Ce este Săptămâna de prevenire a

cancerului de col uterin?

• O săptămână de informare şi sensibilizare publică
privind importanţa efectuării screeningul-ui de col
uterin,
• Anual se organizează la sfârşitul lunii ianuarie,
• În anul 2024 are loc pentru al 14-lea an consecutiv
în Republica Moldova,
• În acest an s-a desfășoarat în perioada 22 – 31
ianuarie, cu genericul „Spune Da sănătății tale!
Vaccinează-te! Testează-te”,
• Are drept scop sporirea gradului de conștientizare
a populației privind măsurile de prevenire și
control al cancerului de col uterin.
Cancerul de col uterin
• este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei, la nivel global.
• Cele mai mari rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin
sunt în țările cu venituri mici și medii.
• Acest lucru reflectă inechități majore privind accesul la servicii de
imunizare, screening și tratament.
• Anual, în Regiunea Europeană a OMS, peste 66 de mii de femei sunt
diagnosticate cu cancer de col uterin şi peste 30 de mii dintre ele
decedează din cauza acestei boli, care poate fi prevenită.
• la nivel mondial, actualmente, cancerul de col uterin provoacă 530.000
de cazuri noi anual cu 270.000 de decese
https://gateway.euro.who.int/en/indicators/hfa_377-2360-
incidence-of-cervix-uteri-cancer-per-100-000/#id=21549
Cancerul de col uterin
• Potrivit Strategiei Globale a OMS de accelerare a eliminării cancerului de col
uterin ca problemă de sănătate publică, țările trebuie să atingă și să mențină o rată
de incidență de mai puțin de 4 cazuri noi de cancer de col uterin la 100 mii de
femei pe an.
• Realizarea acestui obiectiv se bazează pe atingerea țintelor 90/70/90 către 2030,
inclusiv prin:
1. Vaccinare: 90% de fete și băieți complet vaccinați cu un vaccin HPV până la
vârsta de 15 ani;
2. Screening: 70% dintre femei până la vârsta de 35 ani și repetat – până la 45 ani
sunt testate, folosind un test de înaltă performanță;
3. Tratament: 90% dintre femei cu pre-cancer sunt definitiv tratate și 90% dintre
femei cu cancer invaziv sunt gestionate.
Cancerul de col uterin în Republica Moldova
• În fiecare zi o femeie este diagnosticată cu cancer de col uterin
• La fiecare trei zile o femeie moare din cauza acestei maladii
• Aproximativ 4,000 de femei trăiesc acum cu acest diagnostic
• Cancerul de col uterin este una din cele mai prevenibile forme de cancer la femei
• Cancerul cervical este diagnosticat în 50% cazuri la femeile cu vârsta de 33-35
ani, iar circa 20% se depistează la o vârstă mai mare de 65 ani. Aproape 15%
femei fac un cancer cervical până la vârsta de 20 ani, ratele depistării acestei
maladii la femeile tinere fiind în continuă creştere datorită infectării cu mai multe
tipuri ale papilomavirusului uman
Ce este colul uterin?
Aspectul cervixului pe parcursul vieții femeii
• Aspectul cervixului și poziția zonei de transformare (ZT) se modifică pe parcursul
vieții femeii. Sub influența hormonilor, în timpul pubertății sau în timpul sarcinii
și ca răspuns la contraceptivele orale, epiteliul endocervical columnar migrează
spre exterior și devine inversat. Aspectul clinic este numit ectropion, eversiune
sau eroziune. Datorită lipsei hormonilor feminini după menopauză, epiteliul
columnar și ZT se retrage în canalul endocervical, cervixul devenind palid și
atrofic
Anatomia colului uterin
• Ectocervixul este partea externă a colului uterin, care
pătrunde în cavitatea vaginală. Ectocervixul este
aproximativ de mărimea unei nuci, are o formă rotundă
și bombată, și este căptușit cu un epiteliu scuamos,
stratificat, necheratinizat, sensibil la hormoni.
• Canalul endocervical reprezintă lumenul prin colul
uterin, care leagă cavitatea uterină cu lumenul
vaginului. Deschiderea canalului cervical în cavitatea
vaginală se numește orificiul extern, iar deschiderea în
cavitatea uterină se numește orificiul intern.
