Centrul de Excelență în Medicină “ Raisa Pacalo”

Diagnosticul precoce al cancerului mamar.

Diagnosticul precoce al cancerului de col
uterin. Screening-ul cervical – procedurile
operaționale la nivel de AMP.

Bogaciov Tatiana
Glanda mamară. Anatomie.
• Organ accesor al sistemului reproductiv;
• Glandă sudoripară exocrină modificată atingînd dezvoltarea maximă la
femei în perioada de alăptare;
• Organ hormono-dependent. Organ țintă pentru hormonii sexuali
(estrogen, progesteron) și prolactina.
• În copilărie și la bărbat are loc dezvoltarea acestei glande;
• Localizată pe fața anterioară a toracelui la nivelul coastelor III –VII,
ocupînd spațiile dintre linia parasternală și axilară anterioară;
• Inferior - șanțul submamar, între ele -șanțul intermamar.
Glanda mamară. Anatomie.
• Este formată din circa 20 de lobi
glandulari, de formă neregulată
care continuă cu cîte un canal
lactifer;
• Canalele lactifere se deschid pe
mamelon;
• Lobii sunt separați unul de altul
prin țesut adipos și fibros
(ligamentul suspensor al glandei
mamare);
• Lobii sunt dispuși radiar în jurul
mamelonului;
• Pielea areolei este mai pigmentată,
pigmentarea accentuîndu-se în
perioada lacatației;
Glanda mamară. Anatomie.Dezvoltare.
• Pînă la pubertate, glanda mamară nu crește. Stimularea
hormonală determină dezvoltarea țesutului glandular, a
canalelor și țesutului adipos al sînului, lărgirea areolei,
pigmentarea și creșterea sensibilității.
• Forma și dimensiunile depind de : vîrstă, tipul constituțional
și starea funcțională a organismului femeii ( faza ciclului
ovarian – foliculară, luteală; graviditatea, lactația,
menopauza).
• În timpul sarcinii glanda începe să crească din luna a 2-a,
sistemul canalicular din luna a 6 – a, iar cea secretorie din
luna a 9-a;
 Glanda mamară – Pubertate.
Tanner – 5 faze de dezvoltare a glandei
mamare, pe o perioadă medie de 5 ani:
I. Simplul relief mamelonar ( prepubertate 8-
9 ani)
II. Apariția mugurelui mamar, sînul și areola
proeminentă ( 9-10 ani)
III. Accentuarea fazei precedente fără a exista
contururi distincte ( 11-12 ani)
IV. Areola și mamelonul devin elemente
distincte ( 13 ani)
V. Sînul are aspect hemisferic, adult; areola
se confundă cu suprafața sînului,
mamelonul este reliefat ( 15-16 ani)
Glanda mamară . Anatomie.
• Circumferința glandei mamare este
foarte neregulată și prezintă o serie
de prelungiri:
oSuperioară (claviculară)
oInfero-externă (hipocondrică)
oInfero-internă (epigastrică)
oInternă (sternală)
oSupero-externă (axilară)
Glanda mamară. Anatomie. Drenajul limfatic.
Haagensen – grupele majore de ganglioni
mamari și axilari:
-grupul I – sub marginea externă a marelui
pectoral;
-grupul II – ganglioni subscapulari;
-grupul III – ganglionii centrali, în centrul
axilei, cel mai accesibil palpării;
-grupul IV – ganglioni interpectorali (Rotter)-
între cei doi mușchi pectorali;
-grupul V – ganglionii venei axilare;
-grupul VI – ganglionii subclaviculari.
Cancerul glandei mamare. Definiții.
• Proces malign care se devoltă din epiteliul ductal sau lobular al
glandei mamare.
• Screening – este o metodă de testare care își propune șă
detecteze cancerul la persoanele care nu prezintă nici un
simptom. Screening-ul cancerului presupune presupune
diagnosticul cancerului la populația asimptomatică, într-un
stadiu preclinic al maladiei.
• Depistarea precoce – detectarea atît a stărilor precanceroase, a
tumorilor benigne, cît și a cancerului în stadiile preclinice sau
incipiente, ce va spori considerabil șansele și calitatea unui
tratament de succes.
• Extindere loco-regională – afectarea tumorală a glandei
mamare și ganglionilor limfatici regionali externi;
• Generalizare procesului tumoral – apariția metastazelor în
organe și țesuturi, în alți ganglioni limfatici decît cei regionali.
Cancerul glandei mamare. Statistici.
• Potrivit OMS, începînd cu anul 2021, cancerul de sîn a
devenit cel mai frecvent tip de cancer la nivel global,
reprezentînd un procent de 12 la sută dintre cazurile
oncologice.
• Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova cancerul
