Majoritatea automobilelor sunt echipate cu motoare răcite prin circulatia unui

fluid numit lichid de racire.Functionarea motoarelor provoaca o importanta

degajare de caldura datorita combustiei si frecarilor interne.In m.a.i doar o
parte din caldura dezvoltata in cilindru se transforma in lucru mecanic.Dacặ
restul caldurii ar fi evacuat numai prin gazele arse si nu ar fi controlata,ar
exista o serie de riscuri pentru motor:
•Piesele motorului care vin in contact cu gazele de ardere s-ar supraincalzii in
asa masura incat pelicula de ulei de pe cilindru sa se poata arde ,iar capacitatea
portanta a lubrifiantului ajunge la valori minime determinand aparitia
gripajelor.
•S-ar putea ajunge la dilatari incompatibile cu jocurile functionale.
•S-ar putea ajunge chiar la distrugerea materialelor prin topire sau fisurare.
Prin utilizarea sistemului de raicre a motorului se realizeaza un transfer natural
sau fortat de caldura excedentara de la cilindru la mediu ambiant,in scopul
obtinerii unor performante dinamice ,economice si de durabilitate ale m.a.i.
cat mai ridicate
q Cerinte impuse lichidelor de racire
 Punct de congelare suficient de scazut,astfel incat sa nu inghete la
temperaturile minime de exploatare ale automobilului in
conditiile climatice locale(-34ᵒC pentru Romania);
 Sa protejeze contra coroziunii suprafetele pieselor metalice din
motor si din instalatia de racire.Coroziunilecare pot apare in
prezenta lichidelorapoase se manifesta sub forme diferite:
 Coroziune generalizata cilindri,camasi,chiuloase)cu formarea de
noroi care poate conduce la obturarea circuitului si oprirea racirii.
 Sa nu atace conductele si racordurile din cauciuc,plasticele si
vopselele;
 Sa nu spumeze prin agitare in prezenta aerului in timpul
functionarii;
 Sa nu formeze depuneri solide care pot sa favorizeze obturarea
circuitului si aparitia cavitatiei
In prezent nici unul din lichidele de racire utilizate nu poate
indeplini toate conditiile tehnice si de exploatare enuntate
anterior si de aceea se recurge practic la formulari de compromis.
 Compozitia lichidului de racire
Lichidele de racire sunt in general solutii apoase de alcooli
mono- sau polivalenti inferiori sau compusi ai acestora.
In practica exploatarii automobilelor se folosesc in
prezent solutii de glicoli care au puncte de fierbere
ridicate(etilenglicol,propilenglicol si glicerina
amestecate in diverse concentratii de apa).
Solutiile de alcooli inferiori au puncte de fierbere foarte
scazute si se folosesc mai mult in circuitele unor
instalatii frigorifice ca medii de racire.Lichidele antigel
pe baza de glicoli constituie categoria de lichide de
racire cea mai raspandita.Sunt produse relativ inerte
fata de Fe,Cu,Al,alama si fonta.
 Compozitia lichidului de racire a urmarit evolutia tehnica.La
inceput pe baza de apa,apo amestec apa/glicoli iar astazi
amestecuri de apa(50-70%),glicoli(30-50%),aditivi(cateva
procente),coloranti(cativa ppm).
Componenti de baza:
 Etilenglicol:HO-CH₂-CH₂-OH
 Propilenglicol:HO-CH₂-CHOH-CH₃
 Glicerina:HO-CH₂-CHOH-CH₂-OH
 Apa “deionizata”sau apa”demineralizata”cu rezistivitatea
>80000Ωcm pentru a evita riscul formarii de precipitate.
 Aditivi inhibitori de coroziune(cateva procente).
 Coloranti.
 Etilenglicolul:OHCH₂-CH₂OH
Variatia punctului de congelare in functie de compozitia
lichidului de racire
§ Imediat sub temperatura de congelare solutia se prezinta sub
forma unei mase afânate asemanatoare cu zapada,care spre
deosebire de apa inghetata,nu creeaza pericolul deteriorarii
instalatiei de racire prin fisurare.
§ In amestecurile etilenglicol-apa cu pana la 50% apa,punctul
de fierbere variaza mult cu continutul de apa.Influenta apei
asupra punctului de fierbere la presiunea de 760 mmCHg.