• Endocervixul reprezintă țesutul ce înconjoară canalul
endocervical. Endocervixul este căptușit de epiteliu
glandular simplu, care formează cripte ramificate în
stroma endocervicală până la o adâncime de
aproximativ 0,5-1,0 cm.
Tipuri de epiteliu
Există două tipuri de epiteliu care
căptușesc colul uterin:
• epiteliu scuamos stratificat pe
ectocervix și
• epiteliu simplu columnar (glandular)
care căptușește endocervixul și
criptele.
Epiteliu scuamos
• nu este cheratinizat și este compus din celule poligonale stratificate netede, cu nuclee localizate
central
• are o funcție de protecție, dar joacă, de asemenea, un rol vital în menținerea pH-ului vaginal
• Stratul superficial: celule superficiale mature, necheratinizate, pot conține granule de keratohialină:
nucleele acestor celule sunt mici și picnotice, iar citoplasma abundentă și aplatizată. Acest strat
poate avea aspectul de „coș țesut”, cu o citoplasmă aproape inobservabilă, care poate imita
coilocitoza.
• Stratul intermediar: celulele scuamoase în proces de maturare cu nuclee veziculare, puțin mai mari.
Cantitatea de citoplasmă crește odată cu maturarea celulelor; atât celulele stratului superficial, cât și
cele ale stratului intermediar sunt bogate în glicogen într-un col uterin estrogenizat.
• Stratul celular parabazal/bazal este de grosimea a câtorva celule cu mai puțină citoplasmă și nuclee
mai mari decât stratul intermediar, care este format dintr-un singur strat de celule bazale situate pe
membrana bazală. Acest strat este potențial generator: pot fi observate semne ale activității mitotice
(pozitivitate MIB-1) în celulele bazale și parabazale ocazionale.
Epiteliu cilindric
 căptușește canalul endocervical și criptele endocervicale constă
dintr-un singur strat de celule columnare alungite și cilindrice,
aranjate sub formă de „gard de țăruși” producătoare de mucus cu
nucleele sunt situate, în principal, bazal, adiacent membranei
bazale,
 Celulele de rezervă reprezintă celule mici, de formă cubică, situate
adânc față de celulele columnare, care sunt mai proeminente în
timpul procesului metaplazic și reprezintă celulele din care acesta
ia naștere.
 JSC- Joncțiunea scuamo-cilindrică
 Un element anatomic important de
vizualizat și examinat colposcopic este
joncțiunea scuamo-cilindrică ce reprezintă
zona de graniță dintre două tipuri de
țesuturi de la nivelul colului uterin:
epiteliul scuamos și epiteliul glandular.
 Joncțiunea scuamo-cilindrică reprezintă
locul în care debutează procesele
precanceroase.
 Zona de transformare (ZT)
• Zona de transformare (TZ) este denumirea
atribuită regiunii colului uterin, care cuprinde
epiteliul ce suferă o modificare metaplazică
scuamoasă. Este regiunea metaplaziei scuamoase
dintre joncțiunea scuamo-columnară și ectocervix.
Se caracterizează prin epiteliu scuamos imatur sub
care pot fi observate criptele endocervicale în
studiul histologic. Se consideră că anume în
această zonă apar majoritatea anomaliilor.
 Definiţii
 Neoplazia Intraepitelială Cervicală (CIN): este o definiție citologică a unei stări precanceroase a stratului de tapetare a
cervixului divizată conform severităţii modificărilor: CIN I, CIN II şi CIN III.
 Carcinom in situ: este definit prin absența invaziei de celule tumorale în țesutul înconjurător, de obicei, înainte de
penetrare prin membrana bazală. Celulele neoplazice proliferă în habitatul lor normal, de unde a apărut și numele "in
situ" (în latină "în locul ei").
 Cancerul Cervical microinvaziv (IA1 şi IA2): este caracterizat prin penetrarea membranei bazale şi invadarea stromei
cervixului de către celulele tumorale la o adâncime de până la 5mm şi lăţime nu mai mare de 7 mm.
 Cancerul Cervical Invaziv (IB- IVB): este caracterizat invadarea stromei cervixului de către celulele tumorale la o
adîncime mai mare de 5 mm şi lăţime mai mare de 7 mm.
 Ce reprezintă cancerul de col uterin ?
