Consecinţele teoriei lui Darwin

Consecinţele evoluţionismului darwinist au fost: rasism, nazism, comunism, experimente de

tip eugenic, masacrarea de barbaţi nevinovaţi, a copiilor şi femeilor în timpul celui de-al
doilea război mondial. Aceasta este dovada că neadevărul duce la suferinţă.

În secolul al IX-lea, în Europa, credinţa creştină, conform căreia omul a fost creat în mod
direct de DUMNEZEU a fost înlocuită cu teoria darwinistă, conform careia omul s-ar trage
din maimuţă. Aceasta evoluţie a fost principalul motiv al extinderii rapide a rasismului,
deoarece teoria evoluţiei darwiniste presupunea că viaţa s-a dezvoltat din fiinţe primitive şi
că unele rase sunt superioare altora.

Ideile teoriei darwiniste se regăsesc şi în ideologia de tip nazist. Spre exemplu în teoriile lui
Adolf Hitler şi Alfred Rosenberg se regăsesc noţiuni ca spre exemplu: selecţie naturală,
arianizare, lupta de supravieţuire interrasială, noţiuni ce apar şi în "Originea speciilor" a lui
Darwin.

Hitler şi-a numit cartea "Mein Kampf", pe româneşte "Lupta mea", pentru a sublinia faptul că
viaţa este o arenă de luptă şi rasa superioară va învinge şi are dreptul moral să
supravieţuiască în detrimentul rasei inferioare.

Aproape toţi istoricii de profesie recunosc faptul că naziştii s-au inspirat din teoria
evoluţionistă a lui Darwin. Teoriile naziste au dus mai departe la practica eugenică şi la
masacrul din cel de-al doilea razboi mondial, pentru că oamenii au fost percepuţi ca animale.

Teoriile evoluţioniste a lui Darwin au fost şi fundamentul pentru comunism. Fondatorii

comunismului sunt cei doi filozofi germani Karl Marx şi Frederich Engels care au pus bazele
unei filozofii materialiste în termeni dialectici. Succint explicat, dialectica presupune că toate
progresele din univers sunt o consecinţă a competitiei "conflictelor de interese" între forte
opuse, în societate spre exemplu, întreaga istorie a omenirii ar fi bazată pe un conflict
perpetuu între clasele sociale, în vremea lor, între proletariat şi burghezie.

Ambii filozofi erau atei şi nutreau o ură profundă împotriva religiei, susţinând eradicarea ei ca
fiind absolut necesară pentru asigurarea succesului comunismului. În vremea în care Marx şi
Engels formulau aceste idei, apare cartea lui Charles Darwin "Originea speciilor". Darwin
afirma că fiinţele vii evoluau şi supravietuiau ca rezultat al unei "lupte pentru existenta".
Aceste idei se potriveau în principiu cu ideile celor doi filozofi. Atât Marx cât şi Engels erau
fascinaţi de teoria evoluţionistă a lui Darwin. Marx a dedicat opera sa fundamentală,
"Capitalul", lui Darwin iar Engels scrie "Dialectica naturii", carte care este o reflecţie a ideilor
evoluţioniste de tip darwinist.

Mai târziu, Lenin, Stalin şi Mao Tse Tung implementează ideile acestora în ţările lor,
realizând societatea de tip comunist, societate care a avut efecte tragice pentru ţările
respective dar şi pentru omenire în general.