§ Variatia punctului de fierbere cu compozitia la amestecul
etilenglicol-apa
Marirea presiunii in sistemul de racire permite o sporire
corespunzatoare a temperaturii lichidului de
racire,deoarece creste punctul sau de fierbere.
§ Variatia punctului de fierbere cu cresterea presiunii.
Etilglicolul manifesta actiune corosiva asupra pieselor
metalice la fel ca si H₂O,avand afinitatea asupra Al si
aliajelor sale.Este totusi mai putin corosiv decat glicerina
si alcoolii inferiori.Asupra racordurilor de cauciuc solutia
de etilglicol are efect de tasare.Coeficientul de dilatare al
solutiei de etilglicol fiind mai mare decat al apei se impune
ca volumul rezerva de dilatare din instalatie sa reprezinte
5-8%.
Proportia de etilenglicol in amestecul antigel este in functie de zona climatica in
care se utilizeaza si este astfel:
 35% etilenglicol,65%apa pentru protectie sistem racire pana la -19⁰C
 50% etilenglicol,50% apa pentru protectie sistem racire pana la -34⁰C
 65% etilenglicol ,35% apa pentru protectie sistem racire in zone foarte reci.
Colorantul utilizat trebuie sa reziste in timp indelungat la temperaturi ridicate[se
testeaza cel putin o luna la temperatura de 100⁰C in contact cu materialele din
circuitul de racire(metale,cauciucuri si mase plastice)]
q Glicerina (CH₂OH-CHOH- CH₂OH)este un lichid siropos si dulceag cu densitatea
p₁₅=1,265g/l,punct de fierbere 290⁰C si punct de congelare+17 ⁰C.
q Propilenglicolul(CH-OH-CHOH-CH₃)-1,2 propanolol este un lichid incolor,mai
vascosdecat etilenglicolul cu densitatea p₄=1,03kg/l,punctul de fierbere-189⁰C si punctul
de congelare este foarte scazut.
Variatia viscozitatii cu temperatura a unor amestecuri antigel
 Glicolii grei, in special dietilenglicolul si trietilenglicolul mai putin volatili decat
monoetilglicolul si monopropilenglicol.
 Lichide antigel pe baza de alcooli.Alcoolii etilic(etanol C₂H₅OH)si metilic(CH₃OH) pot
fi componente de baza ale solutiilor antigel cu puncte de fierbere scazute(78⁰C si
respectiv 65⁰C sunt punctele de fierbere ale produselor pure).
 Aditivi.Lichidele de racire utilizate actualmente contin numerosi inhibitori de
coroziune,ceea ce implica o munca de formulare complexa pentru ca nu este suficient
de a pune impreuna cei mai buni inhibitori pentru fiecare metal pentru a obtine cel mai
bun produs dintr-o serie de motive:
-antagonisme importante dificil de prevazut se pot produce intre componenti
-un inhibitor excelent pentru un metal poate fi inadecvat pentru altul
-trebuie sa se tina cont de considerente toxiologice(amestecuri amine)
q Exemple de aditivi inhibitori de coroziune:
 Benzoat de sodiu C₆H₅-COONa,fosfat de K,silicati,MTB
 Borax Na₂B₄O₇ x 10H₂O
• Benzotriazol +H₃PO₄+trietanolamina,amine.
 Antioxidanti (NaNO₃,NaNO₂)
q Apa ca lichid de racire
In conditii de temperaturi pozitive apa este fluidul cu ajutorul caruia se realizeaza cel mai
eficient schimb de caldura,respectiv evacuare a surplusului de caldura.Caldura specifica
1 cal/g⁰C(4,18 kj/kgᵒK) este superioara cu 41% fata de cea a alcoolilor si cu 42% in raport
cu glicerina.
q Apa prezinta si o serie de inconveniente:
 Se solidifica la 0⁰C si are o crestere de volum de aproximativ 9%
• Provoaca coroziuni ale metalelor cu ata mai mult contine impuritati si anumite saruri
• minerale
q Pentru utilizarea ca fluid de racire se recomanda de obicei:
 Apa distilata sau demineralizata
 Apa provenita prin topirea zapezii
 https://autoama.blogspot.com/2014/03/instalatia-de-racire.html