trebuie și ceea ce poate fi prevăzut în desfășurarea activității didactice.
PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE2
2 Exemplu preluat din Ghidul metodologic pentru predarea ofertei educaționale „Educație incluzivă și dezvoltarea
gândirii critice”, elaborat în cadrul Proiectului „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”.
58
Unitatea IV. RADIOGRAFIA DIVERSITĂȚII
Conținuturi Competenț Activități de Resurse și organizarea clasei Evaluare Modul

(detalieri) e specifice învățare Pentru predarea- învățarea Săptă-
Mixtă (BL) mâna
1. 2.2.Aplicare Aplicația WORDART- Observarea

● Exerciţii de
Intercultur a https://wordart.com sistematică
alitatea și strategiilor definire/delimita
dimensiuni de gândire re a Aplicația VOKI
le sale, conceptelor.
critică în Chestionar
premisele realizarea e
dezvoltării ● Tehnica Aplicația STOP MOTION
unor
durabile.
instrument PĂPUȘILOR ”Ce
e utile, cu păpușă arată ca
2. scopul de a și tine?” Aplicația CANVA
crește https://www.canva.com/ Analiza
Discriminar produselor
incluziunea ● ”Photovoice”-
ea. Tipuri Filme/videoclipuri activității
la nivel
de realizarea unor https://www.youtube.com/
școlar și
discriminar povești în
social. imagini/ cu
e. Piese de
2.3 mesaje cheie din Aplicația COGGLE-
comunități https://coggle.it/ portofoliu
Implicarea
diferite.
în activități
diverse cu
3. Chestionar
scopul de a ● ISTORIE ORALĂ -
Aplicația KAHOOT e orală
Gândire promova povestea
https://kahoot.it/
liberă vs. colaborarea familiei /
-pentru a-si exprima părerea
stereotipur , munca în comunității
asupra unui subiect
i și echipa și mele: povestea
prejudecăți acceptarea numelui meu
diversității. etc.
.
Aplicația Chatter Pix Piese de
2.4.Dezvolt portofoliu
area ● Poster „Viziunea
capacitățilo etniei mele Aplicația PADLET Analiza
r de a asupra vieții” https://ro.padlet.com/ produselor
susține și activității
promova o Edpuzzle
● Vizionarea unor Observarea
educație https://edpuzzle.com/
videoclipuri şi sistematică
liberă,
analizarea de a activității
echitabilă și
informaţii în
59
de calitate. urma vizionării - Aplicația FLIPGRID Observarea

valori sistematică
comune/diferite https://info.flip.com/getting-
a activității
, atitudini cu started.html
care sunt in
acord/dezacord
Analiza
etc. Aplicația VOKI
produselor
https://l-www.voki.com/ activității
● Exercițiu-joc ”Ce
iau în trăistuța
mea?”
Realizarea de
hărți Aplicația Symbaloo Observarea
conceptuale prin sistematică
exerciţii de https://www.symbaloo.com/ a activității
autoreflecţie şi home/mix/13eOcRbjEE
identificarea de
asemănări şi
Portofoliul
deosebiri între Aplicația Prezi
comunități, etnii
” Ce-mi place cel
mai mult la
poporul/comuni
tatea X? Ce pot
învăța de la ei?
”
● Dezbateri –
asupra unor
valori şi credinţe
comune,
atitudini şi
comportamente,
stabilirea unor
criterii de
evaluare a
obiceiurilor și
tradițiilor
(geneză,
motivație,
sens/utilitate
etc).
60
● Exercitii de
clarificare a
valorilor: „Harta
valorilor”.
● Galeria de
portrete -
exerciții de
exprimare a
unicității
personale în
formă creativă
prin
identificarea
punctelor tari și
vulnerabilităților
.
● Prezentarea
unei
etnii/comunității
sub denumirea
”Carte de
vizită”, ”Afişul
meu”- texte
scurte, desene:
„Cine suntem,
ce ne dorim, ce
am realizat”
● ”Biblioteca vie”
– Intâlniri cu
oameni care își
spun povestea
(o poveste de
succes, o
poveste tristă, o
poveste despre
depășirea unor
obstacole,
poveste despre
alegerea unei
meserii etc.)
61
● Tehnici art-
creative : „Visul
meu”
● Teatrul –forum
– scurte scenete
despre viața din
comunitate,
roluri sociale
etc.
● Poveste cu
inceput dat ”
Apreciez la
tine…”
● Jocuri de rol
pentru
exersarea unor
comportamente
/atitudini/motiv
ații care vor
forma caracterul
fiecăruia.
● Joc „Dacă
lumea ar fi...,
mi-ar plăcea să
fiu...”
● Cafeneaua-
publică- analiza
unor situații
posibile
(discriminare de
gen, rasială etc)
în care trebuie
să se ia decizii
importante-
limite.
● Elaborarea si
aplicarea unui
proiect de
62
management al
relațiilor
comunitare.
● Exerciţii de
mimă.
Resurse pentru învățarea mixtă (blended-learning)
⮚ Modele de proiectare didactică a lecției
În literatura de specialitate sunt prezentate diverse modele de structurare a situațiilor de învățare ori a
lecțiilor. Propunem câteva dintre acestea, care considerăm noi că ar fi de un real sprijin profesorului în
predarea acestui opțional.
MODELUL ÎNVĂȚĂRII SECVENȚIALE- (R.M. Gagné, 1968)
R. Gagné a propus o serie de etape ( evenimente de instruire) asociate și abordează condițiile mentale
pentru învățare. Etapele propuse sunt ilustrate mai jos și sunt urmate de exemple de metode pentru a ajuta
lamplementarea evenimentelor în propria activitate didactică.
Potrivit Northern Illinois University Center for Innovative Teaching and Learning. (2020), acest model
este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii:
Evenimentele Pașii de parcurs
instruirii
1. Captarea atenției
● Descrieți performanța necesară
● Descrieți criteriile de performanță standard
● Solicitați elevilor să stabilească criterii pentru performanța standard

2. Informarea elevilor
● Descrieți performanța necesară
despre obiectivul
urmărit ● Descrieți criteriile de performanță standard
● Solicitați elevilor să stabilească criterii pentru performanța standard

3. Stimularea
● Puneți întrebări despre experiențele anterioare
reactualizării
cunoștințelor învățate ● Întrebați elevii despre înțelegerea conceptelor anterioare
anterior
● Corelați informațiile anterioare despre conținuturi cu subiectul curent
● Puneți elevii să încorporeze învățarea anterioară în activitățile curente
4. Prezentarea
● Prezentați mai multe versiuni ale aceluiași conținut (de exemplu, videoclip,
materialului-stimul
63
demonstrație, prelegere, podcast, lucru în grup etc.)

● Folosiți o varietate de mijloace media pentru a implica elevii în învățare
● Aplicați strategii de învățare activă pentru a menține elevii implicați
● Oferiți acces la conținut , astfel încât elevii să îl poată accesa în afara orelor de curs
5. Asigurarea „dirijării
● Oferiți sprijin instructiv după cum este necesar – adică etape care pot fi îndepărtate
învățării”
încet pe măsură ce elevul învață și stăpânește sarcina sau conținutul
● Aplicați strategii de învățare variate – de exemplu mnemonică, mapare
conceptuală, joc de roluri, vizualizare
● Folosiți exemple și non-exemple – exemplele îi ajută pe elevi să vadă ce să facă, în
timp ce non-exemplele îi ajută pe elevi să vadă ce să nu facă
● Oferiți studii de caz, imagini vizuale, analogii și metafore – Studiile de caz oferă
aplicații din lumea reală, imaginile vizuale ajută la realizarea de asocieri vizuale,
iar analogiile și metafore utilizează conținut familiar pentru a ajuta elevii să se
conecteze cu concepte noi
6. Obținerea
● Facilitați activitățile elevilor – de exemplu, puneți întrebări de învățare profundă,
performanței
cereți elevilor să colaboreze cu colegii lor, să faciliteze exerciții practice de
laborator
● Oferiți oportunități de evaluare formativă – de exemplu, sarcini scrise, proiecte
individuale sau de grup, prezentări
● Testați elevii în moduri care le permit să-și demonstreze înțelegerea și aplicarea
conceptelor însușite în cadrul lecțiilor
7. Asigurarea feed-back- Tipuri de feedback
ului pentru
● Feedback-ul confirmator - informează elevul că a făcut ceea ce trebuia să facă.
corectitudinea
performanței; Acest tip de feedback nu spune elevului ce trebuie să îmbunătățească, dar îl
încurajează pe cursant.
● Feedback-ul evaluativ – îl informează pe elev cu privire la acuratețea
performanței sau răspunsului lor, dar nu oferă îndrumări despre cum să progreseze.
● Feedback-ul de remediere – îi îndeamnă pe elevi să găsească răspunsul corect,
dar nu oferă răspunsul corect.
● Feedback-ul descriptiv sau analitic - oferă elevului sugestii, directive și
informații pentru a-i ajuta să-și îmbunătățească performanța.
● Evaluarea colegilor și autoevaluarea – îi ajută pe cursanți să identifice lacunele
de învățare și deficiențele de performanță în munca proprie și a colegilor
8. Evaluarea
● Administrați pre-și post-teste pentru a verifica progresia competenței în conținut
performanței;
sau abilități
● Încorporați oportunități de evaluare formativă pe parcursul instruirii folosind
întrebări orale, activități scurte de învățare activă sau teste
64
●
I
mplementați o varietate de metode de evaluare pentru a oferi elevilor multiple

oportunități de a demonstra competența
9. intensificarea
● Evitați izolarea conținutului lecției. Asociați conceptele nou învățate cu conceptele
proceselor de retenție
și de transfer. anterioare (și viitoare) și construiți pe învățarea anterioară (și previzualizați
viitorul) pentru a consolida conexiunile.
● Incorporați continuu întrebări din testele anterioare în examinările ulterioare pentru
a consolida informațiile.
● Solicitați elevilor să convertească informațiile învățate într-un format într-un alt
format (de exemplu, verbal sau vizual). De exemplu, solicitarea elevilor de a crea o
hartă conceptuală pentru a reprezenta conexiunile dintre idei.
● Pentru a promova învățarea profundă, articulați în mod clar obiectivele lecției,
folosiți-vă obiectivele specifice pentru a vă ghida designul lecției și aliniați
activitățile de învățare la obiectivele lecției
Autorul precizează că aceste evenimente ale instruirii nu se produc invariabil în această ordine strictă și
că nu toate sunt prevăzute pentru fiecare lecție.
MODELUL „EVOCARE – REALIZAREA SENSULUI – REFLECȚIE” (ERR) (J. L. Meredith, K. S.
Steele, 1995)
REALIZAREA REFLECȚIA
EVOCARE
SENSULUI
Noua orientare a învățământului românesc urmărește dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin
folosirea metodelor și tehnicilor activ-participative. Capacitatea de a gândi critic se dobândește în
timp, permițând elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există o situație de
învățare.
E-R-R., evocare- realizarea sensului- reflecția, este un model trifazic eficient de proiectare și desfășurare
a procesului de predare- învățare- evaluare, care sintetizează, păstrând coerența activității, cele nouă
momente clasice, cunoscute ale lecției.
Evocarea, realizarea sensului și reflecția sunt deopotrivă etape ale lecției și etape ale înțelegerii, ale
gândirii, învățării și dezvoltării. Pentru a-i ghida pe elevi spre înțelegere, cadrul didactic le oferă un cadru
de gândire și învățare perceput ca o strategie integră și bine structurată. Cadrul este construit pornind de la
următoarea premisă: ceea ce știm determină ceea ce putem învăța.
Etapele cadrului ERR:

EVOCAREA
Învățarea se bazează pe experiența acumulată. Înțelegerea lucrurilor noi apare atunci când acestea se leagă
de cunoștințele și convingerile existente deja.
În această primă fază se realizează mai multe activități cognitive importante.
65
● întâi, elevii sunt implicați activ în încercarea de a-și aminti ce știu despre un anumit subiect. Aceasta
îi obligă să-și examineze propriile cunoștințe și să stabilească un punct de plecare bazat pe
cunoștințele proprii, la care se pot adăuga altele noi;
● al doilea scop al fazei de evocare este de a-l activiza pe elev. Pentru ca înțelegerea critică, de durată,
să aibă loc , elevii trebuie implicați activ în procesul de învățare. Prin implicare activă se înțelege că
elevii devin conștienți de propria lor gândire și își folosesc limbajul propriu;
● al treilea scop al etapei de evocare, esențial pentru menținerea implicării active a elevului în învățare,
este stabilirea interesului pentru explorarea subiectului . Când există un scop, învățarea devine mult
mai eficientă. Fără interes susținut, motivația pentru introducerea de noi informații este mult
diminuată;
REALIZAREA SENSULUI
● este faza în care cel care învață vine în contact cu noile informații sau idei;
● sarcina esențială a acestei etape este în primul rând de a menține implicarea și interesul stabilite în
faza de evocare;
● există strategii de predare-învățare care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să rămână implicați.
Cei care învață în mod eficient își monitorizează înțelegerea când întâlnesc informații noi. Ei
corelează noul cu ceea ce le este cunoscut pentru a ajunge la o înțelegere;
REFLECȚIA
● În această etapă elevii își consolidează cunoștințele noi, exprimând în propriile lor cuvinte ideile și
informațiile întâlnite.
● Tot în această etapă se generează un schimb de idei între elevi, prin care să le dezvoltăm vocabularul
și capacitatea de exprimare. Permițând discuțiile în etapa de reflecție, elevii se confruntă cu o
varietate de modele de gândire.
Modelul ERR de predare și învățare, are la baza următoarele principii:
- Învățarea înseamnă căutarea înțelesului. Prin urmare, învățarea trebui sa pornească de la lucrurile în
jurul cărora elevii încearcă să construiască semnificații.
- Semnificația necesită înțelegerea întregului, ca și a părților care intră în componența întregului.
Astfel, procesul de învățare se focalizează pe conceptele primare, nu pe date izolate.
- Pentru a preda bine, trebuie să înțelegem modelele mentale pe care elevii le folosesc pentru a percepe
lumea și premisele de la care pornesc pentru a sprijini aceste modele.
- Scopul învățării este ca individul să-și construiască propriile semnificații nu să memoreze
răspunsurile "corecte" și să îngurgiteze semnificații date de alții.
În vederea proiectării propriu- zise a lecției, considerăm că este de un real folos luarea în
considerare a răspunsurilor la următoarele întrebări:
Evocare
Cum vom direcționa elevii să pună întrebări și să formuleze scopuri pentru a învăța?
Cum va fi focalizată capacitatea de gândire a elevului asupra unui singur subiect?
Cum le trezim curiozitatea?
66
Cum recapitulăm cunoștințele anterioare?