• Cancerul cervical este o maladie oncologică a colului uterin care, de
obicei, se dezvoltă în termeni lenţi, pe fundalul unor anormalităţi
precanceroase ale cervixului; progresează treptat şi gradual, fiind una
dintre cele mai prevenibile neoplazii de tip malign care poate fi tratată
efectiv în stadiile precoce;
• Dacă succesul tratamentului în stadiul I este de 80-90%, atunci în stadiul
III-IV rata de succes este de 40-25%. Tratamentul este agresiv și distruge
funcția reproductivă.
• Evoluția stărilor precanceroase durează de la 3 până la 7 ani și lasă
suficient timp pentru depistare și vindecare, adică permite aplicarea cu
succes a metodelor de screening.
Factorii de risc
Incidenţa cancerului de col uterin este semnificativ crescută la femeile cu:
• contractarea HPV cu risc oncogenic înalt
• statut socio-economic scăzut (pătura social-vulnerabilă, lipsa asigurărilor medicale includ femeia în
grupul de risc)
• debut precoce a vieţii sexuale (pînă la 16 ani)
• număr crescut de parteneri sexuali
• istoric de boli cu transmitere sexuală
• multiparitatea (trei sau mai multe sarcini pe termen complet)
• fumătoare
• utilizatoare de contraceptive orale
• anumite boli autoimune (riscul este crescut numai în cazul tratamentului cu azatioprină)
• cu imunosupresie cronică (HIV, transplant renal). Femeile cu cancer cervical, infectate cu virusul
HIV, sunt incluse în grupul cu un prognostic rezervat, cu un cancer ce va progresa rapid.
 Etiologia cancerului de col uterin
• Virusul Papiloma uman (HPV) este incriminat drept factorul etiologic principal în
apariția cancerului de col uterin şi al precursorilor săi
• Majoritatea cazurilor de cancer de col uterin rezultă din infecția cu papilomavirusul
uman (HPV)
• În funcție de riscul oncogenic pe care îl prezintă, diverse tipuri de HPV pot fi divizate în
grupul cu risc oncogenic scăzut și grupul cu risc oncogenic înalt.
• HPV cu un risc oncogenic minor pot cauza CIN (6 şi 11), condiloame genitale la nivelul
vulvei sau vaginului (40,42,43,44,54,61,70,72 şi 81). Tipurile virale enumeratemai sus,
rar conduc la apariția neoplaziei de tip malign.
• Dintre tipurile cu risc înalt, HPV 16 şi 18 şi alte şase (31, 33,35, 45, 52 şi 58) reprezintă
95% din HPV corelate cu cancerul cervical. Alte tipuri de risc înalt sunt 39, 51, 56, 59,
68, 73 şi 82 fiind asociate cu CIN II şi III. Tipurile 26, 53 şi 33 deasemenea sunt
considerate drept HPV cu risc înalt
• lnfecţia cu HPV este transmisibilă și este contractată prin contact
sexual cu un partener infectat.
• Fiecare a patra femeie cu vârsta cuprinsă între 14-59 ani este infectată
cu HPV, însă doar 10% rămîn infectate pentru o perioadă mai mare de
10 ani.
• Riscul de a face un cancer cervical este sporit (cu circa 50% mai mare
decât în populația generală) la o femeie infectată în cazul în care HPV
are o persitenţă îndelungată, pentru o perioadă ce depășește 5 ani.
 Evoluţia naturală a infecţiei cu HPV.
• Întregul proces se desfăşoară de obicei timp de 10-40 de ani, însă în cazuri
rare poate evolua în 1-2 ani.
 Forma Preclinica a cancerului cervical
invasiv
• Rolul colposcopiei este de a depista formele preclinice ale cancerului de col
uterin
• În stadiile timpurii ale invaziei stromale cancerul cervical nu are simtome certe
clasice, sau manifestări clinice evidente, de aceea se numește Cancer cervical
invasiv preclinic.
• Formele initiale se depistează histologic sub forma de carcinom microinvasiv:
cancerele care au invadat stroma cu mai puțin de 5 mm adâncime și 7 mm
lățime.
• Cancerele invasive timpurii se manifestă sub forma unui mugure mic de celule
invazive care au pătruns prin membrana bazală și s-au împins în stroma de bază
• În jur un halou de leucocite – reacție stromală la invazie.