glandei mamare ocupă primul loc în structura morbidității
prin tumori maligne la femei.
• În RM , anual se înregistrează în jur de 1000 paciente cu
cancer mamar, reprezentînd 22 % din morbiditatea anuală.
Cancerul glandei mamare. Factori de risc
exogeni:
1) Agenții fizici – radiațiile ionizante,
ultraviolete, traumatisemele GM.
2) Agenți chimici – fumatul, alcoolul,
poluarea aerului, apei, solului,
alimentația.
3) Agenții biologici – virușii și
retrovirușii.
4) Administrația preparatelor
hormonale timp îndelungat fără
prescripția medicului.
Cancerul glandei mamare. Factorii de risc
endogeni:
1) Factorul genetic
2) Factorul funcției
reproductive
3) Factorii endocrino-
metabolic definiți de
patologiile concomitente
ale organismului.
Factorul genetic:
• Este cointeresat în 8-10 % din cazuri. În genele
supresoare BRCA 1(crs 17q) și BRCA2 (crs 13q)
apar mutații pe parcursul vieții.
• Este caracteristic:
✓Afectarea femeilor tinere pînă la 40 ani;
✓Asocierea CaM cu cel ovarian, endometrial, de
colon.
✓Frecvent localizare bilaterală;
✓Mărește riscul pentru rude de 5 ori, iar depistat în
premenopauză – de 9 ori.
Factorul funcției reproductive:
1. Funcția menstruală:
• Menarha precoce (mai devreme de 12 ani)
• Menopauza tardivă (mai tîrziu de 55 ani)
• Ciclul menstrual neregulat
2. Funcția de reproducere:
• Nuliparitatea
• Vîrsta la care femeia naște primul copil
3. Funcția de lactație:
CGM mai frecvent apare la femeile care nu alăptează sau alăptează
foarte puțin. Se dereglează nivelul prolactinei, progesteronului,
estrogenilor, glucocorticoizilor și a hormonului de creștere, care
acționează benefic asupra țesutului glandular.
4. Funcția genitală:
• Avorturile – dereglări hormonale ireversibile, ce influențează asupra
GM, ovare, glanda tiroidă, endometru.
Cancerul glandei mamare. Simptome:
• Forma nodulară se întîlnește în 90-
95% și are 2 etape de dezvoltare:
I. Etapa preclinică – tumori
nonpalpabile, care se depistează
ocazional la USG și la mamografie.
II. Etapa clinică – prezența unei tumori
dure, imobile, indolore, cu un contur
neregulat, deseori fixează pielea,
formînd simptome cutanate :
simptomul terenului, umbilicației și a
cojii de porocală, simptomul Krauze
– indurația mamelonului și a areolei.
Cancerul glandei mamare. Simptome:
• Formele difuze – 3-5 % se manifestă prin absența tumorii în GM și
mărirea în volum a acesteia. Prezența simpomului cojii de portocală, a
edemului, hiperemiei, ulcerației pielii. Mamelonul poate fi plat ,
retractat sau deplasat. 3 feluri:
1. Edemo-inflamator – GM e mărită în volum, edemațiată și infiltrată.
Pielea poate fi hiperemiată, cu hipertermie locală, simptomul cojii de
portocală poate fi prezent, mamelonul poate fi plat, edemțiat.
2. Forma de erizipel – hiperemia pielii fără hotare clare, sub forma de
limbi de foc, care uneori trec pe cutia toracică.
3. Forma de cuirasă – micșorarea GM în volum, formarea cutelor,
retracția mamelonului. GM dură.
Cancerul glandei mamare. Simptome:
• Forma intrachistică – 0,5%
apare pe peretele unui chist. Se
palpează o formațiune elastică,
moale.
• Maladia Paget – 0,7 – 1 %,
apariția pe mamelon, uneori pe
areolă a crustelor, fisurilor cu
eliminări de limfă, iar uneori chiar
sînge.
 Depistarea precoce și screening-ul CGM
• Scopul principal al depistării precoce constă în depistarea în stadii incipiente a
cancerului mamar, formarea grupelor de risc.
• Obiectivele:
1. Invitarea femeilor la controalele profilactice
2. Oferirea informației complete despre programul de depistare precoce al
cancerului mamar
3. Asigurarea accesului liber și echitabil la toate serviciile acestui program
4. Examinarea clinică a GM la femeile asimptomatice din toate grupurile de vîrstă
5. Identificarea timpurie a CGM și a stărilor precanceroase
6. Definitivarea diagnosticului patologiilor depistate
7. Oferirea accesului liber și echitabil la tratament
 Depistarea precoce și screening-ul CGM
Vîrsta Clinica USG Mamografia Autocontrol
lunar
<35 ani Anual Anual Nu se face Da