Cum vor fi direcționați să pună întrebări?
Realizarea sensului
Ce conținut va fi prezentat sau explorat? Cum?
Ce vor face elevii pentru a înțelege semnificația în timpul lecției?
Cum vor folosi elevii semnificația lecției?
Cum vom organiza discuțiile reflexive?
Ce teme scrise se vor aloca în timpul lecției?
Cum vom aplica conceptul introdus?
Ce concluzii apar la sfârșitul lecției?
Până la ce grad de detaliu mergem în tratarea unei probleme?
Perioada de după lecție
După lecție, urmează o serie de alte activități pe care elevii le vor putea parcurge pentru a-și consolida
cunoștințele, abilitățile, valorile.
Spre ce învățare sau activitate ne conduce această lecție?
Cum putem aplica aceste procese altui act de investigare?
Ce întrebări mai rămân de explorat?
Ce facem odată cu încheierea lecției? Ce acțiuni dorim să întreprindem?
MODELUL ÎNVĂȚĂRII EXPERIENȚIALE (ELM)- (David Kolb, 1970)

Procesarea / reflecția oferă contextul persoanei care învață să facă conexiuni directe între
experiența educațională propusă și situații din viața de zi cu zi. Prin procesarea experienței de
învățare ne recunoaștem emoțiile, abilității noastre, punctele tari și provocările noastre doar prin faptul că
le identificăm și le numim în timpul procesării. Astfel, devenim mai conștienți de toate aceste elemente
cheie și le putem accesa și implementa cu mai multă ușurință și în alte situații similare, atât în contexte
formale de învățare, cât și în viața de zi cu zi.
David Kolb a contribuit la popularizarea ideii de învățare experiențială făcând referiri la lucrările lui John
Dewey, Kurt Lewin și Jean Piaget. Lucrările sale referitoare la învățarea experiențială au contribuit în
foarte mare măsură la extinderea filosofiei educației experiențiale.
Tradițional vs Experiențial
Deși Dewey a recunoscut utilitatea și importanța educației tradiționale, el a susținut că este inerent
nedemocratică, deoarece este structurat ierarhică, separă învățarea de experiența unor modalități
subiective și obiective de cunoaștere.
Învățarea experiențială este concepută ca democratică, holistică și integrând pe deplin procesul de
raționalizare a experienței.
În ultimii ani s-au depus eforturi considerabile pentru adaptarea învățării la nevoile elevilor și
introducerea învățării centrată pe elev, rezultatele se vor vedea însă după mai multă practică la clasă.
Ciclul Kolb: învățare prin experiență
67
Experiența concretă- este activitatea efectivă în care elevii /copiii sunt antrenați. Poate fi de la
rezolvarea unei probleme la matematică, la un joc de echipă, la un proiect la biologie, la crearea unui
poster cu imagini.
Reflecția sau analiza asupra experienței concrete - este momentul în care participanții se interoghează
asupra experienței trăite și apoi discută cu ceilalți experiențele specifice pe care le-au avut - cum au
reacționat, ce au făcut, ce au simțit în timpul activității.
Generalizarea/ formarea unor concepte- oferă cadrul participanților la experiență să interpreteze
informațiile discutate în etapa anterioară, pentru a le da un sens, a decide ce semnificație au pentru ei și a
extrage principiile sau lecțiile descoperite.
Transferul sau aplicarea- ajută participanții să raporteze ceea ce au învățat din propriile situații de
viață.
Cele patru elemente sunt esența unei spirale de învățare, care poate porni din orice punct, dar care de
obicei începe cu Experiența concreta. Modelul poate fi aplicat în activitățile de proiectare
Exemple proiecte de lecție de tip blended learning și online
PROIECT DE LECȚIE
Data:
Unitatea de învățământ:
Clasa: a IX-a
Disciplina opțională: Educația incluzivă și dezvoltarea gândirii critice
Unitatea de învățare( tematică): Dialogul culturilor în mediul educațional incluziv.
Subiectul lecției: Crearea culturilor incluzive
Competențe specifice:
1.4. Exersarea abilității de a gândi critic asupra realității prin analizarea unor atitudini și
comportamente raportate la valori dezirabile.
1. MOTIVAȚIA
Această temă este valoroasă pentru că încurajează o recunoaștere a faptului că educația incluzivă este un
proces în continuă evoluție, schimbare și îmbunătățire a instituțiilor și a sistemului de învățământ pentru a
face școala cât mai prietenoasă și benefică pentru toți copiii. Educația incluzivă presupune reconsiderarea
culturii, politicilor și practicilor educaționale, astfel încât acestea să răspundă diversității copiilor și
cerințelor acestora. Tema va fi abordată din perspectiva EREC –Educației rațional emotive și
comportamentale.
68
2. OBIECTIVE
● Să identifice rolul important al valorilor în realizarea culturilor incluzive
● Să conștientizeze rolul diversității și deosebirile dintre persoane;
● Să utilizeze toate oportunitățile pentru crearea unor colective incluzive aplicând cunoștințele
dobândite în situaţiile zilnice pentru promovarea unei societăți incluzive.
3. CONDIȚII PREALABILE
● Clasă de nivel mediu.
● Grupe eterogene.
● Să opereze un minimum de informații, păreri diverse despre tema abordată.
● Să opereze cu aplicații digitale: Google Forms, Google Presentansion, Padlet,

LIVEWORKSHEETS.
4. EVALUARE
Implicarea elevilor în activitățile de învățare din timpul lecției.
5. RESURSE ȘI MANAGEMENTUL TIMPULUI

a. resurse informaționale: Ghidul metodologic pentru predarea opționalului „ Educație
incluzivă și dezvoltarea gândirii critice”, texte, imagini.
b. timp: 50 minute.
69
LECȚIA propriu- zisă
Cadrul de învățare Conținut Timp Metode

pentru
dezvoltarea
gândirii critice
EVOCARE Dați-mi voie să mă prezint! 15 min Rețeaua de
Numele meu este......................................... discuții
Știu că la naștere numele mi-a fost ales de către....
pemtru că.....
Sărbătoarea mea preferată este.............pentru că în
comunitatea mea există obiceiul, ca la această
sărbătoare, să.............................
Familia mea respectă următoarele tradiții..................
Povestea mea preferată, auzită în copilărie
este ......................
Personajul meu preferat este..........................
Îl admir pentru că............................................
După completarea fișei elevii se vor prezenta.
Fișele se pot completa și în Google Presentation.
REALIZAREA Diferiți dar împreună! 30 min Scrierea liberă
SENSULUI Se lucrează în perechi.
În spațiul de mai jos desenează fața și părul
colegului. Apoi, notează trei trăsături diferite ale tale
și alte trei asemănări.
Interogarea
Iată care sunt cele trei trăsături prin care colegul

meu diferă de mine:
1._________________________________
2.__________________________________
3._________________________________
70
Iată care sunt cele trei asemănări identificate între Rețeaua de

mine și colegul meu:
discuții
1._________________________________
2.__________________________________
3._________________________________
Mâna ajutătoare
Explicați-le elevilor că în această activitate vor lucra
pe grupe. Rolul grupei este de gestionare a unui site
pentru adolescenți unde trebuie să citească un mesaj
care a sosit de la un tânăr îngrijorat pentru unul
dintre prietenii săi. Acest tânăr dorește câteva sfaturi
despre cum să-și facă prietenul să se simtă inclus în
școală.
Organizați clasa în grupe de cinci-șase elevi. Oferiți
fiecărui grup câte o coală de flipchart și cereți-le să
deseneze conturul unui copac pe întreaga coală de
hârtie:
Sarcina lor este:
1. Să desemneze o persoană care să citească
scenariul cu voce tare, de câteva ori, pentru grup
2. Să se poziționeze în rolul echipei de pe site-ul
pentru adolescenți. Să discute despre acțiunile pe
care ei cred că persoana care a scris mesajul ar putea
să le ia pentru a-l ajuta pe prietenul său să se simtă
inclus în școală.
3. Să scrie aceste acțiuni în partea de sus a copacului
– lăsând trunchiul gol în acest stadiu.
Grupele se reunesc și își prezintă scenariile.
Profesorul cere câteva exemple de acțiuni și
adresează clasei câteva întrebări despre modul în
care aceste acțiuni sunt legate de valori:
Care credeți că sunt valorile pe care le ilustrează
aceste acțiuni?
Ce valori credeți că sunt importante pentru tinerii
care scriu despre prietenii lor?
Privind copacul vostru, unde ar potea fi poziționate
valorile pe care le simte persoana din scenariul
vostru?
Scopul este de a ajuta elevii să înțeleagă că valorile
sunt ceva ce simțim profund, atât de profund încât nu
le detectăm foarte ușor. Pe copacul lor, valorile ar
trebui să fie poziționate în partea de jos a trunchiului
și/sau la rădăcină.
REFLECȚIA Următoarele lor sarcini pe grupe sunt: 15 min Turul galeriei
71
1. Să analizeze acțiunile lor și lista de valori.

2. Să decidă care valori sunt ilustrate de acțiuni.
3. Să scrie pe copac valorile și acțiunile.
4. Odată ce copacii sunt gata, aceștia vor fi
afișați în sala de clasă pentru vizualizare.
EXTENSIE
Blazonul- Consolidăm ceea ce am învățat!

Se spune că este nevoie de mult curaj pentru a fi tolerant într-o lume cu multe
diferențe. Blazonul este un simbol a ceea ce ești, a curajului de a fi tolerant,
respectuos și de ajutor în comunitatea ta incluzivă.
Desenează-ți blazonul folosind simboluri pentru incluziune, curaj, tolernță,
respect și ajutor. (https://www.liveworksheets.com/zg1451780sv)
Exemple de instrumente digitale/aplicații online care pot contribui la formarea/dezvoltarea

competențelor specifice învățării incluzive
Google Classroom
https://classroom.google.com
72
✔ Classroom este un instrument din suita Google Apps for Education cu care profesorii pot să
creeze și să organizeze rapid teme, să ofere eficient feedback, precum și să comunice ușor cu
elevii.
✔ Cu Classroom profesorii pot să-și eficientizeze timpul, să-și organizeze cursurile, precum și să
comunice mai ușor cu elevii.
✔ Cu aplicația Classroom elevii pot să-și organizeze temele în Google Drive, să le finalizeze, să le
predea, precum și să comunice direct cu profesorii și cu colegii.
✔ Aplicația Classroom funcționează cu Documente Google, Drive și Gmail. Astfel, profesorii pot să
creeze și să strângă teme, fără ca acestea să fie pe hârtie. De asemenea, pot să vadă cine și-a
terminat tema, precum și să ofere feedback direct și în timp real fiecărui elev.
✔ Profesorii pot să posteze anunțuri și întrebări, precum și să comunice în timp real cu elevii:
comunicarea la curs și în afară devine mai eficientă.
✔ Classroom creează automat dosare Drive pentru fiecare elev și temă în parte. Elevii pot păstra
evidența temelor care trebuie predate accesând pagina Teme.
Documente Google
https://www.google.ro/intl/ro/docs/about/
✔ reprezintă un instrument on-line pentru creare în colaborare de documente;
✔ permite formatare, încărcare de imagini, comentarii, tabele, formule.
✔ colaboratorii pot fi invitați să participe la activitate prin email;
✔ documentele realizate sunt stocate online și pot fi accesate de oriunde există acces la Internet;
✔ ele pot fi postate pe blog sau publicate ca pagină web.

Prezentări Google
https://www.google.ro/intl/ro/slides/about/
✔ reprezintă un instrument on-line pentru creare în colaborare de prezentări;
✔ permite formatare, încărcare de imagini, comentarii, tabele, diagrame;
✔ colaboratorii pot fi invitați să participe la activitate prin email;
✔ prezentările realizate sunt stocate online și pot fi accesate de oriunde există acces la Internet;
✔ ele pot fi postate pe blog sau publicate ca pagină web.

Padlet
www.padlet.com
73
✔ aplicație digitală care oferă spațiu de afișare colaborativ pentru varianta text, imagine, video sau
pagini web;
✔ este o aplicație care permite utilizatorilor să afișeze materialele în acest perete virtual;
✔ permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale pe o temă dată, materiale de tipul

documentelor, prezentărilor, legăturilor spre diferite pagini web;
✔ este gratuită, dar necesită crearea unui cont;
✔ te poți loga cu contul de yahoo, gmail sau Facebook.

