prof.

Mihaela MURZEA
Școala Gimnazială Nr. 179
PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ

 Am citit cartea aflată pe masă.

AA, adj. participial

Am citit cartea 1/care se află pe masă. 2/

PP PS(are rol de atribut pentru substantivul ,, cartea”)

 Cartea cumpărată de mama este interesantă.

Cartea1/ care este cumpărată de mama 2/ este interesantă. 1/
P1: PP
P2: PS
 Romanul 1/ pe care mi l-ai recomandat 2/este foarte bun. 1/
P1: ,, Romanul….este foarte bun”-PP
P2: ,, pe care mi l-ai recomandat”- PS ( care roman?)
Romanul recomandat de tine este foarte bun.

Precizează ce parte de vorbire determină propozițiile subordonate din frazele de mai jos.
Există unii1/ care văd mereu altceva dincolo de cotidian. 2/
Al doilea1/ care a plecat2/ e poet.1
- Care unii?-….. determină un pronume
- Care al doilea?........determină un numeral
- Care roman? …….. determină un substantiv
- Subordonatele care au rol de atribut pentru un substantiv (un substitut al acestuia-
pronume sau numeral)se numesc subordonate ATRIBUTIVE.
Atributiva constituie, în frază, o realizare propozițională a atributului.
Răspunde la întrebările: care?, ce fel de?.

Regentul unei propoziții subordonate atributive poate fi:

 un substantiv comun sau propriu:
Scriitorii1/pe care i-am citit2/ m-au impresionat.1/; Lucian Blaga,1/care este
un poet modern,2/ a scris despre frumusețea umană1./;
 un pronume: Acela1/care vorbește2/ a câștigat un premiu de poezie.1/;
 un numeral cu valoare pronominală: Dintre acele fete, a treia,1/care nu
participă la discuție,2/ scrie compuneri frumoase.1/
Expansiunea și contragerea:
Contragerea constă în transformarea unei propoziții în partea de propoziție corespunzătoare, cu
păstrarea intactă a sensului.

EX: Fotoliul1/ în care citesc2/ este foarte comod.1/

Prin contragere, enunțul devine: ,, Fotoliul pentru citit este foarte comod. ” ( am contras
subordonata atributivă în parte de propoziție, adică în atribut, corespunzătoare ca sens.)
 prof. Mihaela MURZEA
Școala Gimnazială Nr. 179
Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziția subordonată
corespunzătoare, cu păstrarea intactă a sensului. Se opune contragerii.
EX: Am cumpărat o carte nemaivăzută.

Prin expansiune enunțul devine: ,, Am cumpărat o carte 1/cum n-am mai văzut.2/ ( am făcut
expansiunea atributului adjectival ,, nemaivăzută” în subordonată corespunzătoare ca sens-
atributivă).
Obs: 1. Prin contragere: - dispare/ se transformă predicatul
- dispare/ se transformă elementul de relație
- se păstrează sensul enunțului
2. Prin expansiune : - apare un predicat
- apare un element de relație
- se păstrează sensul enunțului

 Convingerea1/ că lectura e importantă 2/o are toată familia mea. 1/

P1: PP
P2: propoziție secundară atributivă, introdusă prin conjuncția simplă subordonatoare,, că”,
având ca termen regent substantivul ,, convingerea”

 Întrebarea1/ dacă vine 2/m-a mirat.1/

P1: PP, regentă pt P2
P2: propoziție secundară atributivă, introdusă prin conjuncția simplă subordonatoare,,
dacă ”, având ca termen regent substantivul ,, întrebarea”

Elementele de relație prin care poate fi introdusă propoziția atributivă sunt:

 pronume relative în nominativ, acuzativ, dativ, genitiv : care, ce, ceea ce, cui, al cui, ai cui,
ale cui, căruia, cărora, etc.

EX: (Poezia1/pe care ai citit-o2/ este frumoasă.1/

 adjective pronominale relative : ce, cărui, cărei

Ex: Hotărârea1/ce cărți să citim2/ ne aparține.1/);

 pronume și adjective pronominale nehotărâte: orice, oricare, oarecare, oricine, oricât, etc

Ex: Plăcerea1/ oricui scrie poezie2/ este de a avea cititori.1/

 adverbe relative: când, unde, cum

Momentul1/când ne vom întâlni2/ l-am stabilit deja.1/

Locul 1/unde stai 2/e al meu.1/

Modul 1/cum mă privești 2/mă sperie.1/

 prof. Mihaela MURZEA
Școala Gimnazială Nr. 179
 conjuncții subordonatoare : că, să, dacă, ca…să

Ex: Nu ascundea dorința1/ să meargă la un spectacol.2/

Ii place ideea 1/că a reușit.2/

Problema1/ dacă va veni 2/il frământă.1/

Problema1/ ca toți să reușească 1/mă frământă.1/

Atributiva este introdusă prin adverbe relative numai când determină substantive care exprimă
ideea de loc, de timp sau de mod.
Când introduce o atributivă, conjuncția compusă subordonatoare ca ... să se folosește numai
disociată de alte părți de propoziție (Dorința profesorului 1/ ca toți elevii să ia note mari2/ este
puternică.1/)

În limbaj popular, atributiva poate fi introdusă prin pronumele relativ invariabil de: Omul1/ de-l
vezi2/ e tatăl meu.1/

TOPICĂ ȘI PUNCTUAȚIE
Atributiva stă totdeauna după termenul determinat, de obicei, imediat după acesta. Adesea, este
intercalată în regentă. De cele mai multe ori, atributiva nu se desparte prin virgulă de regentă.
Există și atributive izolate, despărțite prin virgulă de regente, având ca regent un nume propriu,
substantiv comun sau pronume puternic individualizat.

EX: A venit Sorin,1/ care a mai venit și altă dată.2/