35-49 Anual * O data in 2 ani Da

50-64 Anual * Anual Da

65 si mai mult Anual Numai la Numai la Da

depistarea depistarea
patologiei patologiei
clinice clinice
 Depistarea precoce și screening-ul CGM
• Examenul clinic al GM se efectuează anual de către
medicul de familie, obligator începînd cu vîrsta de 18 ani.
• Examenul ecografic este obligator 1 dată pe an, începînd
cu vîrsta de 18 ani.
• Examenul mamografic – după 35 de ani, în cazul depistării
clinice sau ecografice a formațiunii localizate în GM.
• Mamografia în 2 proiecții – la femeile cu vîrsta de 50-70
ani, se face o dată la 2 ani.
Depistarea precoce și screening-ul CGM se face conform
recomandărilor Programului Național de control al
camcerului pentru anii 2016-2025.
Examenul clinic al glandei mamare în
cabinetul medical:
▪ Examinarea(inspecția) se face în ortostatism în 4 poziții:
1. Cu brațele de-a lungul corpului
2. Cu poziție laterală dreapta și stînga
3. Cu brațele pe șolduri, cu fața și pozițiile laterală dreapta și stînga
4. Cu brațele pe ceafă, cu fața și pozițiile laterale dreapta și stînga

▪ Fiți atenți la culoarea, forma sînilor, direcția mameloanelor.Sînii nu

trebuie să fie roșii sau să prezinte umflături.
Examenul clinic al glandei mamare în
cabinetul medical:
❖Este recomandabil la a 10-a zi a ciclului menstrual. Cînd sînii ar trebui să
fie mult mai puțin sensibili sau tensionați și să prezinte o nodularitate
redusă.
❖Utlizați buricele celor 3 degete din mijloc. În momentul în care începeți
palparea, o mînă a femeii trebuie să fie ridicată deasupra capului. Mișcați
mîna în traiectorii circulare pentru 1-2 secunde. Avansați cu o distanță de
aproximativ un deget.
❖Palpați sînul în zonele de trecere. Acoperiți întreg sînul și zona axilară.
❖Apăsați ușor mamelonul, pentru a pune în evidență prezența scurgerilor.
❖Palpați zona axilară,după ce femeia a coborît brațul.
Examenul clinic al glandei mamare în
cabinetul medical:
Autoexaminarea
sînilor-pacienta
singură își
examinează sînii
acasă
Depistarea precoce și screening-ul
Cancerului de col uterin
 Anatomia colului uterin
• Colul uterin este porțiunea
inferioară a uterului care poate fi
palpată și examinată medical în
partea de sus a vaginului.
• Are 2-3 cm lungime, și grosime de
2 cm.