WordArt
https://wordart.com
✔ Este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” – un mod de reprezentare vizuală a unui
text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui element-cuvânt este relevată de
mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un instrument pentru analiză de conținut
sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de conținut, în formă grafică – statică sau
interactivă.
CANVA
https://www.canva.com/
✔ CANVA este o platformă de design grafic, utilizată pentru grafică socială, prezentări, postere,
documente și alt conținut vizual;
✔ Platforma include șabloane pe care utilizatorii le pot folosi, grupate în câteva domenii: prezentări,
rețele sociale, video, imprimate, marketing, birou. Putem realiza gratuit, simplu și accesibil de la
CV-uri, broșură, flyer, carte poștală, cărți de vizită, semne de carte, felicitări, invitații, scrisori,
până la prezentări audio, video și planuri de lecție. Platforma pune la dispoziție modele de
prezentări sau lecții, bibliotecă de imagini, muzică, colecție video, dar se pot încărca și materiale
proprii. Mai mult, putem oferi acces și altora (elevi, colegi) la materiale realizate, putem prezenta
materiale direct pe platformă sau le putem descărca în mai multe forme: PNG, JPG, PDF,
Videoclip Mp4 etc.
MENTIMETER
https://www.mentimeter.com/app
✔ Mentimeter este o aplicație care îți permite să interacționezi cu un grup țintă în timp real;
✔ Este un instrument pentru sondaje unde poți pune întrebarea și grupul țintă poate da răspunsul
folosind un telefon mobil sau orice alt dispozitiv conectat la internet.
BOOK CREATOR
https://bookcreator.com/
✔ Aplicația „Book Creator” este o aplicație permisivă și atractivă, care poate fi accesată la adresa
https://bookcreator.com/, oferind posibilitatea să creăm cărți digitale pe diferite teme.
Wizer.me
74
https://wizer.me
✔ Wizer.me este o platformă în care profesorii construiesc fișe de lucru online care pot fi atribuite
în Classroom.
GitMind
https://gitmind.com/
✔ GitMind este un instrument online pentru hărți mentale care oferă funcții excelente pentru
profesori și elevi. GitMind oferă peste o sută de șabloane pe care profesorii și elevii să le
folosească și să le modifice.
SLIDO
https://www.sli.do/
✔ Slido este o aplicație de întrebări și sondaje ușor de utilizat, care vă permite să vă implicați
participanții la orice fel de întâlnire, live sau virtuală. Ajută la stimularea conversațiilor
semnificative la scară largă, permițând publicului să pună întrebări și să-și exprime opinia în
sondaje live.
TELESKOP
https://teleskop.ro/
✔ Un instrument care vine în ajutorul profesorilor pentru a genera feedback 100% anonim după
orele de curs.
APLICAȚII
1. Realizați un nor de cuvinte prin intermediul aplicației Word-Art. Cuvintele sunt: echitate,
diversitate, excluziune, discriminare, marginalizare, segregare, integrare, incluziune, educație
incluzivă, școală incluzivă.
75
2. Explicați sensul termenilor cheie mai sus amintiți. Enumerați două beneficii ale educației
incluzive pentru elevi, cadre didactice, părinți, școală și comunitate/societate
3. Explicați importanța promovării educației incluzive ca abordare modernă a educației.
4. Reflectați asupra conceptelor integrare și incluziune și identificați asemănările și diferențele dintre
acestea, utilizând un desen/ o formă grafică/ o aplicație digitală (Diagrama Venn)
5. Studiu de caz - Povestea lui Hassan
Un copil născut în Afganistan: Povestea lui Hassan
Hassan este un copil de patru ani, care trăieşte împreună cu părinţii şi sora mai mică în vârstă de 18 luni,
într-o locuinţă cu o singură încăpere, închiriată într-o suburbie de la periferia Birmingham-ului. În viitorul
apropiat, familia ar putea să aibe posibilitatea să se mute într-un alt cartier al oraşului. În urmă cu un an,
ei au plecat din Babaji (oraşul lor natal) şi s-au stabilit în Anglia, unde au cerut azil politic. Ambii părinţi
au calificare superioară şi experienţă ca profesori. Familiei i s-a refuzat iniţial dreptul de a rămâne in
Marea Britanie însă, cu sprijin din partea Consiliului Refugiaţilor, au făcut recurs, în speranţa obţinerii
statutului de refugiat.
Familia a fost martoră la conflictele din Afganistan, experimentând persecuţia şi violenţa. O parte din
membrii familiei au fost ucişi iar alţii sunt daţi dispăruţi. Regiunea de unde provin a fost supusă
bombardamentelor timp de câteva luni și o mare parte a infrastructurii a fost distrusă.
De patru luni, Hassan urmează cursurile unei grădiniţe din cadrul unui Centru al Copiilor, unde este
singurul copil afghan. Acest centru valorizează într-o mare măsura parteneriatul cu părinţii și implicarea
acestora. Hassan vorbeşte fluent dialectul din regiunea de unde provine (limba Pushtu), iar părinţii au
comunicat educatorilor din centru, prin intermediul unui translator, că băieţelul vorbeşte foarte bine limba
maternă şi că are un nivel de dezvoltare bun pentru vârsta lui. De asemenea, are o relaţie bună cu sora mai
mică şi cu părinţii. În timpul pe care îl petrec cu Hassan, părinţii folosesc cărţi cu ilustraţii si jocuri
educative pe care le împrumută de la biblioteca Centrului. Ambii părinţi doresc să fie acceptaţi ca
voluntari in Centru, şi pentru aceasta asteaptă rezultatul verificării din partea Biroului de Criminalistică
(echivalentul cazierului la noi).
Lui Hassan îi plac activităţile creative, dar celelalte activităţi din programă i se par foarte dificile. El
refuză să participe la activităţile de grup și preferă să se joace singur. Se întâmplă uneori să deranjeze
clasa și chiar să fie violent cu ceilalţi copii. Personalul Centrului este din acest motiv îngrijorat că băiatul
începe să prezinte dificultăţi de comportament şi, împreună cu părinţii săi, a iniţiat un program de
recuperare adaptat nevoilor sale, numit Acţiune Timpurie ("Early Years Action") şi care face parte din
Codul de Practică destinat Copiilor cu Nevoi Speciale.
Recent, familia a avut parte de o serie de comentarii rasiste din partea comunităţii locale, în care există o
activitate intensă a Partidului Național Britanic.
(Karen Argent si Gill McGillivray, Colegiul Universitar Newman, Birmingham, Marea Britanie)
Întrebări pentru studiul de caz

- Care sunt îngrijorările dvs. legate de copilul prezentat și de situația lui (factorii de risc)?
- Puteți identifica aspecte ale cazului prezentat care indică posibile arii de dezvoltare (factori
protectivi) ce pot favoriza incluziunea și pot facilita reziliența copilului și a familiei lui
76
- Credeți că acești educatori/specialiști ar putea face mai mult în lucrul cu copilul prezentat și
familia acestuia?
6. Vizionați videoclipul „Școala incluzivă, școala cu drepturi egale pentru toți copiii” realizați un
poster/un desen cu tema: „Caracteristicile școlii incluzive”, utilizând aplicația CANVA.
https://www.youtube.com/watch?
v=10auKzU5Sls&ab_channel=AgentiaNationaladeAsigurareaCalitatiiinEducatiesiCercetare
7. Alcătuiți unui portofoliu digital (articole, fotografii, înregistrări video și audio) care să surprindă
diversitatea socio - culturală la nivel local/ regional/ național și problemele integrării.
3.2.2 Aplicații de evaluare a elevilor în context blended - learning adaptate învățării incluzive
Evaluarea este un „proces de apreciere a calităţii sistemului educaţional sau a unei părţi a sistemului
respectiv”, care stabilește “dacă sistemul își îndeplineşte funcţiile pe care le are, adică dacă obiectivele
sistemului sunt realizate”. (Lindeman Richard, Evaluarea în procesul de instruire).
Alături de predare şi învăţare, evaluarea reprezintă o funcţie esenţială a procesului de învaţământ. Cele
trei forme de evaluare - iniţială, formativă si sumativă - sunt în relaţie de complementaritate, determinate
de funcţiile lor în demersul evaluativ.
Concepte-cheie privind evaluarea

Evaluarea reprezintă o componentă cheie a procesului de învățământ. Evaluarea este un element reglator, având rolul de a oferi profesorului informații despre eficiența strategiilor și
metodelor de predare – învățare și despre atingerea obiectivelor de învățare.
Din perspectiva cadrelor didactice, evaluarea:

- îi ajută pe profesori să cunoască nivelul de pregătire al claselor – evaluarea inițială;
- asigură înregistrarea continuă a progreselor în învăţare – evaluarea continuă sau formativă;
- îi ajută, la sfârşitul derulării programului instrucţional, să aprecieze rezultatele obţinute, în lumina obiectivelor stabilite – evaluarea sumativă sau cumulativă.
Din perspectiva elevilor, evaluarea:
influenţează dezvoltarea psihică a elevilor,
-
asigură trăinicia cunoştinţelor acumulate (fixate prin verificare),
-
influenţează obişnuinţa de a munci sistematic, conturarea aspiraţiilor și a intereselor.
-
Funcţiile pedagogice sunt funcţii specifice ale actului educativ. Între acestea, funcţiile esenţiale ale evaluării sunt:
de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare: se bazează pe verificarea rezultatelor la anumite intervale de timp, pe criterii prioritar constatative;
-
de diagnosticare: se bazează pe verificarea şi interpretarea rezultatelor la diferite intervale de timp pe criterii calitative;
-
de prognosticare: oferă sugestii pentru deciziile ce urmează a fi luate în scopul ameliorării procesului instructiv – educativ.
-
Din punctul de vedere al activităţilor instructiv-educative concrete, evaluarea are ca scop cunoaşterea randamentului şcolar, respectiv a raportului dintre performanţele realizate şi
demonstrate de elevi şi performanţele anticipate şi proiectate de cadrul didactic.
Metodele de evaluare reprezintă calea prin care profesorul oferă elevului posibilitatea de a demonstra nivelul de cunoștințe acumulat, nivelul de priceperi și deprinderi însușit.
Metodele de evaluare sunt împărțite în două categorii:
- metode tradiționale: probe orale, probe scrise, probe practice

- metode moderne: observația sistematică, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea
Alegerea celor mai adecvate metode şi instrumente de evaluare reprezintă o decizie importantă în vederea
realizării unui act educativ pertinent.
77
Tipuri de evaluare
În funcție de momentul în care este realizată, evaluarea este de mai multe tipuri:
- evaluare inițială (la începutul unui program de formare) – are ca scop cunoașterea nivelului de la
care se pornește;
- evaluare continuă (pe tot parcursul programului de formare) – are ca scop îmbunătățirea activității
și a rezultatelor, optimizarea programului de formare;
- evaluare sumativă (la finalul unui modul sau la finalul programului de formare) – are ca scop
luarea unei decizii și ameliorarea activității viitoare.
În funcție de instrumentele cu care se realizează, evaluarea poate fi:
Evaluare formală – este evaluarea prin teste standardizate
Evaluarea informală – este evaluarea prin metode alternative
Evaluarea inițială
Evaluarea inițială trebuie înțeleasă de către elevi ca un exerciţiu util activităţii de învăţare şi nu ca o testare propriu-zisă care implică emoţii. Având în vedere că rezultatele nu se
consemnează în catalog, elevii se pot concentra liber asupra rezolvării itemilor propuşi, prin urmare rezultatele pot reflecta în mod obiectiv dacă elevii au pregătirea necesară pentru
crearea de premise favorabile unei noi învăţări. Se pune accentul pe acele noţiuni şi aptitudini ce vor folosite în predarea noii materii.
Caracteristici: oferă atât profesorului, cât şi elevului posibilitatea de a aprecia potenţialul de învăţare,
respectiv eventualele lacune de remediat şi de a formula cerinţele următoare; este un instrument util
pentru profesor în planificarea demersului pedagogic imediat următor, a proiectării diferențiate (dacă este
cazul) și/sau a activităților de recuperare, nu are drept scop aprecierea globală a performanţelor elevului şi
nici realizarea de ierarhii.
Exemple:
• testul;
• proba de evaluare practică;
• proiectul;
• evaluarea dialogată;
• grile de reflecție;
• autoevaluarea prin completarea de quiz-uri sau fișe de evaluare, inclusiv pe platforme online;
• chestionar care urmărește identificarea calităților și resurselor personale / domeniilor de interes /
nevoilor elevilor de sprijin individual;
• hărți conceptuale specifice domeniului de studiu.
Metode și instrumente pentru evaluarea ințială
⮚ Testul
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ3
● Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I si din Partea a II-a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
● Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Numele si prenumele elevului: ………………………………………..
3 Exemplu de bună practică preluat din Ghidul metodologic pentru predarea ofertei educaționale „Educație
incluzivă și dezvoltarea gândirii critice”, elaborat în cadrul Proiectului „Profesionalizarea carierei didactice -
PROF”.
78
Data susţinerii testului: ……………………
PARTEA I- 45 de puncte
1. Notează cu A(adevărat) și F(fals) următoarele enunțuri:
a. Când îți susții propriile opinii apelezi doar la argumente care se pot verifica.
b. Este bine să verifici dovezile aduse de un argument.
c. Când îți susții propriile opinii folosesți expresii jignitoare, arogante astfel încât să-ți convingi
partenerul cu orice preț.
d. Când îți susții propriile opinii, privește-i pe ascultători, vorbește clar, astfel încât să te faci înțeles,
variază tonul, folosește mimică și gesturi potrivite.
6 puncte
2. Exprimă-ți părerea în legătură cu mesajul citatului de mai jos prin completarea enunțurilor de
mai jos:
Te simți mult mai bine când ai puterea să dai în loc de a primi. (Winston Churcill)
a. Părerea mea este că ... gândidu-mă la motivele ... .
b. În primul rând, ... .
c. De asemenea, ... pentru că....
d. Nu în cele din urmă, ... întrucât ... .
e. În concluzie, ... .
12 puncte
3. Asociază noțiunile din prima coloană cu propozițiile din a doua coloană.
1. ........... 2. ........... 3. ........... 4. ........... 5. ........... 6. ...........

