ȘOCUL

HEMORAGIC

Jechiu Valeria grupa 415

Profesor: Filimon Olimpia
 Șocul hemoragic:
scăderea volumului
sanguin circulant
şi atransportului de O2
secundar hemoragiilor
acute, masive cu
perturbări generalizate
a perfuziei tisulare şi
hipoxie celulară
Clasificare tipurilor de șoc:
- Șocul hipovolemie:
- -șoc hemoragic
- -șoc traumatic
- -șoc combustional

- Șoc distributiv
- -șoc anafilactic
- -șoc septic
- -șoc neutrogen

- Șoc cardiogen
- Șoc obstructiv
CLASIFICAREA ŞOCULUI HEMORAGIC:

• GRADUL I:
PIERDERI >70% DIN VOLUMUL DE SÂNGE CIRCULANT(750 ML)

• GRADUL II
PIERDERI 10-20% DIN VOLUMUL DE SÂNGE CIRCULANT(750-1500ML)

• GRADUL III
PIERDERI 30-40% DIN VOLUMUL DE SÂNGE CIRCULANT(1500-2000ML)

• GRADUL IV
PIERDERI <40%DIN VOLUMUL DE SÂNGE CIRCULANT(<2000ML)
MANIFESTĂRI CLINICE:

1. ETAPA DE COMPENSARE
2. ETAPA DE DECOMPENSARE
3. ETAPA IREVERSIBILĂ
1. ETAPA DE COMPENSARE

Pierderea de sânge este nu mai mult de 15-25% din

total, pacientul este reținut complet constiința, ea
răspunde adecvat la întrebări în timpul examinării
atrage atenția paloarea pielii și extremități reci, puls
slab, tensiunii arteriale, limita inferioară a frecvenței
cardiace normale a crescut la 90-110 pe minut.
2. ETAPA DE DECOMPENSARE

Pierderii acute de sânge de 25 până la 40% din volumul sanguin circulant

Pe față și extremități este prezentă cianoză, mâini și picioare reci, corpul este
acoperit cu transpiraţii lipicioase. TA- redusă în mod semnificativ. Puls
filiform până la 140 pe minut. Respiraţia frecventă și superficială
3. ETAPA IREVERSIBILĂ

Pacientul este grav, necesită resuscitare. Conştiiţa este

absentă, piele palidă, TA este de 40-60 mm Hg. Puls pe
artera ulnar nu este posibil simțit dar îl putem găsi în
arterele carotide, sunete cardiace sunt înăbușite,
tahicardie ajunge la 140-160 pe minut.
A.M.U LA ETAPA PRESPITAL!
în hemoragiile externe:

•Se întinde accidentatul la orizontală, în decubit dorsal, cu capul mai jos decât trunchiul şi
extremităţile (poziţia Trendelenburg) pentru a favoriza circulaţia sangvină la nivel cerebral.

•Se stabilește tipul hemoragiei (venoasă, arterială, capilară).

•Se efectuează hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau compresie la distanţă, în funcţie
de mărirea hemoragiei şi localizarea ei.

•Dacă hemoragia este foarte puternică sau dacă salvatorul este izolat sau fără materialele necesare şi
trebuie să facă faţă unui număr mare de răniţi, precum şi în faţa unui membru secţionat, se aplică
garoul. Garoul poate fi improvizat dintr-un tub de cauciuc elastic (preferabil) sau orice material
flexibil, însă neelastic: cravată, fular, batic rulat pe diagonală, ciorap etc. Garoul se aplică la rădăcina
braţelor (la patru laturi de deget sub axilă), pentru hemoragiile membrului superior, şi la rădăcina
coapselor pentru hemoragiile membrului inferior (nu uităm timpul de menținere a garoului!!!)
 A.M.U LA ETAPA PRESPITAL
în hemoragiile interne:

Dacă este conştient, rănitul se aşează în decubit dorsal cu picioarele uşor ridicate dacă nu sunt fracturate. Dacă
este inconştient, se aşază în decubit lateral.
Trebuie prevenită instalarea stării de şoc:
– accidentatul este mişcat cât mai puţin posibil;
– se scoate sau se slăbeşte orice parte a vestimentaţiei care apasă gâtul, toracele sau mijlocul (cravată, curea);
– se acoperă accidentatul cu o pătură;
– nu se administrează nicio băutură pentru că orice creştere a debitului circulator accentuează hemoragia;
– nu se lasă accidentatul nesupravegheat;
– obligatoriu, se transportă accidentatul la spital.