• Are 3 zone distincte:

1. Endocervix ( celule epiteliale și
glande cervicale)
2. Zona de transformare
(joncțiunea dintre endocervix și
ectocervix, de 1-10 mm lățime,
de culoare roșie deschisă)
3. Ectocervix (epiteliu pavimentos
pluristratificat scuamos)
Aspectul colului uterin și poziția
zonei de transformare se
modifică pe parcursul vieții
femeii. Sub influența
hormonilor, în timpul pubertății
sau în timpul sarcinii și ca
răspuns la contraceptivele
orale, epiteliul endocervical
columnar migrează spre exterior
și devine inversat, iar aspectul
clinic se numește ectropion,
eversiune sau eroziune.
Datorită lipsei hormonilor
feminini după menopauză,
epiteliul columnar și zona de
tranziție se retrage în canalul
endocervical, colul uterin
devenind palid și atrofic.
Ca de col uterin . Statistici.
• În Republica Moldova, în fiecare zi o femeie este
diagnosticată cu Ca de col uterin;
• Odată la 2 zile, în Republica Moldova, o femeie moare de
Cancer de col uterin;
• Esre al doilea cel mai frecvent cancer la femei în Europa;
• Locul III din numărul total de decese printre femei, depășind
mortalitatea prin cancer la bărbați.
Cancerul de col Uterin:
• Este o tumoare malignă care se dezvoltă din epiteliul exo sau endocervical,
are o evoluție lentă de 10-15 ani, fiind depistat precoce se supune efectiv
tratamentului.
• Factorii de risc :
1. Infecția cu tipurile HPV (Human Papiloma Virus, tulpinile 16 si 18)
2. Viața sexuală timpurie
3. Acte sexuale neprotejate
4. Alimentația incorectă
5. Stări imunodeficitare
6. Tabagism
7. Abuz de alcool
 Aspect normal la colposcopie

Aspect normal la
examenul în specul
Cancerul de col Uterin. Simptome.
• Hemoragii vaginale neobișnuite ( se pot instala
și stopa intermenstrual/menopauză, după un act
sexual sau o examinare a bazinului mic)
• Limforee vaginală sau alte eliminări
sangvinolente
• Durere pelvină sau după un act sexual
• Edem al picioarelor și uropatie
• Pierdere în greutate
• Cașexie
• Febră
• Disurie
• Hematurie
Cancerul de col Uterin la examenul în specule
• La examenul în
specule pe colul
uterin se vor depista
– hiperemii, eroziuni
mari sau mase
tumorale mari cu
ulcerație, destrucție
și miros fetid.
Programul de screening al cancerului de col
uterin (cervical):

• Obiectivul screening-ului cervical este de a identifica

într-o populație țintă asimptomatică femeile care au
leziuni pre-canceroase , astfel încît acestea să poată fi
tratate, prevenind dezvoltarea cancerului invaziv de
col uterin.
Testul Papanicolau=Babeș
Papanicolau=Testul Pap=Testul citologic

• Testul Papanicolau este un examen de laborator citologic, evaluează

starea celulelor de pe colul uterin cu scop de a identifica precoce
modificările precanceroase ale colului uterin, care pot fi tratate cu
ușurință și cu succes.
• Nu este exact 100%;
• Identifică modificările doar în celulele colului uterin, nu și în ale
uterului, ovarelor;
Etapele programului de screening cervical la
nivelul AMP:
• Identificarea populației care urmează a fi supusă screening-ului;
• Informarea și promovarea screening-ului cervical în rîndul femeilor, care urmează
a fi supuse screening-ului, pentru a spori gradul de participare;
• Recrutarea (invitarea) pentru screening;
• Consilierea individuală, evaluarea riscului personal;
• Prelevarea probei biologice;
• Transmiterea probei;
• Recepționarea rezultatului probei citologice;
• Utilizarea rezultatului testului de screening, împreună cu istoricul persoanei și
profilul clinic, pentru a identifica și planifica îngrijirea ulterioară;
• Monitorizarea respectării recomandărilor clinice și supravegherea în dinamică a
femeilor cu teste citologice atipice.
 Cabinetul de prelevare a testului citologic:
• Va asigura un mediu confortabil, privat și
sigur pentru femei;
• Va dispune de toată documentația
corespunzătoare aprobată, relevantă
pentru screening-ul cervical în cardul
AMP : acordul informat, registrele de
evidență, formulare de trimitere, registrele
de evidență;
• Să posede mecanisme de legătură
continuă cu alte servicii implicate în
screening-ul pentru cancerul de col uterin;
• Să fie adaptate pentru accesul femeilor cu
cerințe speciale.
Personalul medical care poate preleva frotiu
citologic cervical:
• Moașă
• Asistentă medicală de familie
• Medic de familie
• Ginecolog
• Persoana trebuie să dispună de studii medii sau superioare medicale și
să posede certificat care confirmă pregătirea de bază în screening-ul
cervical;
• Persoana trebuie să posede abilități de comunicare, empatie, abilități
de planificare și gestionare a fiecărui caz în parte.
Identificarea grupurilor eligibile de femei
pentru screening-ul cervical:
Interval de vîrstă Eligibile Nu sunt eligibile