9 puncte
4. Formulează un punct de vedere cu privire la afirmația:
În România, copiii din mediul rural au șanse egale cu cei din mediul urban.
8 puncte
5. Ce crezi că s-ar întâmpla dacă niciun elev nu ar mai avea nici drepturi, nici responsabilități?
Argumentează răspunsul dat.
10 puncte
PARTEA a II-a 45 de puncte

Vesna, o femeie rromă povesteşte ce i s-a întâmplat:
79
„Am văzut în vitrina unui magazin de haine un anunţ privind un post de asistentă de vânzări. Aveau
nevoie de cineva cu vârsta între 18 şi 23 de ani. Am 19 ani, aşadar m-am prezentat la magazin pentru
a-i cere directoarei informaţii despre post. Mi-a spus să revin peste două zile întrucât nu îşi depuseseră
candidatura suficiente persoane.
Am revenit de două ori şi de fiecare dată mi s-a spus acelaşi lucru. Aproximativ o săptămână mai
târziu
m-am întors la magazin. Anunţul privind locul de muncă era afişat în vitrină. Directoarea era prea
ocupată să mă vadă, însă mi s-a spus că postul fusese ocupat.
După ce am plecat din magazin, am fost atât de supărată, încât i-am cerut unei prietene care nu era de
origine romă să intre în magazinul respectiv şi să se intereseze de post. Când a ieşit din magazin, mi-a
spus că i s-a cerut să se prezinte la interviu luni.”
Întrebări
1.Cum te-ai simţi dacă ceea ce i s-a întâmplat Vesnei ţi s-ar întâmpla ţie? Cum ai reacţiona dacă prietena
ta ţi-ar spune că a fost invitată la interviu?
9 puncte
2.De ce crezi că s-a purtat directorul magazinului astfel? Ai considera aceasta o formă de discriminare?
De ce (sau de ce nu)?
9 puncte
3.Ce ar putea face Vesna în legătură cu acest lucru? Credeţi că ea ar putea schimba situaţia? Ce ar fi putut
alte persoane să facă în numele ei?
9 puncte
4.Vă aşteptaţi ca legea să facă ceva în legătură cu o astfel de situaţie? Ce ar trebui să prevadă legea?
9 puncte
5.Acest lucru s-ar putea întâmpla şi localitatea ta? Dacă da, care grupuri ar fi afectate?
9 puncte
APLICAȚIE: Pornind de la modelul de test inițial prezentat în suportul de curs, formulează 5 enunțuri care pot fi notate cu A(adevărat) și F(fals), adaptate nivelului de învățământ la
care îți desfășori activitatea.
⮚ Harta conceptuală
Harta conceptuală poate fi utilizată ca reprezentare a modului de a gândi, de a înțelege și de a simți al
elevului, fiind un „instrument pentru predare, învăţare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate
disciplinele” (Oprea, 2006).
Harta conceptuală reprezintă o oglindire a modului în care un elev poate percepe și interpreta realitatea.
Este un instrument care îi permite cadrului didactic să evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin elevii,
cât relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse concepte, cunoştinţe internalizate în procesul
învăţării, modul în care îşi construiesc structurile cognitive, asociind şi integrând cunoştinţele noi în
experienţele cognitive anterioare. Harta cognitivă ia forma unei reprezentări grafice care permite
„vizualizarea organizării procesărilor mentale a informaţiilor legate de o problemă de conţinut sau
concept” (Joiţa, 2007). Această metodă poate fi integrată atât în activităţile de grup, cât şi în cele
individuale.
În funcție de forma de reprezentare a informațiilor, se pot identifica mai multe tipuri de hărţi
conceptuale (cf. Oprea, 2006):
80
a) harta conceptuală de tip “pânză de păianjen” - se plasează în centrul hărţii conceptul nodal (tema
centrală), iar de la acesta, prin săgeţi, sunt marcate legăturile cu noţiunile secundare:
b) harta conceptuală ierarhică - presupune reprezentarea grafică a

informaţiilor în funcţie de importanţa acestora, stabilindu-se relaţii de
supraordonare/subordonare şi coordonare;
c) harta conceptuală lineară - presupune o prezentare lineară a informaţiilor;
d) sisteme de hărţi conceptuale - se diferenţiază de celelalte tipuri de hărţi

conceptuale prin adăugarea de intrări (inputs) şi ieșiri (outputs).
Deși poate implica un risc crescut de subiectivitate în absenţa unor criterii clare de evaluare, utilizarea
hărții conceptuale facilitează evaluarea relaţiilor pe care elevii le stabilesc între concepte, idei, etc.; îi
permite cadrului didactic să aprecieze cât de eficient este stilul de învăţare al elevilor, orientându-l în
activitatea didactică reglatoare; permite aprecierea pregătirii elevilor din punctul de vedere al relaţiei
dintre componenta teoretică şi cea practică și a modului în care elevii îşi construiesc demersul cognitiv,
permiţând ulterior diferenţierea şi individualizarea instruirii; poat fi integrată în orice strategie de
evaluare.
Exemplu de integrare a hărții conceptuale într-o activitate de evaluare (poate fi evaluare inițială sau
formativă): https://digitaledu.ro/dezvoltarea-socio-emotionala-cooperarea-si-colaborarea-incredere-
sprijin-si-respect-reciproc/
APLICAȚIE: Realizați o hartă conceptuală sub forma „pânzei de păianjen” care să aibă în centrul său se
află conceptul de ȘCOALĂ PRIETENOASĂ.
Pentru creare în format online se poate utiliza aplicația https://www.mindmup.com/.
Evaluarea formativă
Evaluarea formativă este evaluare pentru învățare. Evaluarea formativă îl ajută pe elev să înțeleagă la ce nivel se află și ce competențe deține până în acel moment. Pentru profesor,
evaluarea formativă arată cum îl poate ajuta pe elev pentru a atinge obiectivele de învățare. În concluzie, ne concentrăm pe feedback și pe progres.
Cum putem face acest lucru? Prin teste sau activități scurte.
Dacă folosim teste scurte atunci: elevul primește feedback imediat (dacă testele sunt corectate automat), se asigură înțelegerea conceptelor din lecție, ar fi bine să fie folosite fără o
miză importantă (note sau calificative) și fără recompense.
81
Dacă folosim activități de reflecție scurte, atunci: se asigură înțelegerea și reținerea conținutului (texte /rezolvări de probleme etc.), se previne copierea de idei și rezolvări, oferă
profesorului feedback despre nivelul la care se află elevul la acel moment.
Câteva exemple de activități de acest gen ar fi: scrie 2-3 propoziții despre ce ai învățat din video-ul urmărit, scrie 1 element pe care nu l-ai înțeles încă din materialul prezentat, scrie 3
lucruri pe care le-ai învățat, 2 întrebări la care nu ai primit răspuns și 1 lucru pe care nu l-ai înțeles, desenează ce ai înțeles din materialul prezentat, scrie un cuvânt despre subiectul
lecției de astăzi (la finalul lecției).
Dacă folosim activități de feedback scurte atunci: putem stabili etape în realizarea unui proiect, cu evaluare formativă și feedback la fiecare etapă.
Metode și instrumente pentru evaluarea formativă
⮚ Testul
PROBĂ DE EVALUARE4
Unitatea de învățare: Societatea și diversitatea ei

Conținut evaluat: Elementele mediului educațional incluziv, prietenos învățării
Competența generală 1: Interpretarea critică a unor informații, fapte și atitudini sociale din contexte
diferite ale vieții școlare, comunitare și profesionale, prin utilizarea de achiziții specifice domeniului
social.
Competența specifică 1.2. Identificarea unor informații fapte, situații sociale relevante privind
dificultățile cu care se confruntă oamenii în ceea ce privește integrarea socială.
1. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare. Pentru fiecare dintre enunţurile de mai jos, scrieţi
cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A dacă enunţul este adevărat
sau F, dacă este fals, în raport cu valorle și principiile promovate de o școală incluzivă . (2,5
p)
1. Școala cauta în mod activ sa-si dezvolte relatiile cu comunitatea locala.
2. Școala dispune de o strategie eficientă de reducere a exmatriculărilor din motive disciplinare.
3. În timpul lectiilor, este încurajata competitia între elevi.
4. Dificultatile de învătare ale elevilor sunt sanctionate.
5. Strategia de elaborare a curriculum-ului ține seama de diversitatea elevilor ( de pilda de
diferentele culturale, lingvistice, de sex, realizari si deficiente).
6. Elevii sunt încurajati sa-si asume raspunderea pentru propria lor învățare.
7. În școala incluzivă conflictele trebuie să fie evitate, prevenite.
8. Diversitatea elevilor este o problemă greu gestionată de către școală.
9. Procesul de predare a cunostintelor si dezvoltare a deprinderilor este mai important decât
crearea culturii școlii.
10. Persoanele se adresează unele altora in moduri care confirmă valoarea lor individuală.
2. Comentaţi citatul de mai jos, utilizând metoda Agenda cu notiţe paralele. Aţi întâlnit/aţi
dori să întâlniţi în experiența voastră de viață situaţii educaţionale care să confirme justeţea
acestei afirmaţii? Justificaţi. (1,5 p)
„… În livadă ne place să avem copaci care rodesc mai devreme sau mai tîrziu, [...] toate aceste
roade sunt bune, nici unul nu este de aruncat. De ce să nu acceptăm în școli minţi mai agere sau mai
încete? De ce nu le-am ajuta? Pierdem timp, dar câștigăm satisfacţie și respect... ” (J.A. Comenius)
PROF”.
82
3. Precizați 6 idei care să susțină, în viziunea voastră, crearea unui mediu educaţional incluziv.
(1,5 p)
Pentru mine, crearea mediului educaţional incluziv presupune...
4. Ce avantaje ar avea școala noastră dacă ar implementa eficient educaţia incluzivă? (2 p)
5. Pornind de la mesajul: „Mai presus de neștiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care
citesc sunt cei care reţin; mai presus de cei care reţin sunt cei care înţeleg; mai presus de cei care
înţeleg sunt cei activi” (Bohtlingk), explicați ce credeţi că mai aveţi de întreprins pentru
a deveni cu adevărat activi în implementarea incluziunii în instituţia școlară din care faceți
parte. (1,5 p)
⮚ Jurnalul reflexiv
Este o metodă alternativă de evaluare care constă în însemnările elevului asupra aspectelor trăite pe
parcursul implicării în conceperea, organizarea și derularea proiectului. Este o foarte bună strategie de
evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive deoarece are în vedere reflectarea elevului asupra
propriului proces de învăţare şi reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării activităților.
Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătăţi învăţarea viitoare. Scopul cu care se utilizează
această metodă este pregătirea elevilor pentru învățare. Este o metodă utilă și în situații în care elevii au
de citit, de exemplu, texte mai lungi.
Jurnalul reflexiv este o modalitate de evaluare flexibilă și deschisă prin care elevul poate să-şi exprime
așteptările, satisfacțiile și dorinţele. Profesorul poate să aibă acces şi alte aspecte care influenţează
procesul învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii. Se produce o mai mare
apropiere între cadrul didactic şi elev, acesta din urmă simţindu-se înţeles şi valorizat.
Descrierea metodei:
Poate fi folosit ca suport orice material de sprijin care realizează conexiunea între experiențele elevilor și
tema lecției care urmează a fi învățată: un film, o piesă muzicală, un text, un experiment, un șir de
imagini.
1. Fiecare elev împarte o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală.
2. În partea stângă se vor nota pasaje, idei care i-au impresionat pe elevi în mod deosebit iar în partea
dreaptă vor comenta pasajul sau ideea respectivă.
3. Li se oferă câteva întrebări ajutătoare. Nu este obligatoriu să răspundă la toate întrebările. - De ce au
notat? - La ce i-a făcut să se gândească? - De ce li se pare interesant?/ De ce i-a intrigat? - După ce au
terminat de interpretat, citesc la nivelul grupului mic ce au scris. - Ce idei le-au regăsit în alte contexte?
4. În grupuri mici (4-6 elevi), se face citirea reciprocă - fiecare citește celorlalți comentariul personal.
5. Cei care își doresc pot citi pentru întreaga grupă ideea selectată și interpretarea pe care au făcut-o.
6. Profesorul face propriile comentarii.
APLICAȚIE: Aplicând metoda descrisă în suportul de curs, vizionați următorul filmuleț https://www.youtube.com/watch?v=uH8LHvmy5sg și completați tabelul de mai
jos:
IDEEA COMENTARIUL
Interpretați și dezbateți în grupul de lucru propriile comentarii.
Evaluarea sumativă
Evaluarea sumativă este o evaluare a învățării care se finalizează de obicei cu o notă sau cu un calificativ. Creată de profesor încă din etapa de planificare, având obiectivele de învățare
și competențele stabilite, evaluarea sumativă verifică atât ceea ce înțelege și cunoaște elevul, dar mai ales ceea ce știe să facă și cum reușește să aplice ceea ce a învățat. Aici ne
83
concentrăm pe atingerea obiectivelor de învățare. Dacă evaluările formative sunt aplicate eficient, profesorul va cunoaște progresul și nevoile de intervenție ale elevilor săi înainte de a
ajunge la evaluarea sumativă.
Evaluarea sumativă conduce la ierarhizarea elevilor; operează selecția acestora. Prin clasificare și selecție, evaluarea sumativă poate induce două tipuri de efecte:
pozitive : ca factor de emulație, factor motivațional;
-
negative: individualism, egoism, incapacitatea de a răspunde adecvat solicitărilor.
-
La sfârșitul unui ciclu de învățământ, evaluarea sumativă îndeplinește o funcție socială importantă: oferă informații cu privire la măsura în care absolvenții au dobândit competențele
necesare activității socio-profesionale spre care se îndreaptă.
Metode și instrumente pentru evaluarea sumativă
⮚ Testul
PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ5
Disciplina: EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ȘI DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

Anul școlar:........................, clasa a IX-a
● Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I si din Partea a II-a se acordă 90 de puncte.
● Din oficiu se acordă 10 puncte.
● Timpul efectiv de lucru este de 40-45 de minute.
Numele si prenumele elevului: ………………………………………..