 Screening-ului pentru cancerul de col uterin
Screening-ul cervical este un proces complex, care include mai multe etape:
• Identificarea populației care urmează a fi supusă screening-ului;
• Informarea și promovarea screening-ului cervical în rândul femeilor, care urmează a fi supuse
screening-ului, pentru a spori gradul de participare;
• Recrutarea (invitarea) pentru screening;
• Consilierea individuală, evaluarea riscului personal;
• Prelevarea probei citologice;
• Transmiterea probei;
• Recepționarea rezultatului probei citologice;
• Utilizarea rezultatului testului de screening, împreună cu istoricul persoanei și profilul
clinic, pentru a identifica și planifica îngrijirea ulterioară;
• Monitorizarea respectării recomandărilor clinice și supravegherea în dinamică a femeilor
cu teste citologice atipice.
N.B.! Screening-ul cervical în Republica Moldova se efectuează gratuit pentru toate femeile de vârsta
eligibilă, indiferent de statutul asigurat/neasigurat.
 Identificarea grupurilor eligibile de femei pentru
•
screening-ul cervical
Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani, care nu au efectuat un test
Papanicolau în ultimii 3 ani, urmează să fie supuse screening-ului cervical.
Interval de vârstă Eligibile Nu sunt eligibile
25-61 ani Femeile asimptomatice care: Au avut o histerectomie totală fără rezultate anormale
• Au vârsta de 25-61 de ani; ale testelor Papanicolau în decurs de 10 ani și nu a fost
• Au avut o histerectomie sub-totală ; depistat CIN în specimenele de histerectomie;
• Au avut o histerectomie totală rezultată dintr-un • Au fost diagnosticate cu cancer de col uterin;
diagnostic de CIN/cancer de col uterin sau au prezentat • Se află în stadiul terminal al bolilorincurabile;
CIN/cancer cervical în specimenul de histerectomie. • Au confirmat o boală psihică severă;
• NB! În cazul histerectomiei totale, testul se va preleva • Au renunțat la screening-ul cervical.
din bolta vaginală
de la 20 ani Femeile asimptomatice diagnosticate cu HIV/SIDA sau Femeile care:
care se află în terapieimunosupresoare. • Se află în stadiul terminal al bolilor incurabile.
Cu vârsta mai mare de Femeile asimptomatice care: Femeile care:
61 ani • Nu au rezultate documentate ale testelor Papanicolau • Au avut 3 rezultate normale ale testului Papanicolau
anterioare în decurs de 10 ani.
• Au avut un rezultat anormal al testului Papanicolau
în decurs de 10 ani;
• Sunt diagnosticate cu HIV/SIDA sau se află în terapie
imunosupresoare.
 Intervalele de timp recomandate pentru
screening-ul cervical
Chiar dacă o femeie este eligibilă pentru screening, luarea probei de pe colul uterin trebuie amânată în
următoarele cazuri:

1. La prezența hemoragiilor cervico-vaginale, inclusiv în Sângele și celulele endometriale prelevate in această

timpul sau imediat după menstruație (recomandabilă este perioadă pot compromite interpretarea testului Papanicolau.
prelevarea testului in zilele 10-14 de la începutul
menstruației).
2. Dacă există infecții vaginale sau inflamații evidente Un număr mare de celule inflamatorii vor face examinarea
clinic. microscopică mai dificilă. În aceste cazuri, înainte de
prelevarea unei probe de pe colul uterin trebuie de
administrat tratament.
3. La femeile aflate în post-menopauză cu atrofie cervicală Trebuie luat în considerare tratamentul hormonal local
severă. înainte de prelevarea unei probe de pe colul uterin.
4. După orice manipulare fizică sau iritare chimică a Aceste proceduri pot înlătura, distruge sau masca
colului uterin. celulele, majorând riscul de rezultate fals-negative.
Prelevarea testului se amână in următoarele cazuri:
a. Actul sexual sau examinarea vaginală digitală în
ultimele 24 ore;
b. Baie vaginală în ultimele 24 de ore;
c. Utilizarea gelului lubrifiant sau a tratamentului
vaginal în ultimele 48 de ore;
d. Testul Papanicolau în ultimele 3 luni;
e. Chirurgie cervicală in ultimele 3 luni.