25-61 ani Femeile asimptomatice care: Femeil care:

• Au vîrsta de 25-61 ani;
• Au avut o histerectomie subtotală;
• Au avut histerectomie totală rezultată dintr-un
diagnostic de cancer de col uterin (testul se va
preleva din bolta vaginală).
• Au avut o histerectomie totală fără rezultate anormale ale
testelor Papanicolau în decurs de 10 ani;
• Au fost diagnosticate cu cancer de col uterin;
• Se află în stadiul terminal al bolilor incurabile;
• Au confirmată o boală psihică severă;
• Au renunțat la screening-ul cervical.

De la 20 ani • Femeile diagnosticte cu HIV/SIDA • Femei care se află în stadiul terminal al bolilor incurabile
• Femei care se află în terapie imunosupresoare

Cu vîrsta mai mare Femeile asimptomatice care: • Femeile care au avut rezultate normale ale testului
de 61 ani • Nu au rezultate documentate ale testelor Papanicolau în ultimii 10 ani.
Papanicolau anterioare
• Au avut un rezultat anormal al testului
Papanicolau în ultimii 10 ani;
• Diagnosticate cu HIV/SIDA/terapie
imunosupresoare.
Intervale de screening recomandate:
!!!Screening-ul pentru cancerul de col uterin este oferit gratuit la
nivelul AMP, idiferent de statutul asigurat/neasigurat;

3 ani Femeile asimptomatice cu vîrsta cuprinsă între 25-61 ani

1 an Femeile asimptomatice diagnosticate cu HIV/SIDA și care se
află în terapie imunosupresoare

• Aceste intervale de timp nu se aplică femeilor care sunt monitorizate

pentru că anterior au avut rezultate anormale sau pentru că sunt supuse
tratamentului CIN (cancer cervical).
Invitarea (recrutarea) femeilor pentru
screening-ul cervical
• Persoanele responsabile din AMP urmează să invite femeile eligibile
pentru screening cu șase luni înainte de împlinirea vîrstei de 25 ani și
apoi la intervale de 3 ani (anual pentru HIV/SIDA, terapie
imunosupresoare).
• Femeile eligibile sunt asimptomatice, și prin urmare nu au nevoie de
asistență medicală la moment, din acest motiv persoanele responsabile
de recrutarea femeilor eligibile urmează să trimită mai multe invitații
prin diferite metode : telefon, scrisoare, e-mail, viber, vizite la
domiciliu.
Motive pentru a amîna screening-ul la femeile
eligibile:
1) Prezența hemoragiilor cervico-vaginale, inclusiv în timpul sau imediat după
menstruație ( este recomandabil prelevarea testului în zilele 10-14 a CM);
2) Dcaă există infecții vaginale sau inflamații evidente clinic (celulele inflamatorii
vor face examinarea microscopică mai dificilă);
3) La femeile aflate în post-menopauză cu atrofie cervicală severă;
4) După orice manipulare fizică sau iritare chimică a colului uterin :
- Actul sexual sau examinare vaginală digitală în ultimile 24 h;
- Baie vaginală în ultimile 24 h;
- Utilizarea gelului lubrifiant sau a tratamentului vaginal în ultimile 48 ore;
- Testul Papanicolau în ultimile 3 luni;
- Chirurgie cervicală în ultimile 3 luni;
Motive pentru a amîna screening-ul la femeile
eligibile:
5) În timpul sarcinii și pînă la 3 luni post-partum: schimbările
inflamatorii reactive în această perioadă vor face celulele cervicale
dificil de interpretat și va crește riscul rezultatelor fals-negative.
Excepție face cazul cînd femeia nu a făcut un test Papanicolau conform
programului pînă la sarcină și puțin probabil o va face anul viitor.