Data susținerii testului: ……………………
PARTEA I- 45 de puncte
1. Potrivește!
În coloana din stânga sunt enumerate..................., iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunțuri
adevărate referitoare la acestea. Scrieți pe spațiile punctate asocierile corecte dintre fiecare literă din
coloana din stânga și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Echitatea 1. se referă la faptul că oricine, indiferent de deficiența sa sau de dificultățile pe
b. Integrarea care le întâmpină în învățare, trebuie tratat ca un membru al societății, iar
c. Incluziunea diversele servicii speciale de care are nevoie, trebuie furnizate în cadrul
d. Diversitatea serviciilor sociale, educaționale și medicale;
2. este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al
copiilor la o educație de calitate;
3. este un proces continuu de asimilare a individului în grupuri și sisteme
sociale din ce în ce mai largi, prin adaptarea acestuia la condițiile vieții unei
societăți umane;
4. se referă la înțelegerea, evaluarea și acceptarea diferențelor dintre oameni
care țin de vârstă, identitate de gen, abilități fizice și mentale, rase, etnii,
religii și alte atribute.
PROF”.
84
5. reprezintă dreptul la un sistem educațional corect și incluziv care să asigure

accesul la o educație de înaltă calitate și să ofere oportunități pentru învățarea
personalizată și dezvoltarea personală și socială;
a...... b.... c...... d.......
12 puncte
2. Încercuiește!
O școala incluzivă este o școală democratică ce are scopul de a crea pentru toți un mediu prielnic învățării
pornind de la premisa că diferențele dintre oameni sunt normale și ele trebuie acceptate.
Încercuiți litera corespunzătoare enunțului/enunțurilor care fac referire la aspecte care privesc
școala incluzivă.
a. Școala incluzivă recunoaște și reacționează la diversele cerințe ale elevilor.
b. Școala incluzivă asigură o educație de calitate pentru toți, într-un mediu incluziv.
c. Cultura incluzivă este o parte a culturii școlare generale care vizează sprijinirea valorilor
incluziunii.
d. Discriminarea directă survine atunci când o persoană este tratată în mod nefavorabil prin
comparație cu modul în care au fost sau ar fi tratate alte persoane aflate într-o situație
similară
e. Școala incluzivă este deschisă, tolerantă, prietenoasă, democratică și valorizează toți elevii.
f. Egalitatea de șanse se referă la absența barierelor în ceea ce privește participarea
economică, politică și socială și tratament egal pentru toți cetățenii, indiferent de rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie
6 puncte
3. Răspunsul tău.
Stereotipurile și prejudecățile sunt metode de categorisire a lumii din jurul nostru. Conform dicționarului
Cambridge, stereotipurile sunt ”o idee fixă pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, în
special despre ceva greșit”. Prejudecata este ”o opinie sau sentiment nedrept și nerezonabil, format fără
îndeajuns de multă gândire sau cunoaștere”.
Pe spațiile punctate, răspundeți succint la următoarele întrebări:
a. De ce apar stereotipurile?
...........................................................................................................................................
b. Care sunt efectele prejudecăților?
.............................................................................................................................................
c. Cum putem acționa împotriva stereotipurilor și prejudecăților?
.............................................................................................................................................
9 puncte
4. Analizează enunțurile!
Diversitatea culturală sau diversitatea culturilor reflectă multiplicitatea, coexistența și interacțiunea
diferitelor culturi coexistențe, la nivel mondial și în anumite zone, și abordează gradul de variație și
bogăție culturală a acestora cu scopul de a uni și a nu diferenția.
Încercuiți, în căsuța de text, acele noțiuni sau sintagme care exprimă cel mai elocvent felul în care putem
să privim/ să abordăm diversitatea.
Diversitatea ne îmbogățește perspectivele, ne îmbunătățește performanța și ne sporește starea de bine;

Diversitatea este un avantaj pentru colectivul de elevi;
Acceptarea diversității e înțelegere: “Există un singur fel de a înțelege oamenii, anume de a nu ne
85
grăbi să-i judecăm, ci de a trăi în preajma lor, de a-i lăsa să se explice, să se dezvăluie zi de zi, să se
zugrăvească ei înșiși în ei. (C.A.Saine – Beune).
Acceptarea diversității e cheia unui viitor îngăduitor;
Respectarea diversității presupune empatie, educație, eliberare (de frica de celălalt, de „altfel”, de
necunoscut).
O abordare incluzivă a diversității încurajează crearea unor grupuri diverse și respectă valoarea
egală a celorlalți, indiferent de diferențele percepute ale acestora.
8 puncte
5. Completați enunțul cu cuvintele potrivite:
Excluziunea socială este „procedura prin intermediul căreia, anumite sunt ...............în mod sistematic,
deoarece se confruntă cu ............. legate de etnie, rasă, religie, sex, orientare sexuală, ........., vârstă,
dizabilitate, migrație, locul în care trăiesc etc. Discriminările se creează fie din partea ............publice,
precum sistemul juridic, educație, ..............de sănătate și bunăstare, fie din partea instituționalizărilor
sociale, societății și a persoanelor.”
origine, servicii, grupuri, instituționalizării, dezavantajate, discriminări
6 puncte
6. Formulați un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia:

”Predarea bună pentru unii copii asigură o predare bună pentru toți copiii.” ( Bunch, H.)
4 puncte
PARTEA a II-a 45 de puncte
Realizați un eseu structurat în care să analizați mediul incluziv al școlii voastre, având în vedere
următoarele:
A. Participarea tuturor elevilor la educație;
B. Reducerea barierelor în învățare și facilitarea accesului pentru copiii cu CES;
C. Înțelegerea diferențelor dintre elevi;
D. Modalități de promovare a diversității;
E. Cultivarea unor relații de susținere între școală și comunitatea căreia aparține.
45 puncte
86
⮚ PORTOFOLIUL6
Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul –
în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai
lung de timp (un semestru sau un an şcolar).
Portofoliul cuprinde:
● lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi numărul paginii
la care se găseşte);
● argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare
● lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;
● rezumate;
● eseuri;
● articole, referate, comunicări;
● fişe individuale de studiu;
● proiecte şi experimente;
● temele de zi de zi ;
● chestionare de atitudini;
● înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu
colegii săi;
● observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
● reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
● interviuri de evaluare;
● alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului
la derularea şi soluţionarea temei date;
Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)
Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul perioadei, a
obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de acord asupra
produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor
învăţării (mulţi profesori/învǎţǎtori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună în portofoliu eşantioane
care să le amintească mai târziu de munca depusă).
Evaluarea acestor produse se face multicriterial
Evaluarea portofoliului se face conform unor criterii de apreciere şi indici, ca de exemplu:
6 Ghidul metodologic pentru predarea ofertei educaționale „Educație incluzivă și dezvoltarea gândirii critice”,
elaborat în cadrul Proiectului „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”.
87
CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI

DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII
1. PREZENTARE
−evoluţia evidenţiată faţă prima prezentare a portofoliului;
−dacă este complet;
−estetica generală;
2. REZUMATE
−cu ceea ce a învăţat elevul şi cu succesele înregistrate;
−calitatea referatelor;
−concordanţă cu temele date;
−cantitatea lucrărilor;
3. LUCRARI PRACTICE
−adecvarea la scop;
−eficienţa modului de lucru;
−rezultatul lucrărilor practice;
−dacă s-a lucrat în grup sau individual;
−repartizarea eficientă a sarcinilor;
4. REFLECŢIILE elevului pe diferite părţi ale portofoliului;
−reflecţii asupra propriei munci;
−reflecţii despre lucrul în echipă (dacă e cazul);
−aşteptările elevului de la activitatea desfăşurată;
5. CRONOLOGIE;
−punerea în ordine cronologică a materialelor;
6. AUTOEVALUAREA elevului;
−autoevaluarea activităţilor desfă-şurate;
−concordanţa scop-rezultat;
−progresul făcut;
−nota pe care crede că o merită;
7. ALTE MATERIALE
−calitatea acestora;
−adecvarea la teme propusă;
−relevanţa pentru creşterea aprecierilor;
Forma pe care o poate îmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente, fie o cutie de carton în care se
pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezintă aspecte ale învăţarii şi/sau pe
cei implicaţi în activitate.
APLICAȚIE: Prezentați în 5-6 rânduri un model de portofoliu al unui elev pe care vă pregătiți să îl
evaluați și completați tabelul cu CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI prezentat mai sus.
Recomandări pentru evaluarea în context blended-learning și/sau online

În cazul desfășurării activităților didactice în context blended-learning sau online provocările sunt
multiple și pentru a fi siguri că actul educational este bine realizat, trebuie să răspundem la două întrebări:
Cum mă asigur că elevii mei înțeleg ceea ce învață?
Cum pot să observ în online feedback-ul imediat?
88
Răspunsul ar fi: prin acordarea atenției deosebite în planificare și proiectare pentru evaluarea online, atât
formativă, cât și sumativă și crearea unor materiale educaționale de calitate cu conținut interactiv ridicat
prin care profesorul are acces la informații valoroase despre progresul elevilor.
Recomandări pentru evaluarea formativă în context blended-learning și/sau online
Realizați teste scurte cu corectare automată (astfel elevul primește feedback pe loc);
Propuneți activități de reflecție scurte care previn copiatul;
Realizați activități de feedback scurte.
Recomandări pentru evaluarea sumativă sub formă de test în context blended-learning și/sau online
Adecvați lungimea textului vârstei elevilor și păstrați ce este esențial;
Dacă dați un test mai complex, grupați întrebările în funcție de conținut;
Eliminați ambiguitățile din întrebări și răspunsuri;
Folosiți tipuri diferite de întrebări;
Evitați negațiile în întrebări sau afirmații;
Evitați utilizarea frecventă a întrebărilor Adevărat-Fals, Da-Nu (elevul are 50% șanse să ghicească răspunsul);
Testați evaluarea din perspectiva elevului înainte de a o aplica la clasă.
Instrumente digitale utilizate în procesul de evaluare7
Aplicația WordWall
Aplicația WordWall se poate accesa la adresa https://wordwall.net/ro. Pentru realizarea de materiale interactive este necesară înregistrarea pe site sau conectarea cu un cont Google.
Fiecare persoană înregistrată are drepul la 5 aplicații interactive gratuite. Acestea se pot realiza cu ajutorul șabloanelor existente pe site, sau se pot crea ”de la zero”, folosind un anumit
tip de aplicație. Produsul realizat se poate printa pentru a fi folosit la clasă sau se poate folosi online.
Tipurile de șabloane existente sunt: chestionar, sortare în funcție de grup, diagramă, rearanjarea, căutarea de cuvinte, cursa în labirint, potrivește, găsește perechea, cuvântul lipsă,
anagramă, perechile, clasament, roata aleatoare, dechide caseta, cărți aleatorii, chestionar concurs, clasifică, avion.
Fiecare șablon poate fi selectat și apar mai multe informații, ca în imaginea de mai jos.
Tipurile de șabloane existente pe site

După conectare, se pot crea diverse aplicații interactive, ca în imaginea de mai jos :
7 Prof. formator Gina-Elena Șerban, Specialist dezvoltare informatică – Proiect PROF, material prelucrat și adaptat
pe baza suportului de curs”Instrumente digitale de evaluare” susținut la CCD Constanța
89
Exemplu de activități interactive realizate în contul Worwall

După aplicarea activităților la clasă, rezultatele se pot urmări în secțiunea cu rezultate, conform imaginii de mai jos.
Exemplu de rezultat în urma aplicării la clasă a unui WordWall

Astfel se pot urmări rezultatele activităților sau ale testărilor. Se pot aplica aceste activități interactive prin transmiterea link-urilor, după ce activitățile se setează ca fiind publice. Se
pot realiza astfel teste formative de diverse tipuri.
APLICAȚIE –Stabiliți o temă pentru evaluare formativă și realizați unui WordWall la clasă.
- Scop: Dezvoltarea competenței de lucru cu aplicația WordWall
- Derularea activității :
- Pas 1 – stabilirea clasei și a lecției pentru care se realizează evaluarea
- Pas 2 – stabilirea obiectivelor și a competențelor evaluate
- Pas 3 – alegerea tipului de WodWall folosit
- Pas 4 – construirea aplicației pentru evaluare
- Pas 5 – partajarea aplicației cu alți colegi și cu formatorul
- Resurse materiale : computer (Sistem de operare Windows), Cont WordWall, acces la Internet
- Discuții : Evaluarea în clasă în comparație cu evaluarea online (avantaje/dezavantaje)
90
TESTE STANDARDIZATE. Teste online de evaluare
Aplicația Quizizz
Aplicația Quizizz este un instrument gratuit de evaluare a claselor care permite tuturor elevilor să învețe în mod interactiv. Este foarte ușor să creezi teste și să te distrezi deoarece
Quizizz are avatare amuzante, tabele live, teme, muzică, memuri și multe altele, de asemenea conține o bază de date cu milioane de teste create de profesori.
Testele create cu această aplicaţie pot fi accesate de către elevi de pe telefoanele mobile, tablete, laptop sau calculatoare conectate la Internet.
Aplicația se găsește la adresa https://quizizz.com iar fereastra aplicaţiei Quizizz o vedeți în figura de mai jos:
Fereastra aplicației Quizizz

Conectarea se poate realiza destul de uşor cu un cont Google sau se poate crea un nou cont. După conectare, contul arată astfel:
Contul Quizizz
Crearea unui quizz se poate realiza după ce stabilim care este domeniul lecției și titlul acesteia. Astfel se poate realiza o prezentare cu mai multe slide-uri și chiar un test. După ce
realizăm slide-ul de început, avem posibilitatea să alegem dintre următoarele tipuri de slide-uri: alegere multiplă, casetă de validare, completați spațiile goale, chestionar, răspuns
deschis.
91
Tipuri de slide-uri din aplicația Quizizz