5. In timpul sarcinii și până la trei luni postpartum. Schimbările inflamatorii reactive în această perioadă
vor face celulele cervicale dificil de interpretat și va
crește riscul rezultatelor fals-negative.7,8 Cu toate
acestea, proba cervicală trebuie prelevată în timpul
sarcinii sau în perioada post-partum timpurie în cazul
în care femeia nu a efectuat un test Papanicolau Și
este puțin probabil să participe la screening în viitor.
Screening-ul cervical la femeile HIV pozitive
În categoria femeilor HIV pozitive se includ persoanele:
• Asimptomatice HIV infectate;
• Boala prin HIV.
Prelevarea testului citologic la femeile HIV pozitive se efectuează
concomitent cu examenul ginecologic:
• La prima vizită a pacientei;
• O dată în an;
• La necesitate.
 Regulile de prelevare ale frotiulu
• Frotiul pentru examenul citologic va colectat cu ajutorul unei periuţe
speciale – endobrush. Frotiul nu va fi prelievat:
- mai devreme de 48 H de la contactul sexual;
- în timpul menstruaţiei;
- în timpul tratamentului de o altă infecţie genitală;
- mai devreme de 48 H de la utilizarea lubrifianţilor, soluţiei de oţet sau
Lugol,tampoanelor sau spermicidelor;
- după examene sau instilaţii ale vaginulu
Prelevarea și transmiterea probei cervicale
 Prelevarea și transmiterea probei cervicale
1. Se va asigura că femeia se simte confortabil în fotoliul ginecologic de examinare în poziția de decubit dorsal sau în
decubit lateral:
2. Va selecta cel mai mare specul care poate fi introdus în vagin și îl va încălzi până la temperatura camerei.
3. Va introduce speculul de-a lungul axului vestibulului vaginal și, la jumătatea intrării în vagin, va roti speculul la 90° și-l
va deschide când este complet introdus. Lubrifianţii evitaţi; poate fi utilizată puţină apă caldă dacă este necesar.
4. Va mişca uşor speculul și va regla lumina astfel, încât colul uterin și orificiul extern al canalului cervical să poată fi
vizualizat în mod clar.
5. Aspectul cervixului trebuie notat pe formularul de solicitare a citologiei cervicale.
6. Dacă pe colul uterin este prezent mucus în exces, acesta trebuie şters uşor, fără a atinge epiteliul cervical.
7. Vârfurile periei urmează conturul colului uterin (firele mai lungi din mijlocul periuţei ajung în endocervix, iar firele
scurte ajung în zona ectocervicală). Folosind o presiune moderată, se va roti periuţa în direcţia acelor ceasornicului, prin
cinci rotaţii complete (360°), pentru a colecta celulele cervicale.
8. Materialul de pe perie trebuie să fie imediat aplicat pe lamă și fixat, utilizând soluţia de fixare recomandată prin picătură
sau pulverizare sau transferat în containerul cu mediu lichid.
• Pulverizarea se va aplica la distanţa de 20 cm de lamă, pentru a evita deteriorarea celulelor prelevate.
• Fixativul trebuie lăsat pe lamă timp de 10 minute.
• Lama se înclină ușor astfel încât excesul de fixativ să se scurgă în chiuvetă și se lasă să se usuce timp de cel puțin 10 minute.
• Când se usucă, lama trebuie plasată într-un container și trimisă la laborator împreună cu formularul de solicitare a citologiei
cervicale corespunzătoare.
 Testarea la infecţia cu HPV
• HPV cauzează 99% din cazuri depistate cu cancer de col uterin.
• Cercetări multiple au demonstrat că testul la HPV deţine o sensibilitate mult mai
mare în depistarea neoplaziilor cervicale intraepiteliale decât examenul citologic
• Testul pentru depistarea HPV este indicat tuturor femeilor al căror test
Papanicolau a indicat rezultate anormale.
• Dacă testul HPV este negativ, riscul de apariție a cancerului de col uterin este
foarte scăzut. Prin urmare, se recomandă un nou test Papanicolau peste 3 ani.
• Dacă testul HPV este pozitiv, riscul de apariție a cancerului de col uterin este înalt
și se recomandă o colposcopie pentru examinarea detaliată a colului uterin. În
cazul unor rezultate anormale, medicul va colecta biopsia, și în baza rezultatelor
obținute vă va informa despre următorii pași și tratamentele necesare.