!!! În cazul leziunilor cervicale vizibile suspecte (leziuni neregulate, cu

ulcerații acoperite cu sînge ) pacienta trebuie trimisă imediat la medicul
ginecolog.
Consilierea femeilor
• Consiliere - o relație de comunicare ce se stabilește între
lucrătorul medical și pacient, în condiții de confidențialitate,
în care se accentuează scopul de identificare a stării de
sănătate cu privire la cancerul de col uterin, se explică toate
etapele programului, se informează despre ce se poate
întîmpla pînă la, în timpul și după procedură, astfel
contribuind la facilitarea luării unei decizii iformate privind
participarea la screening-ul cervical.
Tipurile de consiliere
• Consiliere pre-test (ce înseamnă Testul PAP, în ce constă procedura, unde se face)
• Consilierea în timpul prelevării testului (completarea formularului de recoltare, se
explică procedura sincorn cu efectuarea ei)
• Consilierea post test (cînd va fi gata rezultatul, cine îl va comunica, disconfortul ce
poate apărea după prelevare)
• Consilierea pentru informarea femeii despre rezultatele testului citologic ( o face
medicul )
• Consilierea în cazul în care femeia refuză prelevarea probei citologice - respectos
și calm se informează pacienta despre importanța examenului profilactic prin
testul PAP, se oferă toate materialele ilustrative, se asigură pacienta după refuz că
nu va mai fi rechemată, dar oricum sistemul medical rămîne accesibil și deschis
ori de cîte ori ea va decide să participe la screening.
Consimțămîntul informat scris:
• Legea nr.263 din 27.10.2005 cu privire la drepturile și responsabilitățile
pacientului prevede că femeile trebuie să semneze Acordul informat înainte
de a se preleva proba Papanicolau.
• Se va efectua după consiliere, înainte de prelevarea probei cervicale.
• Se obține inofensiv, neforțat, necondiționat.
• Prin semnarea acestuia, femeia acceptă:
1. Participarea în Programul de screening cervical;
2. Transmiterea informațiilor personale către: laboratorul citologic, cabinetul
de colposcopie, structurile responsabile de coordonare în domeniul
screening-ului cervical, Registrul Național de cancer.
3. Păstrarea informațiilor personale de sănătate stocate, inclusiv electronic.
Prelevarea probei cervicale. Materiale
necesare:
1. Formularul de solicitare a citologiei de col uterin (Formular nr.203-1/e)
2. Creion simplu pentru a marca lamelele (nu folosiți pix sau marker)
3. Specule vaginale de diferite dimensiuni
4. Mănuși de examinare
5. Lamele microscopice
6. Container pentru lamele
7. Tampoane de bumbac pentru eliminarea excesului de mucus de pe
suprafața colului uterin (NU pentru prelevarea probei cervicale)
8. Lichid fixativ în picături sau spray ( 95 % etanol cu 1% polietilen glicol)
9. Periuța de prelevare a mostrei Cervex-Brush, de o singură folosință.
Prelevarea probei cervicale:
1. Se va asigura că pacienta se simte confortabil în fotoliul ginecologic de
examinare (cușetă). Testul cervical poate fi prelevat în poziția de decubit
dorsal ( cea mai comodă), sau decubit lateral (colul este anteversio,
retroversio, modificări scheletale, specului se introduce din posterior).
2. Se selectează cel mai mare specul care poate fi introdus în vagin ți se va
încălzi pînă la temperatura camerei.
3. Se introduce speculul de-a lungul axului vestibulului vaginal și la
jumătatea intrării în vagin, se rotește la 90 grade. Se deschide cînd este
complet introdus în vagin. Lubrifianții se evită.
4. Se va mișca ușor speculul și se va regla lumina astfel , încît colul uterin și
orificiul extern al canalului cervical să poată fi vizualizat în mod clar.
Pentru a obține o mostră satisfăcătoare, colul uterin trebuie vizualizat în
întregime în momentul în care proba cervicală este luată.
Prelevarea probei cervicale:
5. Aspectul cervixului trebuie să fie notat pe formularul de solicitare a
citologiei cervicale. Dacă prelevatorul este deranjat de aspectul colului
uterin, trebuie solicitată opinia unui clinician.
6. Dacă pe colul uterin este prezent mucus în exces, acesta trebuie șters
ușor, fără a atinge epiteliul cervical.
7. Vîrfurile periei urmează conturul colului uterin ( firele mai lungi din
mijlocul periuței ajung în endocervix, iar firele scurte ajung în zona
ectocervixului). Folosind o presiune moderată, se va roti periuța în
direcția acelor ceasornicului, prin cinci rotații complete (360 grade),
pentru a colecta celulele cervicale.
Prelevarea probei cervicale:
8. Materialul de pe perie trebuie să fie imediat aplicat pe lamă și fixat,
utilizînd soluția de fixare recomandată prin picături sau pulverizare.
- Pulverizarea se aplică la distanța de 20 cm de lamă, pentru a evita
deteriorarea celulelor prelevate.
- Fixativul trebuie lăsat pe lamă timp de 10 minute.
- Lama se înclină ușor, astfel încît excesul de fixativ să se scurgă în
chiuvetă și se lasă la uscat 10 min.
- Cînd se usucă lama trebuie plasată într-un container și trimisă la
laborator împreună cu fromularul de solicitare a citologiei.
Managementul rezultatelor la nivelul AMP
• Rezultatele probelor citologice sunt recepționate de către persoana
responsabilă din cadrul AMP, care le va transmite medicului de familie
sau asistentului medical de familie.