Aveți mai jos un exemplu de întrebare cu răspunsuri multiple, cu un singur răspuns corect sau cu mai multe răspunsuri corecte.
Item cu alegere multiplă – un singur răspuns corect Item cu alegere multiplă – mai multe răspunsuri corecte
După realizarea tuturor întrebărilor, apăsați butonul ”Publish” pentru ca testul să fie publicat. Se va solicita să introduceți limba testului și clasele pentru care este realizat acest test.
Apoi puteți verifica testul din perspectiva elevului și puteși să îl folosiți într-o lecție live la clasă sau să îl atribuiți ca temă de lucru.
Test creat cu ajutorul aplicație Quizizz
92
După susținerea testului, puteți vedea rapoartele direct în aplicație sau le puteți descărca sub formă de fișier Microsoft Excel.
Raport în urma unui test Quizizz Fișier Excel cu rezultate test Quizizz
APLICAȚIE – Realizare test Quizizz
Creați un test de evaluare formativă sau sumativă. Folosiți mai multe tipuri de întrebări. Partajați testul cu un coleg și urmăriți răspunsurile acestuia.
Scop: Dezvoltarea competenței de lucru cu aplicația Quizizz – crearea unui test de evalure
Derularea activității :
Pas 1 – crearea unui test nou
Pas 2 – crearea pe rând a întrebărilor de tipuri diferite și specificarea răspunsurilor corecte
Pas 3 – verificarea și actualizarea testului
Pas 4 – partajarea testului cu un coleg
Pas 5 – corectarea și analizarea rezultatelor testului
Resurse materiale: computer (Sistem de operare Windows, Cont Qiuzizz), conexiune la Internet
Discuții: Utilizarea testărilor online ca alternativă a testării clasice
Sondaje și teste
Aplicația Microsoft Forms

Microsoft Forms permite utilizatorilor să creeze rapid și ușor teste, anchete, chestionare, înregistrări și multe altele.
Atunci când creați un test sau un formular, puteți invita alte persoane să răspundă la el utilizând orice browser web, chiar și pe dispozitive mobile. Pe măsură ce rezultatele sunt
transmise, puteți utiliza statistici predefinite pentru a evalua răspunsurile. Datele de formular, cum ar fi rezultatele testelor, pot fi exportate cu ușurință în Excel pentru analiză
suplimentară sau pentru notare.
Microsoft Forms
Realizarea de sondaje
Sondajul sau Formularul poate avea mai multe tipuri de întrebări iar răspunsurile la aceste întrebări se stochează în contul nostru sau se pot descărca într-un fișier Excel.
93
Tipuri de întrebări pentru realizarea unui sondaj în Forms
Exemplu de sondaj Exemplu de vizualizare a răspunsurilor sondajului

Realizarea Testelor de evaluare
Testul de evaluare poate avea mai multe tipuri de întrebări iar răspunsurile la aceste întrebări se stochează în contul nostru sau se pot descărca într-un fișier Excel. Pot fi întrebări
închise, la care specificăm noi răspunsul corect și atunci corectarea se face automat, sau întrebări deschise la care trebuie să facem corectura manual.
94
Exemplu de test Forms Exemplu de vizualizare a răspunsurilor testului

APLICAȚIE – Test de evaluare la final de capitol
Creați un test de evaluare pentru finalul unui capitol. Folosiți mai multe tipuri de întrebări. Partajați testul cu un coleg și urmăriți răspunsurile acestuia.
Scop: Dezvoltarea competenței de lucru cu Formularele Microsoft – crearea unui test de evalure
Pas 1 – crearea unui test nou
Pas 2 – crearea pe rând a întrebărilor de tipuri diferite și specificarea răspunsurilor corecte
Pas 3 – verificarea și actualizarea testului
Pas 4 – partajarea testului cu un coleg
Pas 5 – corectarea și analizarea rezultatelor testului
Resurse materiale: computer (Sistem de operare Windows, cont Microsoft 365 sau alternaiva de Forms Google), conexiune la Internet
Discuții: Utilizarea testărilor online ca alternativă a testării clasice
95
Metode moderne de evaluare

Există mai multe metode şi instrumente moderne de evaluare, metode complementare și combinate care evidențiază progresul și rezultatele învățării și care combină evaluarea
formativă cu cea sumativă. Acestea sunt: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
Instrumente digitale de evaluare care pot fi folosite pentru aplicarea metodelor moderne de evaluare sunt:
Portofoliul digital al elevului (foto, video, text) – Padlet
Documentarea foto / video a unui proiect – Canva, Stop Motion, Quick
Realizarea unei colecții de texte / articole / bloguri - Book Creator
Turul galeriei virtuale – Evaluarea colegilor și a muncii în echipă cu Padlet
Auto-evaluare și autoreflecție într-un jurnal de învățare online (foto, video, text) cu Padlet, Google Doc, Word Doc, PowerPoint, Google Slides etc.
Caracteristici, avantaje/dezavantaje
Observarea sistematică a comportamentului elevului în timpul activităţilor didactice este o tehnică de evaluare care furnizează o serie de informaţii utile, greu de obţinut pe alte căi.
Prin observare sistematică, cadrul didactic urmăreşte diferite comportamente ce privesc cunoştinţele şi capacităţile (vorbire, ascultare, realizarea unor experimente, desene, dans,
gimnastică, abilităţi muzicale), comportamente referitoare la atitudinea faţă de desfăşurarea unei activităţi (eficienţa planificării, utilizarea timpului, utilizarea echipamentelor şi a altor
surse, demonstrarea unor caracteristici, ca: perseverenţa, încrederea în sine, iniţiativa, creativitatea), comportamente referitoare la atitudinile sociale (preocupare pentru bunăstarea
celorlalţi, respectul faţă de lege, respectul faţă de bunurile celorlalţi, sensibilitate la problemele sociale), comportamente privind atitudinile ştiinţifice (deschidere la nou, sensibilitate la
relaţii tip cauză – efect, curiozitate), interese pentru diferite activităţi educaţionale, estetice, ştiinţifice, vocaţionale, de timp liber; exprimarea unor sentimente de apreciere şi satisfacţie
pentru de natură, artă, literatură; relaţia cu colegii, reacţia la laudă şi critici, reacţia faţă de autoritatea profesorului, emotivitatea, adaptarea socială.
Pentru a înregistra aceste informaţii, profesorul are la dispoziţie trei modalităţi: fişa de evaluare (calitativă), scara de clasificare și lista de control / verificare.
Investigaţia reprezintă o activitate pe care elevul o desfăşoară într-o oră în vederea rezolvării unei situaţii complicate, pe baza unor instrucţiuni precise. Se poate desfăşura individual
sau în grup.
Evaluarea se va face separat pentru următoarele domenii:
Strategia de rezolvare;
Aplicarea cunoştinţelor, principiilor, regulilor;
Acurateţea înregistrării şi prelucrării datelor;
Claritatea argumentării şi forma prezentării.
Cadrul didactic poate urmări produsul, procesul sau/şi atitudinea elevului.
Proiectul este o activitate complexă de evaluare recomandată cadrelor didactice pentru evaluarea sumativă. Începe în clasă şi continuă în afara şcolii (individual sau în grup) câteva
zile sau săptămâni. Se încheie tot în clasă prin prezentarea unui raport sau a produselor realizate. Permite o abordare interdisciplinară.
Proiectul presupune trei etape diferite:
- prezentarea sarcinii de lucru şi explicarea acesteia de către profesor, la clasă;
- rezolvarea proiectului, individual, de către elev, pe parcursul unei perioade de timp stabilită de către profesor şi elev;
- prezentarea proiectului de către elev, la clasă, în faţa colegilor şi a profesorului.
Evaluarea unui proiect se face în funcţie de două criterii:
criterii care vizează calitatea proiectului (calitatea produsului);
criterii care vizează calitatea activităţii elevului (calitatea procesului).
Pe parcursul realizării proiectului, cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor în desfăşurarea cercetării, în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale. Este
necesar ca profesorul să formuleze criterii clare, susceptibile de a asigura o evaluare obiectivă, şi să le comunice elevilor.
Avantaje ale utilizării proiectului ca metodă de evaluare:
este o metodă eficientă de evaluare, dar şi o metodă de învăţare interactivă;
elevul este pus în situația de face cercetare pe tema proiectului;
implică toți elevii în realizarea sarcinilor propuse;
permite abordările de tip interdisciplinar şi transdisciplinar;
permite exersare interevaluării și a autoevaluării;
se pot evalua cunoştinţe, capacităţi, abilităţi;
se pot evalua: capacitatea de a observa, capacitatea de a investiga, capacitățile de analiză, sinteză, comparaţie, generalizare şi abstractizare; capacitatea de a utiliza, asocia, transfera
diverse cunoştinţe; capacitatea de argumentare;
96
asigură dezvoltarea competenţelor de comunicare;

stimulează creativitatea;
facilitează dezvoltarea încrederii în propriile forţe.
Dezavantaje ale utilizării proiectului ca metodă de evaluare:
apariţia unor conflicte între elevi (dacă se lucrează în grup);
minimalizarea rolului profesorului.
Portofoliul este un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative, care permite estimarea progresului în învăţare al elevului, prin raportare la achiziţiile realizate în perioade de timp
mai mari (semestru, an şcolar sau chiar ciclu de învăţământ). Portofoliul presupune o selecţie sistematică, făcută de către elevi sau de către cadrele didactice, a unor produse relevante
ale activităţii elevilor. Portofoliul include şi rezultatele obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare. Aceste rezultate privesc probele orale, scrise şi practice, observarea
sistemică a comportamentelor şcolare, proiectul, autoevaluarea, precum şi sarcini specifice fiecărei discipline.
Notarea se va face pe baza unor criterii clare, care vor fi comunicate elevilor înainte să înceapă proiectarea portofoliului.
Avantajele utilizării portofoliului:

permite evaluarea unor tipuri diferite de rezultate şcolare şi a unor produse care nu fac obiectul niciunei evaluări;
evidenţiază progresul în învăţare al elevilor pe o perioadă mai lungă de timp;
permite exprimarea creativității şi a originalităţii specifice fiecărui elev;
determină angajarea şi implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluativ;
permite determinarea punctelor forte ale activităţii fiecărui elev, dar şi a aspectelor ce pot fi îmbunătăţite;
responsabilizează elevii pentru propria învăţare şi pentru rezultatele obţinute;
facilitează cunoaşterea personalităţii elevului şi autocunoaşterea;
contribuie la: dezvoltarea capacităţii de autoevaluare; dezvoltarea capacităţii de a utiliza, asocia, transfera diverse cunoştinţe; dezvoltarea capacităţii argumentative;
dezvoltarea capacităţii de a realiza un produs; dezvoltarea competenţelor de comunicare; dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc.
Dezavantajele utilizării portofoliului:
dificultăţi în identificarea unor criterii de evaluare;
riscul realizării unor sarcini specifice elaborării portofoliului de către părinţi.
Autoevaluarea este evaluarea efectuată de către elev a ceea ce el a realizat şi/sau a comportamentului său. Autoevaluarea ajută elevii să-şi dezvolte capacităţile de autocunoaştere, să-
şi valorizeze atât cunoştinte, cât şi atitudini şi comportamente. Elevii au nevoie să se autocunoască. Aceasta le va da încredere în sine şi îi va motiva pentru îmbunătăţirea
performanţelor şcolare. Elevul ajunge să îşi evalueze propriile capacităţi învăţând mai întâi să-şi aprecieze rezultatele în activitatea de învăţare. Din acest motiv, abilitatea de
autoevaluare este foarte importantă pentru formarea la elevi a unor imagini realiste asupra posibilităţilor şi limitelor lor. Cadrul didactic va ajuta elevii să-şi dezvolte capacităţile
autoevalutive, să-şi compare nivelul la care au ajuns în raport cu obiectivele şi standardele educaţionale şi să-şi impună un program propriu de învăţare.
Prezentarea și realizarea temelor de evaluare de tip portofoliu digital, turul galeriei virtuale,
autoevaluare (jurnal de învățare online) - Aplicația Padlet
Padlet este o aplicație colaborativă, care permite elevilor să creeze proiecte, materiale și să rezolve sarcini de lucru. Aplicația poate fi folosită cu succes și în evaluare: portofoliu
digital, turul galeriei virtuale, autoevaluare - jurnal de învățare. Aplicația se poate accesa la adresa http://padlet.com. Pentru a crea proiecte și materiale colaborative este necesară
crearea unui cont sau conectarea cu un cont Google sau Microsoft.
97
Aplicația Padlet – ecran de conectare

După conectare, pagina personală arată ca în imaginea de mai jos iar apăsarea pe butonul ”crează un padlet” permite crearea unui padlet nou.
Cont de Padlet cu elemente create

Padletul creat permite lucru colaborativ, dacă acesta este partajat și public. Astfel se pot adăuga pe padlet materiale de tip text, imagine, link, audio, video, desen, locație etc. De
asemenea, se pot face setări pentru padletul realizat.
98
Padlet – zona de setări

APLICAȚIE – Realizarea unui portofoliu digital cu Padlet
Creați un Padlet ce conține portofoliul digital cu aplicațiile de evaluare realizate până în prezent în acest curs.
Scop: Dezvoltarea competenței de lucru cu aplicația Padlet – crearea unui portofoliu digital
Pas 1 – conectare în aplicația Padlet
Pas 2 – creare padlet nou și setare de tip public cu posibilitatea de adăugare comentarii
Pas 3 – adăugarea în Padlet a instrumentelor digitale de evaluare realizate până în prezent
Pas 4 – partajarea Padletului și transmiterea link-ului
Resurse materiale: computer (Sistem de operare Windows, cont Padlet), conexiune la Internet
Discuții: Avantaje/ dezavantaje ale realizării portofoliului digital comparativ cu portofoliul clasic
Prezentarea și realizarea temelor de evaluare de tip proiect