• Rezultatul testului citologic se clasifică după cum urmează:

1. Rezultat normal (fără atipie)
2. Rezultatul inadecvat/nesatisfăcător
3. Rezultat cu atipie
Rezultat normal (fără atipie)

•Rezultatul se comunică femeii de către

asistenta medicală la telefon, prin scrisoare
sau poșta electronică. Femei va fi informată
despre termenul prezentării la următorul
screening cervical.
Rezultat neinformativ (nesatisfăcător)

•Rezultatul se comunică femeii de către

asistenta medicală la telefon, prin scrisoare
sau email. Femeia va fi informată despre
faptul că rezultatul este negativ și despre
importanța prezentării la următoarea
investigație peste 3 luni.
Rezultatul cu atipie de diferit grad
• Rezultatul se comunică femeii de către medicul de familie sau
medicul ginecolog în incinta cabinetului medical. Femeia va fi
informată despre rezultatul testării prin consiliere complexă,
comunicîndu-i despre toate acțiunile ulterioare, termenele de
trimitere la următoarele investigații (COLPOSCOPIE –
examinarea cu un aparat optic, care permite microscopia in vivo,
cu capacitatea e mărire de la 6 pînă la 40 de ori).
• Suspiciune la cancer – trimitere pentru examinare la Institutul
Oncologic în termen de maxim 7 zile de la recepționarea
rezultatului.
Bibliografie
1. Anatomia omului, Mihail Ștefăneț,
Volumul II, 2008
2. Mastopatiile difuze, Ion Mereuță, Ștefan
Gațcan/ Chișinău 2012
3. Standardul de organizare și funcționare a
serviciului de screening cervical în
Republica Moldova, 2020
4. Protocol Clinic Național Nr.102, 2019
5. Protocol clinic standardizat pentru
medicii de familie, Cancerul de col uterin