Pentru realizarea proiectelor în format digital putem opta pentru realizarea de materiale foto (folosind aplicația Canva), materiale foto cu voce (folosind aplicația ChatterPix pe mobil
sau tabletă), materiale video (folosind aplicații precum Stop Motion sau Quick) sau realizare de materiale de tip carte digitală (folosind aplicația Book Creator).
Realizare materiale foto - aplicația Canva

Platforma Canva este gratuită și permite realizarea de materiale foto. Este disponibilă pe web și mobil și integrează milioane de imagini, fonturi, șabloane și ilustrații. Ea se accesează
la adresa https://www.canva.com/ prin înregistrare sau conectare cu cont de Google.
99
Fereastra aplicației Canva

După conectarea pe platformă, utilizatorul poate realiza mai multe tipuri de materiale foto. Câteva exemple de tipuri de materiale ce pot fi realizate: afiș/ poster, infografic, logo, flyer,
broșură, document A4, diplome, etc. De asemenea, se pot realiza prezentări, materiale video și multe alte tipuri de materiale. Se poate lucra online în echipă iar materialele realizate pot
fi partajate cu drept de editare sau cu drept de vizualizare.
Aplicația Canva – tipuri de materiale ce pot fi realizate

APLICAȚIE – Realizarea unui material foto - proiect la clasă
Realizați un material foto (afiș/ infografic/ document A4 etc) cu scop de prezentare la clasă a unei teme de tip proiect. Sugestii de teme: PARTENERIAT PENTRU INCLUZIUNE ÎN
ȘCOALA MEA/CĂLĂTORIE CU ELEVII MEI ÎN LUMEA EMOȚIILOR, etc. Materialul va conține tema proiectului, perioada de realizare și criteriile de evaluare propuse de cadrul
didactic.
Scop: Dezvoltarea competenței de lucru cu aplicația Canva pentru realizarea materialelor didactice atractive
Pas 1 – stabilirea clasei și a capitolului pentru care se realizează evaluarea de tip proiect
Pas 2 – stabilirea temei proiectului, a perioadei de realizare și a criteriilor de evaluare
Pas 3 – alegerea tipului de material Canva folosit
100
Pas 4 – construirea materialului foto

Pas 5 – descărcarea/ partajarea cu drept de vizualizare a materialului cu alți colegi și cu formatorul
Resurse materiale: computer (Sistem de operare Windows), Cont Canva, acces la Internet
Discuții: Utilizarea aplicației Canva de către elevi pentru prezentarea proiectelor realizate în scop de evaluare sumativă.
Aplicația Canva poate fi folosită de cadrele didactice pentru realizarea de materiale atractive la clasă. Exemple de șabloane de materiale didactice: https://www.canva.com/lesson-
plans/templates/, https://www.canva.com/infographics/templates/.
Realizare materiale foto cu voce - aplicația ChatterPix

Chatter Pix Kid este o aplicație de editare foto gratuită, care dă voce unor imagini (fotografii / desene etc.) și care se pliază pe conținuturi diverse. Este recomandată pentru activități
individuale sau de echipă, pentru crearea de conținut media și literație.
Aplicația ChatterPix Kids

Folosită eficient ca instrument, aplicația îi va cuceri pe elevi în activități creative în 3 pași simpli. Aplicația are avantajul că le creează elevilor contextul pentru a exersa interactiv ceea
ce au documentat și au învățat, le dezvoltă creativitatea și încrederea în sine. Este o aplicație potrivită pentru începători, ușor de folosit de către elevi și profesori. Elevilor le place să se
înregistreze cu vocea lor, exersând astfel și abilități de comunicare.
Desene cu voce realizate de elevi în ChatterPix

Aplicația ChatterPix Kids se poate descărca din Magazinul Play (pentru Android) sau App Store (pentru iOS).
APLICAȚIE – Realizarea unui material foto cu voce pentru documentarea unui proiect realizat la clasă
Realizați un material foto cu voce (folosiți aplicația ChatterPix Kids) pentru documentarea unui proiect realizat la clasă pe tema incluziunii în mediul școlar.
Scop: Dezvoltarea competenței de lucru cu aplicația ChatterPix Kids în scop didactic
101
Pas 1 – descărcarea aplicației ChatterPix Kids
Pas 2 – realizarea unei imagini cu proiectul sau încărcarea unei imagini existente
Pas 3 – înregistrarea explicațiilor audio cu privire la proiectul prezentat
Pas 4 – utilizarea efectelor și a ramelor puse la dispoziție în aplicație (dacă este adecvat pentru tema aleasă)
Pas 5 – descărcarea materialului realizat
Resurse materiale: telefon cu Android sau iOS, aplicația ChatterPix Kids, acces la Internet
Discuții: Utilizarea aplicației ChatterPix Kids cu scopul de a stimula creativitatea elevilor și pentru evaluare prin metoda proiectului
Realizare materiale video - aplicațiile Stop Motion și Quik

Tehnica pe care o folosește aplicația Stop Motion este de a folosi cadre succesive, care puse împreună în ordine cronologică, fac ca obiectele 2D surprinse în imagine să prindă viață.
Aplicația se poate utiliza pentru documentarea etapelor de realizare a proiectelor sau în orice activitate în care elevii pot beneficia din etapizarea și secvențializarea lucrului cu
conținuturile din programă și nu numai: fazele lunii, cum cresc plantele, succesiunea întâmplărilor într-o poveste, cum circulăm corect etc.
Aplicația Stop Motion

Aplicația se poate descărca din Magazinul Play (pentru Android) sau App Store (pentru iOS).
Folosind această aplicație elevii învăța să spună povești în imagini, să își dezvolte competențe de comunicare, să exploreze și să investigheze fenomene din mediul înconjurător și
univers. Antrenează totodată răbdarea și gândirea strategică a elevilor.
Pentru ca videoclipul animat să fie reușit:
Păstrați pe cât posibil același unghi de fotografiere;
Folosiți un spațiu luminos (preferabil lumină naturală);
Fotografiați cu telefonul în poziția orizontală (landscape);
Realizați minimum 35 de fotografii, mai multe cu exact același cadru;
Adăugați sunet înregistrat în aplicație (pentru varianta gratuită).
Aplicația Quick permite crearea rapidă de videoclipuri interesante. Se pot alege fotografiile şi videoclipurile. În câteva secunde, aplicația Quick descoperă momente minunate, adaugă
tranziţii şi efecte frumoase şi sincronizează totul pe ritmul muzicii.
102
Aplicația Quick
Aplicația este gratuită și disponibilă în Google Play/ App Store. După instalarea aplicației, aceasta vă va cere accesul la fotografii și materialele video făcute de dumneavoastră. Pentru
a realiza materialele video, sunt necesare fotografii/materialele video din telefonul dumneavoastră, deci apăsați Accept. Pentru a realiza un filmuleț, trebuie să apăsați simbolul „+”.
După ce apăsați „+” aplicația vă va duce în secțiunea de fotografii și materiale video realizate de dumneavoastră. Pentru a realiza materialul, va trebuie să selectați minim 5
fotografii/materiale video. Ulterior selectării fotografiilor/materialelor video pe care doriți să le compliați, aplicația vă va propune un model și o coloană sonoră. Vă va apărea o
secțiune de unde puteți selecta diferite alte teme. Aplicația vă permite și selecția unor coloane sonore diferite, precum și editarea de text pe fotografiile care compun materialul video.
După ce considerați că ați finalizat materialul, apăsați butonul Save – vi se vor deschide toate opțiunle pe care le aveți pentru salvarea materialului – fie postarea online, fie salvarea în
fieșierele video ale telefonului.
Aplicația se poate folosi în scop didactic pentru realizarea de materiale video de prezentare sau pentru documentarea etapelor de realizare a unui proiect individual sau în echipă în
etapa de evaluare. Exemple de utilizare a aplicației: documentarea tradițiilor de iarnă/ de Paște pe care le respectă elevii în sânul familiei (fotografii/ mici filmulețe din momentele în
care sunt marcate tradițiile în familie), etapele de realizare a ornamentelor, orice proiect ce presupune etape de realizare, etape ce se pot documenta prin foto/ video.
APLICAȚIE – Realizarea unui material video de prezentare a unui proiect realizat la clasă
Realizați un material video (folosiți aplicațiile Stop Motion sau Quick) pentru prezentarea unui proiect realizat la clasă pe tema incluziunii în mediul școlar (un exemplu de prezentare a
proiectului pe care îl propuneți apoi elevilor spre realizare).
Scop: Dezvoltarea competenței de realizare materiale video în scop didactic
Pas 1 – descărcarea aplicației aleasă pentru realizarea materialului video
Pas 2 – realizarea fotografiilor necesare pentru realizarea materialului video
Pas 3 – redactarea explicațiilor cu privire la proiectul prezentat (dacă este necesar)
Pas 4 – utilizarea fundalului sonor (dacă este adecvat)
Pas 5 – descărcarea materialului realizat
Resurse materiale: telefon cu Android sau iOS, aplicațiile Stop Motion sau Quick, acces la Internet
Discuții: Realizarea de materiale video de documentare a muncii depuse de elevi cu scopul de a stimula creativitatea elevilor și pentru evaluare prin metoda proiectului
Realizare materiale de tip carte digitală (text, foto, audio, video) - aplicația Book Creator
Book Creator este o aplicație folosită pentru crearea unor cărți sau albume digitale. Cu această aplicație puteți combina text, imagini, materiale audio și video pentru a crea: povești
interactive, portofolii digitale, reviste digitale, cărți de poezie, rapoarte științifice, manuale de instrucțiuni, cărți autobiografice, aventuri comice.
Aplicația Book Creator

Aplicația este gratuită și se poate accesa la adresa https://bookcreator.com/ prin realizarea unui cont sau conectarea cu un cont Google existent.
103
După ce specificați dacă sunteți elev sau profesor, la ce clase predați și ce disciplină, puteți începe să creați cărți digitale. Elevii își pot documenta realizarea unui proiect sau își pot
realiza portofoliul digital în acest mod.
După salvare, cartea digitală se poate descărca, se poate printa sau se poate publica online.
Aplicația Book Creator – tipuri de elemente ce pot fi inserate în cartea digitală

APLICAȚIE – Realizarea unei cărți digitale – poveste ilustrată pentru o temă la alegere
Realizați o carte digitală în care creați o poveste ilustrată pentru o temă la alegere (folosiți aplicația Book Creator).
Scop: Dezvoltarea competenței de realizare materiale digitale în scop didactic
Pas 1 – conectare în aplicația Book Creator
Pas 2 – realizarea materialelor necesare ilustrării poveștii (foto, video, desene)
Pas 3 – înregistrarea audio a poveștii
Pas 4 – publicarea online a poveștii sau descărcarea cărții digitale realizate
Resurse materiale: computer (Sistem de operare Windows, cont Book Creator), conexiune la Internet
Discuții: Realizarea de materiale digitale de documentare a muncii depuse de elevi cu scopul de a stimula creativitatea elevilor și pentru evaluare prin metoda proiectului sau prin
metoda portofoliului.
104
Platforme online utilizate în evaluare
1. Educația de calitate – Lecție interactivă în LIVRESQ

https://library.livresq.com/details/635fb57fca8a7e0008e09065
LIVRESQ este un editor de conținut educațional. Cu el poți să creezi cursuri eLearning și lecții
interactive. Totul se realizează online, nu trebuie nimic descărcat sau instalat.
Cum publici lecții în Livresq
Sunt 5 variante posibile:
1) Cea mai populară este să exporți un pachet HTML5, pachetul se poate pune apoi pe orice site.
Mai mult, acest pachet functionează și offline (fără internet).
2) Pentru cei care sunt din companii/sau lucrează pentru companii: există varianta SCORM 2004
3rd edition și varianta SCORM 2004 4th edition (ambele pentru LMS-uri)
3) Pachet SCORM 1.2 (pentru LMS-uri)
4) Publicat privat în raftul personal din Librăria LIVRESQ – unde cei care vor accesa conținutul
primesc un link secret
5) Publicat gratuit, pentru toată lumea (public) în Librăria LIVRESQ – unde toți utilizatorii vor
putea să vadă conținutul
105
106
107
108
1. Culturi incluzive
https://library.livresq.com/details/63d91dae2034940009614eb7
109
110
111
112
113
114
2. Platforma wizer.me este un instrument simplu şi rapid pentru crearea foilor de lucru interactive cu
sarcini şi exerciţii, inclusiv cele bazate pe videoclip. Se pot utiliza foi de lucru deja create pe o varietate
de subiecte sau se pot crea uele noi.
Profesorul poate crea foi de lucru pe baza lecţiilor video, le poate ataşa diverse sarcini şi poate invita
elevii să lucreze în grup. Elevii se înregistrează pe platforma şi realizează (rezolvă) sarcinile propuse.
Profesorul poate vizualiza răspunsurile elevilor în contul său personal.
Cu ajutorul acestei platforme, se pot crea materiale didactice interesante folosind texte, video, audio,
imagini, inclusiv cele interactive.
Profesorul poate partaja lucrarea creată prin e-mail şi reţele de socializare (Facebook, Twitter, Pinterest).
Înregistrarea este necesară pentru a lucra pe platforma wizer.me. Pentru a face acest lucru, se aceesează
site-ul https://app.wizer.me şi se face click pe Join now. Îmregistrarea se face folosind un cont de Google
sau adresa de e-mail.
EVALUARE INTERACTIVĂ
115
116
117
118
119
120
121
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
1. Albulescu, I., Catalano, H. (coord) (2021). Procesul de instruire în mediul online. București: editura
DPH
2. Bell, S. (2010). Învățare bazată pe proiecte pentru secolul 21: Abilități pentru viitor. The Clearing
House
3. Bocoş, M. (2002). Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj: Ed. Presa,
Universitară Clujeană
4. Bunch, G.(1999). Inclusion: How to. Essential Classroom Practices, Toronto:Inclusion Press.
5. Ceobanu C., Cucos, C., Istrate O., Pânișoară, I.O (2022). Educația digitală. Iași: Ed. Polirom.
6. Cerghit, I. ( 2001). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii,
Bucureşti: Ed. Aramis
7. Chard, S.C. (2004) The Project Approach to Early Childhood Education. In Kostelnik, M. J.,
Soderman, A. K. and Whiren, A. P. (2004). Developmentally Appropriate Curriculum: Best
Practices in Early Childhood, Edition 3. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall
8. Ciolan,, L. (2008). Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași:
Polirom
9. Cucos C. (2014). Pedagogie, Iași: Ed. Polirom.
10. Gardner,, H., Davies K. (2015). Generația APP - Cum navighează tinerii prin universul digital al
identității, intimității și imaginației, București: Ed. Sigma
11. Gherguț, A. (2016). Educație incluzivă și pedagogia diversității. Iași: Ed. Polirom
12. Gherguţ, A., Neamţu, C.(2000). Psihopedagogie specială. Iași: Editura Polirom
13. Gherguţ, A.(2005). Sinteze de psihopedagogie specială, Iași:Editura Polirom.
14. Gherguț, A. (2009). Elaborarea și managementul proiectelor în serviciile educaționale. Iași:
Polirom
15. Horac, E. (2014). Specificul parteneriatului în relația școală-comunitate locală în Rolul
parteneriatului în educația incluzivă, coord. Daniel MARA. București: Editura Didactică și
Pedagogică R. A.
16. Horga, I., Jigău, M. (coord.) (2010). Situaţia copiilor cu cerinţe educative speciale incluşi în
învăţământul de masă, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Reprezentanţa UNICEF în România,
Bucureşti: Ed. Vanemonde.
17. Ionescu, M. (2003). Managementul clasei. Un pas mai departe. Învățarea bazată pe proiect,
București: Editura Humanitas
18. Kovacs, M., Rentea, C. (coord.) (2017). Școli comunitare în România. Practici promițătoare.
Fundația Noi Orizonturi
19. Kovacs, M. (2020). Educație incluzivă – ghid pentru licee. MEC, realizat în cadrul Proiectului
privind Învățământul Secundar/Romania Secondary Education Project – ROSE. București
20. Mara, D., Hunyadi, D, (coord.) (2018). Școala incluzivă în societatea actuală. București: Ed.
Universității.
21. Mara,D. (2014). Rolul parteneriatului în educația incluzivă. București: Editura Didactică și
Pedagogică R. A.
22. Oprea, C. (2003). Alternative metodologice interactive. Bucuresti: Editura Univeristății din București
23. Păun, E (1999). Școala, o abordare sociopedagogică. Iași: Polirom
24. Pânișoară, I.O. (2022). Enciclopedia metodelor de învățământ Iași: Ed. Polirom
25. Stoianovici, D.(2005). Argumentare și gândire critică. București: Editura Universității
26. Thomas, G. (1997). Inclusive schools for an inclusive society in British Journal of Special Education
Volume 24
122
27. Sălăvăstru, D. (2007). Gândirea critică- o abilitate cognitivă de ordin superior, în „ Analele
științifice ale universității Alexandru Ioan Cuza, Psihologie, Tomul XVI, Iași, 2007,p. 41.
Disponibil la https://www.psih.uaic.ro/anale-psih/2007/12/20/gandirea-critica-o-abilitate-cognitiva-
de-ordin-superior/
28. Ulrich, C. (2016). Învățarea prin proiecte. Ghid pentru profesori, Polirom, Iași UNESCO (2017) A
Guide for Ensuring Inclusion and Equity in Education, unesdoc.unesco.org/
images/0024/002482/248254e.pdf
29. Zlate, Mielu (1999). Psihologia mecanismelor cognitive. Iași: Editura Polirom
30. Acces la educaţie a copiilor cu cerinţe educative speciale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
București, Mai 2004
31. Making Schools Inclusive. How change can happen. Save the Children’s experience. (2008).
Edited by Save the Children Fund UK, London.
32. Ghid. Egalitatea de șanse și educație incluzivă în școli defavorizate, Proiect POCU/73/6/6/ - 106266
Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre-universitar în vederea
promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor si a unei școli
incluzive: https://www.euroed.ro/userfiles/GhidCadre%20didactice2.pdf
33. Landiana MIHNEVICI Cristinel POPA Maria Monica COMAN Nicoleta Monica MUSTĂȚEA -
Școală incluzivă, comunitate incluzivă: https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/project-
result-content/fbcf03e6-3b63-450c-95ad-a3c8b5923d3f/Course%20content_RO.pdf
34. Making Schools Inclusive. How change can happen. Save the Children’s experience (2008). Edited
by Save the Children Fund UK, London.
SURSE DESCHISE
1. Legea Educației nr. 1/2011; preluat din - LEGE 1 05/01/2011 - Portal Legislativ (just.ro)
2. Educatia pentru toti si pentru fiecare – accesul și participarea la educațiea copiilor cu dizabilități și/sau
CES din școlile participante la campania „UNICEF Hai la Școala!” -
https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/11/Educatia-pentru-toti-si-pentru-fiecare_2015.pdf
3. https://youtu.be/6SnXBKEfr2s
4. https://www.youtube.com/watch?v=zZjKyvzszBc&ab_channel=MadalinaTurza01
5. https://www.youtube.com/watch?v=M5JcGo3FCyk&ab_channel=IliasFeizidis
6. Educație incluzivă – Ghid metodologic pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general,
Chișinău, 2013, disponibil la https://fdocumente.com/document/educaie-incluziv-keystone-2-lucrarea-
aeducaie-incluzivf-ghid-metodologic.html
7. Educația incluzivă- Suport de curs pentru formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul educației
incluzive centrate pe copil, volumul 1, Chișinău, 2016, disponibil la
https://fism.gov.md/sites/default/files/document/attachments/educatia_incluziva_vol_1.pdf
8. Educația incluzivă- Suport de curs pentru formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul educației
incluzive centrate pe copil, volumul 1, Chișinău, 2016, disponibil la
https://fism.gov.md/sites/default/files/document/attachments/educatia_incluziva_vol_1.pdf
9. http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2021/06/ONU-CRPD-C-GC-4-RO.pdf
10. https://rm.coe.int/studiu-privind-educatia-incluziva/1680932032
11. https://www.un.org/esa/socdev/egms/docs/2009/Ghana/inclusive-society.pdf
12. https://proform.snsh.ro/campanie-online/educatia-incluziva-si-managementul-scolii-pentru-diversitate
13. https://www.ted.com/talks/yana_buhrer_tavanier_what_is_normal_and_what_is_different?
utm_campaign=tedspread&utm_medium=referral&utm_source=tedcomshare
123
14. https://www.youtube.com/watch?v=QXY5TyCUTlo
15. https://blog.worldvision.ro/tag/declaratia-de-la-salamanca/
16. Educație pentru dezvoltare durabilă-
http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/12/manual-UNESCO.pdf
17. https://www.youtube.com/watch?v=uH8LHvmy5sg&t=11s&ab_channel=Profu%27degeogra%27
18. https://www.youtube.com/watch?v=LuG0lxCsUi8&ab_channel=fabiofficialpage
19. https://www.youtube.com/watch?
v=10auKzU5Sls&ab_channel=AgentiaNationaladeAsigurareaCalitatiiinEducatiesiCercetare
20. Cotos, L., Valorile incluzive în acțiune. Disponibil la
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/117-120_28.pdf
21. Educație incluzivă – Ghid metodologic pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general,
Chișinău, 2013. Disponibil la https://fdocumente.com/document/educaie-incluziv-keystone-2-
lucrarea-aeducaie-incluzivf-ghid-metodologic.html
22. Document-suport pentru aplicarea Indexului pentru Incluziune în schema de microgranturi.
Disponibil la https://www.edu.ro/sites/default/files/Index%20incluziune%20microgranturi.pdf
23. https://www.reninco.ro/images/Declaratia%20de%20la%20Salamanca.pdf ;
24. De ce sunt așa multi copii fără școală? - http://cdn.worldslargestlesson.globalgoals.org/2016/06/12-
Why-Are-So-Many-Children-Still-Not-In-School.pdf
25. Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică - http://ccd.intercultural.ro/
26. Educație civică prin soluționarea unei probleme a comunității locale. -
http://cetateanul.intercultural.ro/
27. Stereotipuri și prejudecăți în viața de zi cu zi -
https://childhub.org/sites/default/files/1.6_stereotipuriprejudecati.pdf
28. https://www.living-democracy.com/ro/principals/
29. https://www.academia.edu/37819216/Ghid_pentru_demontarea_stereotipurilor
30. Cadrul conceptual și legislativ de dezvoltare a educației incluzive
https://moodle.usm.md/pluginfile.php/318799/mod_resource/content/1/Tema%201.pdf
31. Politici și practici în domeniul educației incluzive: nivel internațional și național
https://lumos.contentfiles.net/media/assets/file/1._Politici_practici_EI.pdf
32. Landiana MIHNEVICI Cristinel POPA Maria Monica COMAN Nicoleta Monica MUSTĂȚEA -
ȘCOALĂ INCLUZIVA, COMUNITATE INCLUZIVĂ https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-
plus/project-result-content/fbcf03e6-3b63-450c-95ad-a3c8b5923d3f/Course%20content_RO.pdf
33. Experimentul Elliott https://youtu.be/XA7ClKO-zOc
34. Proiectul Centrelor Comunitare Integrate face parte din inițiativa ”România Pentru Fiecare Copil.
Asigurarea incluziunii sociale – ruperea cercului vicios al excluziunii în cazul copiilor celor mai
vulnerabili din România” - https://youtu.be/g_C_XQ_P9Qs
35. https://www.living-democracy.com/ro/
36. https://www.youtube.com/watch?v=CRWtbxoqYVY&ab_channel=%C5%9EcoalaGimnazial
%C4%83Special%C4%83%E2%80%9EConstantinP%C4%83unescu%E2%80%9D
124

PROF IV - Modul - 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROF IV - Modul - 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Beneficiar: Ministerul Educației

Modulul 3 - Strategii de intervenție

implementat în cadrul proiectului POCU/904/6/25, cod SMIS 146587

Modulul 3 - Strategii de intervenție educațională în context blended – learning – 20 ore

3.1. Utilizarea /remixarea resurselor educaționale deschise de către cadrele didactice

3.2. Adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare, în context blended-learning, la

RED – Definiții. Clasificări

● încurajarea creării de RED de calitate, favorabile incluziunii și echității;

● încurajarea creării de modele sustenabile pentru RED;

● facilitarea cooperării internaționale.

Tipurile de licențe sunt prezentate pe situl Creative Commons (creativecommons.org/ licenses/?lang=ro):

CC BY Această licență permite altora să distribuie, să remixeze, să adapteze și să creeze

Ghid pentru evaluarea RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE

Practicile educaționale deschise (PED)

Resursele educaționale deschise (RED) se referă la

RED au potențialul de a realiza o educație favorabilă incluziunii cu scopul de a se asigura că toți

Remixarea și revizuirea RED

Integrarea RED în activitatea de predare-învățare-evaluare

Titlul activității de învățare ÎMPREUNĂ PUTEM COMBATE BULLYING-UL -

Disciplina Consiliere și Orientare

Unitatea de învățare Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă

Alți membri ai echipei de autori (dacă este

I. Prezentarea activității de învățare

Competența specifică vizată Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din

Condiții necesare desfășurării activității Explicarea modului de desfășurare a activității de către

Contextul de învățare În cadrul orelor de Consiliere și Orientare sau la activitățile

Timpul alocat 10 minute

Resursa RED utilizată https://youtu.be/SO60pvVmAeU

II. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare

Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se poate

Descrierea modului de utilizare a RED-ului Integrarea resursei în cadrul orelor de Consiliere și

Desfășurarea exercițiului de dezgheț va conduce la

Procentul de timp al RED-ului folosit

Bullying-ul este o problemă serioasă în rândul

INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE

Titlul activității de învățare Aplicație: Alocarea resurselor financiare

Disciplina Educație financiară/Economie

Unitatea de învățare Administrarea bugetului personal

Clasa aVIII-a și/sau a aXI-a

Alți membri ai echipei de autori (dacă

III. Prezentarea activității de învățare

Contextul de învățare - Discutarea despre alocarea resurselor financiare: nevoi

Descrierea specifică a activității de - elevii vizionează împreună cu profesorul filmul și

Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw

IV. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare

Reutilizarea –folosirea filmului animat în scop educațional

Competența specifică pentru disciplina Educație financiară clasa a

Procentul de timp al RED-ului folosit

Trecerea la experimentarea noțiunilor teoretice contribuie la o mai

APLICAȚIE: Realizați fișa de analiză a filmului vizionat:

INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE

Titlul activității de Datele cu care operează un algoritm

Disciplina Informatică și TIC

Unitatea de învățare Algoritmi

Clasa Clasa a V-a

Alți membri ai echipei -

V. Prezentarea activității de învățare

Timpul alocat 30 de minute

Resursa RED utilizată https://drive.google.com/open?id=1_pFoG7tiEqyCmDsL6VuQwnaDR6-yNyai

VI. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare

explicării noilor noțiuni ce vizează formarea competenței specifice 2.2.

Conținuturile din programa școlară menționate în unitatea de învățare și anume